a) Att dreptul ct i morala reprezint un ansamblu de norme de conduit. b) Normele morale
dintr-o societate nu sunt neaprat unitare. Ele variaz n funcie de grupul social, de colectivitatea naional, social, religioas. Nu exist valori morale absolute, ntruct se schimb dup epoc, dup clase (chiar n aceeai epoc), dup categorii sociale sau profesionale. c) Dreptul n schimb este i trebuie s fie unitar, asigurnd o ordine juridic unic n societate ntr-o ar dat. d) Normele morale au un caracter spontan n apariia lor normele de drept sunt rezultatul unei creaii contiente i organizate. e) Legtur strns exist ntre moral i religie, cci religia a sacralizat preceptele etice i unele instituii sociale. Dezvoltarea dreptului a dus la desacralizarea i laicizarea instituiilor, dar procesul este difereniat de la o religie la alta. Sistemul juridic islamic, de exemplu, este i azi puternic influenat de morala religioas. Coranul este att cartea sfnt, ct i codul popoarelor islamice. f) Din punct de vedere al sanciunii, deosebirea dintre drept i moral este foarte mare. Normele de drept pot fi asigurate prin fora coercitiv a statului, normele morale au ca sanciune: oprobiul public, marginalizarea, desconsiderarea, regretul, mustrarea de contiin. Eficiena sanciunilor morale depinde de profilul moral al persoanei respective. g) Numeroase norme cu un coninut identic au att o natur moral ct i una juridic. De exemplu, normele penale care cer persoanelor s aib o comportare de respect fa de viaa, demnitatea i proprietatea altora sunt n acelai timp i norme cu un puternic coninut moral. Fora dreptului se gsete att n justificarea sa logic, raional, ct i n aprobarea i susinerea sa moral. Sau: orice injustiie este implicit imoral. h) Exist ns i norme morale care n-au relevan juridic (de pild relaiile de prietenie sau relaiile dintre soi pn la un anumit punct), precum i invers (de pild unele norme cu caracter procedural, cele tehnice sau cele organizatorice).