Tinereea faă de bâtrăneea este ca maina de curse faă de masina de epocă.
ț ț ț ș ț
Cultura rromă este o cultură a sublimului chiar i numai pentru că a depăsit valorile estetice
ș
clasice (frumos, bun, bine).Cântecul i descântecul sunt transcendente, iar magia de a bricola,
ș
a meterilor rromi, dincolo de neîncrederea în scamatorii i vraja necunoaterii, a avut istoric o
ș ș ș
recunoatere fără dubii. Dansul paparudei chiar aducea ploaia, la fel cum cărămidarii puteau
ș
adduce seceta, ruinea igăncii
ș ț
DESIRE, DISCORD AND DEATH
APPROACHES TO ANCIENT NEAR EASTERN MYTHPentru oriental sufetul este Dumnezeul interior, așa cum știm in Cet!"uia in sufet #Maistre Ec$%art& și Castelul interior #Teresa A'ila&( Ru)!ciunea este stare e trans!, ca *lon+are n zeul in noi
aul !"man#s si$ basic emotions of surprise, disgust, happiness, sadness, anger, and fear, is the foundation of hatred.
CELE CINCI RĂNI CARE NE ÎMPIEDICĂ SĂ FIM NOI ÎNŞINE, Lise Bourbeau Formarea rănilor i a mă!ilor "#Res$in%erea&#Aban'onul(#)milirea*#+ră'area#Ne're$!a!ea-in'e.area rănilor i !rans/ormarea mă!ilor RĂNI 000000#MĂŞ+IRESPIN1ERE############F)1AR ABANDON################DEPENDEN+)MILIRE################### MASOC2IS++RĂDARE################# DOMINA+OR NEDREP+A+E###########RI1ID13rar' 2e4mans, o$! !i$uri 'e .ara.!ere5
pasionalul, colericul,nervosul, sentimentalul, sanguinul, flegmaticul, apaticul şi amorful.
A!un.i .6n' 2e4mans /olose!e !ermenul 7$asional8, as!a nu 9nsemnă .ă .elelal!e !i$uri nu !răies. $asiunea 9n :ia;a lor#
%&!' T! '!&T* Cetăeanul Cain. +ibertate sau oarte
ț
El insa, raspunzand, i-a zis: Nu este bine sa iei painea copiilor si s-o arunci cainilor. Dar ea a zis: Da, Doamne, dar si cainii mananca din fărămiturile care cad de la masa stapanilor lor. (Matei 15:2-2!"
-n caul rromilor, nu e$istă niciun memorial pentru victimele /olocaustului, nici pentru clavie, rasismul nu este definit 0 aceasta este strategia de tergere a memeriei, ca ascundere a celei
ș
mai tragice istorii a omului. ersecutorul poeaă în clement i tolerant, din milă aruncă
ș
persecutatului, închis în ghetou, la limita supravieuirii, ca într1o cucă, oasele de la ospăul său.
ț ș ț
2.'ertarea este o greeală periculoasă, fără căină, ca regret i recunotere sinceră a greelii,
ș ț ș ș ș
pentru a nu se mai repeta, pentru că resentimentul celui care este în conflict cu propria contiină, pentru a1i recunoate inacceptabilă propria gândire, poate deveni ură, crimă. Din
ș ț ș ș
orgolii sau prostie, unii oameni nu1i pot accepta remucările, ierta erorile,
ș ș
Cosmo*olitisme et laterite- les nou'eau. mi)rants ans l/0economie in1ormelle
Isus Hristos -
Woody Guthrie, 1940
Isus Hristos era un bărbat care călătorea în sus i-n jos
ș
un bărbat muncitor i curajos
ș
le zicea bogătanilor, dai la săraci banii
ț
i l-au băgat în mormânt bogătanii
ș
Isus era bărbat muncitor, făcea tâmplăriei discipolii lui numai oameni de omenie
ș
dar laul murdar Iuda Iscariotul
ș
l-a băgat în mormînt, ticălosul i idiotul.
ș
S-a dus la poliiti, s-a dus i la preoi
ț ș ș ț
le-a spus acelai lucru la toi
ș ț
Vindei-vă bijuteriile, dai la săraci banii
ț ț
dar l-au băgat în mormânt barosanii.înd venea Isus în ora, orice muncitor, orice simbria
ș ș
credea în vorbele luidar banc!erii i preoii i-au bătut în palme cîte un cui
ș ț
i l-au băgat în mormânt napanii.
ș ș
i oamenilor li s-a tăiat răsuflarea cînd au auzit oroarea
Ș
"oi se întrebau de ce oare
ț
tiau magnaii i soldaii lor blestemaii
Ș ț ș ț ț
ei l-au pus pe Isus pe cruce, în soare #m scris cîntecul ăsta în $e% &or'-ul tabilor
ș
i al preoilor i al sclavilor
ș ț ș
(acă Isus ar predica azi, pe cuvîntcă l-ar pune iar pe cruce i l-ar băga în mormânt.
ș
Traducere Dan Sociu
Thomas Hobbes
(1588 -1679) a fost un filozof politic englez, care a sustinut o definitie a naturiiumane ca o formă de cooperare auto interesată. Hoes a ramas cunoscut in istorie pentru tratatulsău
Leviatanul
(1651). !eoria principala, sustinuta si in tratatul mentionat mai sus, a fost desprerelatia dintre starea naturală si contractul social (dreptul natural)."rin
“Leviathan”
(1651), Hoes ade#enit
fondatorul filozofiei statale moderne.
$at fiind că %n natură domneste &
războiul fiecăruiacu toti ceilalti
' (omo omini lupus), oamenii %nceie un contract social prin care transferă statuluiputerea si competenta. egitimitatea statului constă si %n datoria sa de a garanta securitateacetatenilor sai.Hoes porneste de la premiza că egoismul domină natura umană (omul pentru om este lup). $e aicirezultă necesitatea aparitiei statului ca o creatie artificială. *ilozofia politică a lui Hoes se mai ocupăsi de raportul stat (su#eran) + indi#id (cetătean), de notiunea si rolul dreptului natural %n societate side distinctia dintre drept (us) si lege (le).umea moderna a intrat intr-un nou &# /ediu' despre care am mai discutat. 0cest nou &#-/ediu' nu este acea perioada romantica cu ca#aleri si domnite, ci o simpla perioada de tranzitie dintr-operioada in alta perioada, de la o asezare geopolitica la o alta asezare geopolitica. $in nefericire,aceasta perioada #a fi insotita de toate fenomenele care au caracterizat toate perioadele de tranzitie +de la &cruciade' #iolente si pana la resturnari de situatii si caderea unor imperii, fie ele economice,sociale sau politice.tinderea uniunii spre st si crearea unor noi piete nu a putut recupera pierderile enorme pro#ocatede lacomia capitalului occidental, prostia politicienilor si orirea electoratelor nationale prin creareaunei unastari iluzorii. apitalul financiar elen nu a putut sa acopere pierderile metropolei prinetinderile in 2alcani si acapararea pietelor noilor democratii. 0celasi lucru se poate spune si deprecolegii lor austrieci care au patimit enorm in incercarea lor de reconstrui 3mperiul Hasurgic. 4nguriile-au ser#it o lectie de pomina si aproape i-au adus la faliment. 0ceasta etindere spre st a creat insao situatie conflictuala la ni#el de &razoi rece' intre 4niunea uropeana si *ederatia usa. $eodatapasnicii europeni s-au trezit intr-o gra#a criza politico-militara fara mari posiilitati de solutionare faraamericani.
Rezolvarea Europeana
este dependenta de multi factori, unul este insa important + creerea unei4niuni construita din entitati statale mai mari decat statul national, care pot insa usura politicilecomune printr-o agregare mult mai usoara- deci o &4niune a uniunilor'. *ormatul ar satisface si mentalsi economic si poate social di#ersii componenti ai acestei &
noi Uniuni
'. red ca o uniune formatadintr-o noua
Liga Hanseatica
, care sa includa ordul, o
Liga Estica
,
intermarum
si o
Entitate
Satisfaites votre curiosité
Tout ce que vous voulez lire.
À tout moment. Partout. Sur n'importe quel appareil.
Aucun engagement. Annulez à tout moment.