Vous êtes sur la page 1sur 4
 
Tinereea faă de bâtrăneea este ca maina de curse faă de masina de epocă.
ț ț ț ș ț
Cultura rromă este o cultură a sublimului chiar i numai pentru că a depăsit valorile estetice
ș
clasice (frumos, bun, bine).Cântecul i descântecul sunt transcendente, iar magia de a bricola,
ș
a meterilor rromi, dincolo de neîncrederea în scamatorii i vraja necunoaterii, a avut istoric o
ș ș ș
recunoatere fără dubii. Dansul paparudei chiar aducea ploaia, la fel cum cărămidarii puteau
ș
adduce seceta, ruinea igăncii
ș ț
DESIRE, DISCORD AND DEATH
APPROACHES TO ANCIENT NEAR EASTERN MYTHPentru oriental sufetul este Dumnezeul interior, așa cum știm in Cet!"uia in sufet #Maistre Ec$%art& și Castelul interior #Teresa  A'ila&( Ru)!ciunea este stare e trans!, ca *lon+are n zeul in noi
aul !"man#s si$ basic emotions of surprise, disgust, happiness, sadness, anger, and fear, is the foundation of hatred.
CELE CINCI RĂNI CARE NE ÎMPIEDICĂ SĂ FIM NOI ÎNŞINE, Lise Bourbeau Formarea rănilor i a mă!ilor "#Res$in%erea&#Aban'onul(#)milirea*#+ră'area#Ne're$!a!ea-in'e.area rănilor i !rans/ormarea mă!ilor RĂNI 000000#MĂŞ+IRESPIN1ERE############F)1AR ABANDON################DEPENDEN+)MILIRE################### MASOC2IS++RĂDARE################# DOMINA+O NEDREP+A+E###########RI1ID13rar' 2e4mans, o$! !i$uri 'e .ara.!ere5
pasionalul, colericul,nervosul, sentimentalul, sanguinul, flegmaticul, apaticul şi amorful.
 
A!un.i .6n' 2e4mans /olose!e !ermenul 7$asional8, as!a nu 9nsemnă .ă .elelal!e !i$uri nu !răies. $asiunea 9n :ia;a lor#
%&!'  T! '!&T* Cetăeanul Cain. +ibertate sau oarte
ț
El insa, raspunzand, i-a zis: Nu este bine sa iei painea copiilor si s-o arunci cainilor. Dar ea a zis: Da, Doamne, dar si cainii mananca din fărămiturile care cad de la masa stapanilor lor. (Matei 15:2-2!"
 
 -n caul rromilor, nu e$istă niciun memorial pentru victimele /olocaustului, nici pentru clavie, rasismul nu este definit 0 aceasta este strategia de tergere a memeriei, ca ascundere a celei
ș
mai tragice istorii a omului. ersecutorul poeaă în clement i tolerant, din milă aruncă
ș
persecutatului, închis în ghetou, la limita supravieuirii, ca într1o cucă, oasele de la ospăul său.
ț ș ț
2.'ertarea este o greeală periculoasă, fără căină, ca regret i recunotere sinceră a greelii,
ș ț ș ș ș
pentru a nu se mai repeta, pentru că resentimentul celui care este în conflict cu propria contiină, pentru a1i recunoate inacceptabilă propria gândire, poate deveni ură, crimă. Din
ș ț ș ș
orgolii sau prostie, unii oameni nu1i pot accepta remucările, ierta erorile,
ș ș
Cosmo*olitisme et laterite- les nou'eau. mi)rants ans l/0economie in1ormelle
 Isus Hristos -
Woody Guthrie, 1940
Isus Hristos era un bărbat care călătorea în sus i-n jos
ș
un bărbat muncitor i curajos
ș
le zicea bogătanilor, dai la săraci banii
ț
i l-au băgat în mormânt bogătanii
ș
Isus era bărbat muncitor, făcea tâmplăriei discipolii lui numai oameni de omenie
ș
dar laul murdar Iuda Iscariotul
ș
l-a băgat în mormînt, ticălosul i idiotul.
ș
S-a dus la poliiti, s-a dus i la preoi
ț ș ș ț
le-a spus acelai lucru la toi
ș ț
 Vindei-vă bijuteriile, dai la săraci banii
ț ț
dar l-au băgat în mormânt barosanii.înd venea Isus în ora, orice muncitor, orice simbria
ș ș
credea în vorbele luidar banc!erii i preoii i-au bătut în palme cîte un cui
ș ț
i l-au băgat în mormânt napanii.
ș ș
i oamenilor li s-a tăiat răsuflarea cînd au auzit oroarea
Ș
"oi se întrebau de ce oare
ț
tiau magnaii i soldaii lor blestemaii
Ș ț ș ț ț
ei l-au pus pe Isus pe cruce, în soare #m scris cîntecul ăsta în $e% &or'-ul tabilor
ș
i al preoilor i al sclavilor
ș ț ș
(acă Isus ar predica azi, pe cuvîntcă l-ar pune iar pe cruce i l-ar băga în mormânt.
ș
Traducere Dan Sociu
 
Thomas Hobbes
 (1588 -1679) a fost un filozof politic englez, care a sustinut o definitie a naturiiumane ca o formă de cooperare auto interesată. Hoes a ramas cunoscut in istorie pentru tratatulsău
Leviatanul
 (1651). !eoria principala, sustinuta si in tratatul mentionat mai sus, a fost desprerelatia dintre starea naturală si contractul social (dreptul natural)."rin
“Leviathan”
 (1651), Hoes ade#enit
fondatorul filozofiei statale moderne.
 $at fiind că %n natură domneste &
războiul fiecăruiacu toti ceilalti
' (omo omini lupus), oamenii %nceie un contract social prin care transferă statuluiputerea si competenta. egitimitatea statului constă si %n datoria sa de a garanta securitateacetatenilor sai.Hoes porneste de la premiza că egoismul domină natura umană (omul pentru om este lup). $e aicirezultă necesitatea aparitiei statului ca o creatie artificială. *ilozofia politică a lui Hoes se mai ocupăsi de raportul stat (su#eran) + indi#id (cetătean), de notiunea si rolul dreptului natural %n societate side distinctia dintre drept (us) si lege (le).umea moderna a intrat intr-un nou &# /ediu' despre care am mai discutat. 0cest nou &#-/ediu' nu este acea perioada romantica cu ca#aleri si domnite, ci o simpla perioada de tranzitie dintr-operioada in alta perioada, de la o asezare geopolitica la o alta asezare geopolitica. $in nefericire,aceasta perioada #a fi insotita de toate fenomenele care au caracterizat toate perioadele de tranzitie +de la &cruciade' #iolente si pana la resturnari de situatii si caderea unor imperii, fie ele economice,sociale sau politice.tinderea uniunii spre st si crearea unor noi piete nu a putut recupera pierderile enorme pro#ocatede lacomia capitalului occidental, prostia politicienilor si orirea electoratelor nationale prin creareaunei unastari iluzorii. apitalul financiar elen nu a putut sa acopere pierderile metropolei prinetinderile in 2alcani si acapararea pietelor noilor democratii. 0celasi lucru se poate spune si deprecolegii lor austrieci care au patimit enorm in incercarea lor de reconstrui 3mperiul Hasurgic. 4nguriile-au ser#it o lectie de pomina si aproape i-au adus la faliment. 0ceasta etindere spre st a creat insao situatie conflictuala la ni#el de &razoi rece' intre 4niunea uropeana si *ederatia usa. $eodatapasnicii europeni s-au trezit intr-o gra#a criza politico-militara fara mari posiilitati de solutionare faraamericani.
Rezolvarea Europeana
 este dependenta de multi factori, unul este insa important + creerea unei4niuni construita din entitati statale mai mari decat statul national, care pot insa usura politicilecomune printr-o agregare mult mai usoara- deci o &4niune a uniunilor'. *ormatul ar satisface si mentalsi economic si poate social di#ersii componenti ai acestei &
noi Uniuni
'. red ca o uniune formatadintr-o noua
Liga Hanseatica
, care sa includa ordul, o
Liga Estica
,
intermarum
 si o
Entitate

Satisfaites votre curiosité

Tout ce que vous voulez lire.
À tout moment. Partout. Sur n'importe quel appareil.
Aucun engagement. Annulez à tout moment.
576648e32a3d8b82ca71961b7a986505