MASAJ MEDICAL

PROCEDEE, METODIC, INDICAII TERAPEUTICE

INTRODUCERE
CAP. I:
- CONDIII SI REGULI PENTRU PRACTICAREA CORECT A
MASAJULUI
APTITUDINILE UNUI BUN MASEUR

REGULI CE TREBUIE RESPECTATE DE

PERSOANA CARE DORESTE S FIE MASAT

- SUBSTANE FOLOSITE PENTRU EXECUTAREA MASAJULUI
CAP. II:
- EXERCIII DE MOBILIZARE A DEGETELOR SI A MINILOR
PREGTITOARE PENTRU MASAJ
- EXERCIII PENTRU DEGETE
- EXERCIII PENTRU PUMNI
EXERCIII PENTRU ANTEBRAE SI COATE

CAP. III:
- CONTRAINDICAIILE MASAJULUI
CAP. IV:
- EFECTELE FIZIOLOGICE ALE MASAJULUI
EFECTELE LOCALE SI GENERALE

EFECTELE IMEDIATE SI TARDIVE

CAP. V:
- INFLUENELE MASAJULUI ASUPRA ORGANISMULUI
INFLUENELE MASAJULUI ASUPRA PIELII

INFLUENELE MASAJULUI ASUPRA ESUTULUI

CONJUNCTIV
- INFLUENELE MASAJULUI ASUPRA APARATULUI
LOCOMOTOR
INFLUENELE MASAJULUI ASUPRA CIRCULAIEI SNGELUI SI A
LIMFEI
INFLUENELE MASAJULUI ASUPRA SISTEMULUI NERVOS
INFLUENELE MASAJULUI ASUPRA ESUTURILOR SI ORGANELOR
PROFUNDE
CAP. VI:
- PROCEDEELE DE MASAJ
PROCEDEELE PRINCIPALE DE MASAJ

PROCEDEELE SECUNDARE DE MASAJ

- MASAJUL SPECIAL
INDICAIILE MASAJULUI

CAP. VII:
- MASAJUL PARIAL SI GENERAL TEHNIC
MASAJUL PARIAL

- MASAJUL TRUNCHIULUI
- MASAJUL MEMBRELOR INFERIOARE
- MASAJUL MEMBRELOR SUPERIOARE
MASAJUL GENERAL

CAP. VIII:
- MASAJUL ESUTURILOR SI AL ORGANELOR
- MASAJUL ESUTURILOR
- MASAJUL PIELII
- MASAJUL ESUTULUI CONJUNCTIV

- MASAJUL MUSCHILOR SI TENDOANELOR

- MASAJUL ARTICULAIILOR
- MASAJUL VASELOR
MASAJUL NERVILOR

MASAJUL ORGANELOR PROFUNDE

- MASAJUL CAPULUI
MASAJUL GTULUI

MASAJUL TORACELUI

MASAJUL ABDOMENULUI

CAP. IX:
- MASAJUL TERAPEUTIC
- MASAJUL N AFECIUNILE REUMATISMALE
- AFECIUNI REUMATISMALE CRONICE INFLAMATORII
- AFECIUNI REUMATISMALE CRONICE DEGENERATIVE
- AFECIUNI ALE TENDONULUI
- AFECIUNI TRAUMATICE ALE APARATULUI LOCOMOTOR
- AFECIUNI ALE SISTEMULUI NERVOS PERIFERIC
PAREZA SI PARALIZIA DE NEURON

- AFECIUNI CIRCULATORII
AFECIUNI MUSCULARE

- MASAJUL N OBEZITATE SI CELULIT

MASAJUL N AFECIUNI RESPIRATORII

- MASAJUL N AFECIUNI ALE PIELII

CAP. X:
- MASAJUL FEMEII, PRE SI POST PARTUM

MASAJUL N TIMPUL SARCINII

- MASAJUL LUZEI
- MASAJUL FEMEII CARE ALPTEAZ
CAP. XI:
- MASAJUL COPILULUI
CAP. XII:
- PARTICULARITI MORFOFUNCIONALE NORMALE SI
PATOLOGICE ALE STRUCTURILOR CARE POT FI INFLUENATE DE
MASAJ
PARTICULARITI MORFOFUNCIONALE ALE PIELII

INTRODUCERE

Masajul medical face parte din fizioterapie. Prin termenul de masaj se nelege
o grupare sistematic si stiinific de manipulri executate manual asupra esuturilor
corpului uman, cu scopul
de a influena esutul nervos i muscular i circulaia general. Cu excepia
automasajului, masajul medical este o metod terapeutic pasiv.
Masajul medical se poate face si prin procedee mecanice, utilizndu-se diverse
aparate sau apa. Procedeele manuale manevre sau manipulri de masaj const din
miscri variate de alunecare a minilor la suprafaa corpului i de presiune n
profunzime, de strngere i stoarcere a esuturilor, de lovire ritmic pe prile
crnoase, de scuturare a segmentelor.
Procedeele manuale sunt cele mai vechi, mai rspndite si mai eficace forme
de executare a masajului, deoarece mna omului dispune de multiple posibiliti de
adaptare si de perfecionare a miscrilor.
Masajul mecanic se execut cu instrumente sau aparate miscate fie cu mna,
fie cu ajutorul unor surse diverse de energie. Exist numeroase aparate care ns nu
pot nlocui mna omului. n practic, se foloseste numai masajul vibrator, care este
mai bine executat cu aparate dect cu mna. Procedeele de masaj se execut cu o
anumit tehnic, dup reguli metodice bine stabilite, respectnd toate condiiile de
igien si urmnd cu strictee indicaiile sau contraindicaiile medicale.
Tehnica si metoda de masaj variaz n raport cu forma si structura esuturilor
sau ale organelor pe care dorim s le masm si cu scopul pe care l urmrim. n

ordinea dispoziiei lor anatomice, de la suprafa spre profunzime, prile moi ale
corpului care sunt prelucrate prin masaj, sunt: tegumentele, straturile subtegumentare
(esut conjunctiv si grsos), muchii, vasele i nervii, esuturile i organele profunde.
Masajul poate fi superficial sau profund, parial sau general, de durat mai
scurt sau mai lung, calmant sau stimulant. n anumite cazuri, atunci cnd masajul nu
poate fi executat de o persoan pregtit, acesta poate fi nlocuit, n parte, cu
automasajul.
Rezultatele obinute prin masaj depind n mare msur de folosire unei tehnici
corecte.
Masajul parial sau general executat pe esuturile de la suprafaa corpului
mai este cunoscut sub numele de masaj somatic. Dup ce am trecut n revist tehnicile
si metodele de masaj, am prezentat, n cadrul capitolului de masaj terapeutic, cele mai
frecvente afeciuni care beneficiaz, alturi de alte forme de tratament, de efectele
locale si generale ale masajului.
Masajul terapeutic, medical, reprezint unul din mijloacele de tratament
fizioterapic care, combinat cu kinetoterapia, poate contribui la vindecarea sau
ameliorarea multor afeciuni. Aria de aplicare a masajului medical este destul de vast
si dac este indicat n timp util si aplicat corect, contribuie, alturi de celelalte msuri
terapeutice la scurtarea timpului de recuperare a pacientului.
Masajul terapeutic poate fi indicat n:
leziuni ale pielii si ale structurilor coninute de aceasta; leziuni ale muschilor si ale tendoanelor;

leziuni osoase, articulare sau sechele ale acestora;

leziuni ale nervilor periferici;
afeciuni neurologice centrale;

- afeciuni ale sistemului circulator;

afeciuni organice.

Aceast carte se adreseaz n primul rnd kinetoterapeuilor, care de

nenumrate ori au posibilitatea de a mbina, n beneficiul pacientului, tehnicile de
tratament prin exerciiul fizic cu masajul. De asemenea, exist numeroase mijloace si
tehnici specifice kinetoterapiei, care necesit masajul ca si manoper pregtitoare.
1. CONDIII I REGULI PENTRU PRACTICAREA CORECT A
MASAJULUI

Masajul este indicat si se aplic cu scopul de a se obine cele mai bune

rezultate. Pentru aceasta este nevoie de:
cunoasterea temeinic a tehnicii masajului;

cunoasterea influenelor masajului asupra organismului;

asigurarea unor condiii optime de lucru;
respectarea unor condiii de igien;

cunoaterea contraindicaiilor masajului.

1.1.1. LOCUL SI MOBILIERUL

Masajul se practic de preferin ntr-o ncpere special, numit sal sau
cabinet de masaj; acesta va fi amenajat pe lng cabinetul medical, sala de dusuri, n
serviciile de balneofizioterapie si de recuperare medical. ncperea trebuie s
ndeplineasc toate condiiile de igien:
s fie spaioas, luminoas, clduroas si bine aerisit;

- temperatura aerului nu trebuie s coboare sub 20C, pentru a nu expune la rceli

pe cei masai, dar nici nu trebuie s fie prea ridicat pentru a nu obosi pe maseur;
curenia slii trebuie s fie perfect, s se poat face si ntreine cu usurin;
n sala de masaj nu trebuie s existe dect mobilierul simplu, strict

necesar pentru executarea masajului;

existena unei chiuvete cu ap curent pentru splatul minilor;

alturi de sala de masaj s existe un vestiar, o sal de asteptare, o camer de odihn,

dusuri si instalaii sanitare. Mobilierul necesar pentru executarea masajului este constituit din: banchete de
masaj, scaune sau taburete speciale, o msu pentru scris si un dulap. Banchetele si
scaunele de masaj vor fi astfel dispuse nct cei care lucreaz s aib spaiu suficient
pentru a se putea misca si a se deplasa n voie n jurul acestora.
Masajul se poate executa pe o banchet simpl de lemn, vopsit n alb, tapisat
cu o pnz tare, impermeabil sau din material plastic, care se acoper cu un cearsaf
alb, curat. Bancheta are un cap, care se poate ridica la nevoie. Dimensiunile obisnuite
ale banchetei sunt: 2 m lungime, 70 cm lime si 70 - 75 cm nlime.
Exist banchete speciale de masaj, de dou tipuri: nalte sau joase; la cele nalte
se lucreaz din poziia stnd, la cele joase din poziia seznd pe un taburet.

Planul orizontal al acestor banchete este alctuit din dou segmente: unul
anterior, mai scurt si altul posterior, mai lung. Segmentele sunt mobile si se
articuleaz ntre ele; acestea se ridic si se coboar, permind culcarea si asezarea n
poziii foarte variate. Sub captul anterior are un segment mobil (nainte si napoi)
care serveste la sprijinul picioarelor. Pentru sprijinul capului sau al membrelor n
poziii favorabile pentru executarea masajului, se folosesc suluri, perne sau saci de
nisip de diferite mrimi.
1.1.2. APTITUDINILE UNUI BUN MASEUR
La baza profesiunii de maseur stau aptitudinile fizice si psihice
naturale; tehnica si metodele de masaj se nva si se desvrsesc prin practic. Un
bun maseur trebuie s fie sntos si rezistent la oboseal, s aib o constituie robust
si o abilitate manual natural. Oricine practic masajul, dar mai ales maseurul
profesionist, trebuie s aib o nlime medie sau puin deasupra mediei, o
musculatur bine dezvoltat, o bun mobilitate articular, capacitatea de se ncorda si
relaxa cu usurin, de a se adapta, concentra si orienta repede n orice situaie, de a-si
doza efortul, pentru a rezista ct mai mult la lucrul monoton i de lung durat.
Deoarece poate fi pus n situaia de a lucra mai multe ore, maseurul
trebuie s stea i s acioneze cu calm, neforat, fr grab si cu cheltuial minim de
energie: minile vor fi folosite pe rnd, pentru a nu le obosi si vor fi intercalate mici
pauze dup fiecare regiune sau segment masat, dup fiecare subiect i or de lucru.
Printr-o bun pregtire fizic general si printr-un antrenament
profesional metodic, maseurul va ajunge s capete, pe lng for i
rezisten, suplee i ndemnare n lucru. Lucrnd cu mna moale i mobil, ritmic i
uniform, maseurul va reui s obin rezultate mai bune prin ndemnare i nu prin
for. Pentru a rezista la oboseal, maseurul trebuie s se asigure de buna funcionare
a organelor, n special a celor ale aparatelor respirator i cardiovascular.
Maseurului i se cer un auz fin, o vedere bun, dar mai ales un sim perfect al
pipitului. Minile maseurului trebuie s aib o mrime potrivit, s fie largi i
crnoase, pielea de pe palme s fie cald, moale i uscat, degetele s fie suple i
abile. Mna maseurului trebuie s fie uoar, dar puternic la nevoie. Pentru
profesiunea de maseur sunt nepotrivite o nlime a corpului prea mare sau prea mic,
debilitatea i anemia, obezitatea, insuficiena muscular sau musculatura dezvoltat n
exces.
Sunt contraindicate pentru aceast profesiune deficienele fizice, organice sau
psihice, asimetriile feei, defectele nasului i gurii, deformaiile corpului, deficienele
motrice, bolile aparatelor respirator, cardiovascular, digestiv, renal; leziunile sau
bolile cronice ale tegumentelor: eczeme, ulcere, transpiraie exagerat a palmelor,
cicatrice, defecte inestetice.
Maseurul trebuie s acorde o atenie deosebit cureniei corpului i a
mbrcmintei sale. Se va mbrca ntr-o uniform alb lavabil (pantaloni lungi i

bluz larg, cu mneci scurte). Minile trebuie splate nainte i dup fiecare sedin,
pentru a evita transmiterea germenilor patogeni de la o persoan la alta; unghiile sunt
tiate foarte scurt; nu poart inele, brri (l stnjenesc n munc sau irit i lezeaz
pielea celui masat). Nu va folosi
parfumuri i pomade cu miros puternic; nu va fuma i nu va folosi buturi alcoolice.
Va evita muncile fizice grele i sporturile care-l obosesc, i nspresc sau lezeaz
pielea palmelor. Este necesar ca maseurul s-i nsueasc cunotine de baz despre
forma i structura corpului, despre funciile organismului sntos i despre
semnele cele mai frecvente i mai caracteristice ale unor stri patologice. Aceste
cunostine l ajut s neleag importana efectelor pe care le poate obine prin masaj,
s lucreze mai sigur pe sine i cu mai mare eficacitate. Maseurul trebuie s procedeze
cu mult tact i ngduin, cu discreie i constiinciozitate, n relaiile cu persoanele pe
care le maseaz.

1.1.3. REGULI CARE TREBUIE RESPECTATE DE PERSOANA CARE

DORESTE S FIE MASAT

Aceasta trebuie s respecte cteva reguli elementare de igien

individual. Una dintre primele reguli este curenia corpului i a
mbrcmintei. n majoritatea cazurilor, masajul se aplic direct pe piele. naintea
edinei se scot hainele de pe regiunea ce urmeaz s fie masat i cele care stnjenesc
circulaia sngelui, respiraia i micrile segmentelor sau l mpiedic pe maseur s
execute n voie manevrele necesare.
Masajul nu se poate aplica pe pielea nengrijit sau bolnav, cu rni sau
inflamaii. Numeroase boli de piele se pot transmite prin masaj de la o persoan
bolnav la alta sntoas. Nu trebuie s-i dezbrcm, pe cei pe care i masm, mai
mult dect este necesar, pentru a nu le expune corpul la rceli i pentru a menaja, pe
ct posibil, sentimentele de pudoare ale fiecruia. Prile masate vor fi acoperite cu un
cearsaf sau prosop nainte de a continua masajul. Oricine se prezint la un masaj
trebuie s-i satisfac mai nti nevoile de evacuare a intestinului i a vezicii urinare.
Orele cele mai potrivite pentru masajul igienic sunt cele de diminea.
edinele de peste zi se fixeaz la 2-3 ore dup mas sau, n asa fel, nct s se termine
cu cel puin o jumtate de or naintea meselor principale. Cel masat este sftuit s
pstreze n timpul sedinei o poziie de repaus, cu musculatura relaxat i s evite
orice ncordare fizic sau psihic.
Masajul se aplic, n general, pe poriuni bine delimitate ale corpului. Pentru a
face ct mai accesibile prile ce vor fi masate i pentru a aplica manevrele de masaj
n condiii tehnice ct mai bune, se vor alege poziiile cele mai favorabile att pentru
cel care va fi masat, ct i pentru maseur. n principiu, pentru cel care va fi masat se

caut poziii de repaus fiziologic si de destindere psihic, iar pentru executant poziiile
de lucru cele mai potrivite pentru a lucra liber, uor i nestingherit. Poziiile cele mai
odihnitoare sunt cele de decubit sau eznd rezemat, cu membrele superioare i
inferioare n uoar flexiune, care asigur corpului o suprafa mare de sprijin,
permite relaxarea musculaturii i las respiraia liber.
Maseurul poate lucra din poziia stnd sau eznd pe un scaun. Lucrnd pe un
scaun mai nalt i folosind greutatea trunchiului sau a membrelor superioare n timpul
executrii manevrelor de masaj, executantul i economiseste energia. Cele mai bune
condiii de lucru le ofer banchetele speciale de masaj. Pentru masajul prilor
anterioare ale corpului este recomandat poziia de decubit dorsal, cu capul sprijinit
mai sus dect trunchiul si cu braele ntinse pe lng corp. O poziie mai comod este
culcat rezemat pe planul cel lung al banchetei, ridicat ntr-o poziie de 40 - 50, cu
membrele inferioare n usoar flexiune din sold i din genunchi, cu coapsele sprijinite
pe planul cel scurt al banchetei, ridicat la 20 - 30 i cu tlpile sprijinite pe planul
anterior al banchetei.
Pentru masajul prilor posterioare ale corpului este indicat poziia de
decubit ventral, cu faa n jos, cu capul ntors ntr-o parte. Pentru relaxarea muchilor
posteriori ai gambelor i coapselor se poate ridica puin, cu 20 - 30, planul cel scurt
al banchetei.
Masajul capului, gtului i al membrelor superioare se poate executa din
decubit dorsal sau din seznd rezemat pe planul cel lung al banchetei, ridicat la 70 80.
Masajul membrelor inferioare se poate executa din poziia culcat, culcat
rezemat i eznd rezemat. Efectele masajului depind n mare msur de felul n care
sunt ornduite i mbinate ntre ele diversele procedee tehnice, acestea trebuind s fie
adaptate caracterelor anatomofuncionale ale fiecrei pri a corpului i necesitilor
fiecrui caz. Masajul se ncepe prin manevre ample, suple i usoare, cu caracter
pregtitor i progreseaz ncet n amplitudine i for, pn ce ating intensitatea
necesar; apoi ncep s scad treptat, sedina ncheindu-se cu manevre largi,
linistitoare. Intensitatea i durata manevrelor depind de sensibilitatea celui masat.
Durerile, jena, contracturile, semnele de nelinite i de ncordare pe care le trdeaz
cel masat sunt cauzate fie de executri defectuoase, fie de contraindicaii ale
masajului. Durata sedinei de masaj variaz dup preferine i necesiti. Uneori sunt
utile manevrele lente i uoare, care prelungesc durata masajului, alteori sunt preferate
manevrele scurte, intense i vii, care scurteaz edina.
Masajul local poate dura 10 - 15 minute, cel regional 15 - 30 minute, iar cel
general 30 - 60 minute. edina de masaj nu trebuie s depeasc durata de o or,
deoarece devine obositoare att pentru masor, ct i pentru cel masat. Dup edintele
lungi de masaj, mai ales dup cel general, apare uneori nevoia de odihn i de linite,
care poate s dureze de la 10 15 minute pn la 30 de minute. Efectele masajului se
simt chiar dup prima sedin, dac este bine executat, dar efectele acestuia slbesc
treptat n orele care urmeaz. Pentru a obine efecte de durat este nevoie de un numr
mai mare de sedine executate n serie. O serie minim nu poate fi mai mic de 10 12 edine. Numrul i frecvena edinelor dintr-o serie este determinat de necesitile
individuale. Se recomand ca edinele s fie rrite spre sfritul seriei i eventual, s

fie nlocuite prin automasaj. Se recomand ca sedinele de masaj dintr-o serie s fie
executate de aceeasi persoan, care s-a adaptat la particularitile cazului. Atunci cnd
doi executani maseaz o singur persoan, manevrele acestora trebuie s fie identice,
adic s lucreze simetric i simultan, efectund manevre egale ca amplitudine, sens i
intensitate. Masajul se poate asocia cu mobilizarea metodic a articulaiilor, cu
gimnastica respiratorie, cu micri de relaxare sau alte exerciii fizice.
Masajul terapeutic face parte din complexul tratament recuperator i se
asociaz, de preferin, cu ageni fizici naturali sau artificiali, care cresc eficacitatea
masajului.
1.1.4. SUBSTANE FOLOSITE PENTRU EXECUTAREA
MASAJULUI
Pentru executarea masajului se folosesc substane care, aplicate pe piele, o fac
mai neted i mai alunecoas. Cele mai utilizate sunt pulberile fine, lichidele i
substanele grase. Masajul executat cu ajutorul lichidelor se numeste masaj umed.
Substanele utilizate se ntind att pe palmele executantului, ct i pe zona care
urmeaz a fi masat.
Pulberile folosite la masaj sunt de origine animal sau vegetal. Dintre
pulberile minerale, cea mai bun, mai practic i igienic este pudra de talc. Talcul nu
atac esuturile i nici nu se combin cu alte substane chimice; nu se altereaz i
poate fi pstrat mult timp; nu murdrete pielea, ci o cur, absorbind secreiile i alte
impuriti, cznd mpreun cu acestea.
Dintre lichide, se folosesc, mai des, soluii alcoolizate, soluii medicamentoase
sau ap de spun.
Substanele grase cele mai utilizate sunt vaselina pur, parafina lichid,
lanolina, uleiul de cacao sau amidon, untdelemnul, untura. Glicerina este mai rar
indicat, deoarece irit pielea. Substanele grase sunt ndeprtate de pe piele dup
fiecare masaj, prin splare cu ap cald i spun sau prin tergere cu un tampon
mbibat n alcool diluat. Pulberile, soluiile i uleiurile pot fi combinate ntre ele dup
diferite formule. n acestea sunt cuprinse i substane medicamentoase: antiseptice,
antiinflamatorii, vasodilatatoare, excitante sau calmante. Dac pielea pe care o masm
este neted, uscat i neproas, este bine s se renune la aceste substane i s
folosim un masaj denumit uscat. La fel se execut masajul atunci cnd pielea nu
tolereaz nici un fel de mijloace de alunecare.
2. EXERCIII DE MOBILIZARE PREGTITOARE A DEGETELOR I
A MINILOR PENTRU MASAJ

Supleea i fora minilor i a degetelor, abilitatea i adaptabilitatea acestora la

necesitile tehnice ale masajului se pot mbunti, mai ales la nceptori, prin
exerciii pregtitoare constnd n micri active i pasive, executate amplu i n ritm
rapid. Pentru degete i pumn se fac flexiuni i extensiuni, micri de lateralitate i

micri n cerc; pentru antebrae se fac exerciii de pronaie i de supinaie, iar pentru
cot, flexiuni i extensiuni.
2.1. EXERCIII PENTRU DEGETE
ndoirea, ntinderea i deprtarea degetelor. Degetele minilor se
flexeaz toate odat n pumn strns, apoi se extind i se deprteaz ntre ele, cu
tensiuni active finale. Micarea se poate executa simultan i alternativ i se repet, la
nceput rar, apoi din ce n ce mai repede. Tensiunile finale pot fi accentuate prin
presiunea reciproc a degetelor ambelor mini.
Mi scri active i pasive ale fiecrui deget. Fiecare deget se mic activ
sau este micat pasiv n toate sensurile, urmrind s amplificm mobilitatea prin
tensiuni finale. Se ndoaie n palm i apoi se ntinde, fiecare deget n parte, unul dup
altul, ntr-o micare continu, care ncepe de la degetul mic spre cel mare i apoi,
invers.
Cu palma aplicat pe o suprafa plan, ridicm pe rnd n
extensiune fiecare deget, apoi le ridicm pe toate mpreun. ntorcnd mna cu palma
n sus, flexm activ fiecare deget i apoi pe toate mpreun, strngndu-le cu putere n
palm.
Cu degetele nclestate se execut extensiuni cu tensiuni finale.
Degetul mare se exerseaz separat prin micri active, pasive i cu
rezisten, n flexiune i extensiune, abducie i adducie i, mai ales, n opoziie.

2.2. EXERCIII PENTRU PUMNI

Flexiunea i extensiunea pumnului se execut activ, la nceput cu

amndou minile deodat, apoi alternativ, ntr-un ritm din ce n ce mai viu, cu
degetele ntinse sau usor flectate.
Extensiunea accentuat a pumnului se execut din poziia cu palmele
lipite una de alta, inute cu degetele n sus, deprtnd sau apropiind ntre ele coatele
sau ducnd minile ntr-o parte i n cealalt.
Din poziia cu minile lipite pe partea lor dorsal, inute pe orizontal n
fa, se duc nainte, napoi sau lateral.
ndoirea lateral din pumn, n sens medial sau lateral, se execut cu
palmele fa n fa, deprtate sau lipite; micrile se execut liber i rapid, cu tensiuni
finale. Micarea se poate amplifica, ajutnd-o cu mna cealalt.

 Circumducia pumnilor se poate executa cu degetele ntinse sau ndoite.

Micarea se execut cu o mn sau cu ambele mini, simultan sau alternativ, n
ambele sensuri. Se execut micarea n 8, cu o mn sau cu ambele, simultan sau
alternativ.
2.3. EXERCIII PENTRU ANTEBRAE I COATE
Pronaii i supinaii active, executate simultan sau alternativ, cu degetele
ntinse sau strnse n pumn.
Flexiuni i extensiuni din coate, executate simultan sau alternativ.
n flexiune se poate executa pronaia; n extensiune se execut supinaia.

3. CONTRAINDICAIILE MASAJULUI

Contraindicaiile masajului sunt cele generale care se aplic tratamentelor cu

ageni fizici: bolile infectocontagioase acute, bolile venerice n stadiul acut i n faza
de contagiozitate, strile casectice indiferent de cauza acestora, bolile parazitare,
bolile organice decompensate sau la limita decompensrii, hemoragiile repetate, unele
psihopatii, narcomaniile, alcoolismul cronic, sarcina.
Masajul mai are contraindicaii legate direct de zonele supuse masajului:
bolile pielii de natur inflamatorie sau parazitar, plgile, supuraiile, erupiile,
eczemele;
abcesul, flegmonul, artrita supurat, osteita, osteomielita;
fragilitatea vascular, de diverse etiologii;

tumorile.
n masaj mai apar o serie de restricii de natur tehnico -metodic. Astfel, la
nceputul sedinelor de masaj se produc unele reflexe de aprare, care se manifest
sub forma unor ncordri nervoase, a unor contracture musculare i a altor semne de
intoleran. Cnd aceste fenomene sunt prea intense, trebuie s renunm la aplicarea
masajului.
Masajul poate fi o cauz de oboseal i de enervare pentru persoanele care nu
cunosc bine tehnica, sunt lipsite de for i suplee, de antrenament i de experien;
masajul poate deveni o metod plictisitoare i obositoare pentru cei lipsii de rbdare,
perseveren, voin i energie. n toate cazurile n care masajul produce mai mult
efecte negative sau incerte, dect pozitive i sigure, trebuie s renunm la aplicarea
acestuia. Masajul executat corect i repetat contiincios o perioad lung de timp, d
organismului o senzaie de bine, de sntate, de vigoare i de vioiciune.

4. EFECTELE FIZIOLOGICE ALE MASAJULUI

Efectele masajului asupra organismului sunt multiple. Aceste efecte pot fi

clasificate dup mai multe criterii:
4.1. EFECTE LOCALE I GENERALE
Efectele locale sunt n general datorate aciunii factorului mecanic.
Acionnd asupra tegumentelor i a glandelor sudoripare, masajul crete eliminarea
permanent i important a lichidelor de staz. Hiperemia produs duce la o irigare
mai bun a pielii i a esuturilor subiacente, favoriznd astfel i nutriia tisular. Prin
manevrele de masaj se deschid multe capilare, care ajung la 2500 mm fa de cele 200
deschise n mod obinuit, rezultnd fenomenul de capilarizare tisular. Masajul are o
aciune deosebit asupra structurilor colagene i elastice ale tegumentului, inducnd
absorbia spectaculoas a unor fibroze, miogeloze, hipertrofii cutanate sau aderene.
Masajul modific presiunea intratisular, favoriznd procesele de difuziune prin
membranele celulare. Astfel, n esutul subcutanat aceasta poate crete de la 90 mm
Hg la 220 mm Hg; dup un masaj profund, la nivelul vastului lateral al coapsei,
aceast presiune crete de la 100 mm Hg la 300 mm Hg, observndu-se i o cretere a
temperaturii cutanate cu 2C. Netezirea produce o scdere a presiunii intramusculare
i pare a fi manevra de elecie pentru relaxare. Dup masaj se observ o mai bun
utilizare a O2 la nivel tisular i o epurare mai energic a cataboliilor locali. Eliberarea
de histamin i heparin prin degranularea mastocitar acrediteaz masajul ca fiind
foarte util n tratamentul i profilaxia aterosclerozei. Substanele histaminice produc
eritem i cresc irigaia sanguin, dar, n cantiti prea mari induc procesul de
osteoporoz. Histamina, heparina i o serie de ali produsi ai denaturrii proteice
locale sunt responsabile, n parte, i de efectele generale ale masajului. Masajul
accelereaz procesele de resorbie i de regenerare la nivelul esuturilor inflamate
aseptic. Ca rezultat al acestor aciuni conjugate se amelioreaz simptomatologia
algic, iar hipertoniile i contracturile musculare scad, indiferent de cauza lor.
Efectele generale. Acestea au la baz mecanismul reflex, care se
declaneaz prin stimularea exteroceptorilor din tegumente i a proprioceptorilor din
muchi, tendoane, capsule articulare. La nivelul acestora iau nastere prin stimularea
cu diverse intensiti a receptorilor, impulsuri care ajung, pe cile ascendente, la
sistemul nervos central; de aici pornesc impulsuri spre diverse sisteme i organe,
influenndu-le funcia. Un rol important n efectele generale l au mediatorii chimici
eliberai la nivelul tegumentelor. n esen, efectele generale ale masajului sunt:
- stimularea funciilor aparatelor cardiovascular i respirator;
creterea metabolismului bazal;

efecte favorabile asupra strii generale a bolnavului, cu mbuntirea somnului i

ndeprtarea oboselii musculare; -

influenarea funciilor organelor interne afectate care se manifest

prin senzaii dureroase ale peretelui toracic sau abdominal (zone Head); acionnd
prin masaj asupra acestor zone se acioneaz reflex asupra funciilor organelor
profunde.
n masajul periostal se ntrete tonusul pereilor organelor cavitare, crete
peristaltismul i se stimuleaz secreiile intestinale. n urma masajului vibrator al
toracelui crete cantitativ i se fluidific secreia bronic.
4.2. EFECTE IMEDIATE I TARDIVE

Efectele imediate sunt strns legate de natura, tehnica i intensitatea

procedeului de masaj folosit, dar i de natura, sensibilitatea i ntinderea esuturilor
masate. Aceste efecte se produc i in tot timpul ct dureaz aciunea masajului, dar
scad i dispar destul de repede, dup ce aceast aciune a ncetat.
Efectele tardive sunt reacii lente care se produc ncet, n mod secundar fie
n regiunea masat, fie n profunzime sau la distan. Apar dup ncetarea aciunii
mecanice, se menin un timp mai ndelungat i dispar mai lent.
4.3. EFECTE EXCITANTE I CALMANTE
Masajul poate exercita asupra organismului efecte excitante, stimulatoare sau
inhibitoare, calmante.
5. INFLUENELE MASAJULUI ASUPRA ORGANISMLUI
5.1. INFLUENELE MASAJULUI ASUPRA PIELII
Masajul exercit asupra pielii i a funciilor acesteia att influene directe, prin
aciunea sa mecanic, ct i efecte obinute pe cale reflex. n continuare, v
prezentm efectele masajului asupra pielii:
- favorizeaz procesele de eliminare a sudorii i a secreiilor
sebacee, ajutnd detoxifierea organismului.
- favorizeaz trecerea sngelui din vasele cutanate i subcutanate n torentul
circulator.
- vasodilataia activ reflex, n concordan cu intensitatea stimulilor; se traduce
prin hiperemie local (rosea), care determin creterea elasticitii pielii, prevenind
astfel tendina fiziologic de hipermineralizare a fibrelor elastice care se ncarc
progresiv cu calciu. Prin creterea calitii structurilor colagene i elastice ale
dermului, masajul ajut resorbia parial sau total a cicatricelor sau induraiilor
cutanate fibroase; stimularea penetrabilitii cutanate a unor medicamente; mai buna
nutriie a pielii.

- iInflueneaz reflex termoreglarea.

- favorizeaz ntr-o oarecare msur funcia respiratorie a pielii.
- favorizeaz exfolierea celulelor cornoase, stimuleaz noi diferenieri bazale,
scurtnd timpul necesar rennoirii epidermei i ameliornd astfel proprietile fizice
ale pielii.
- favorizeaz lipoliza, masajul ducnd la scderea stratului adipos.
5.2. INFLUENELE MASAJULUI ASUPRA ESUTULUI
CONJUNCTIV
Prin aciunea direct, mecanic, masajul, esutului cellular subcutanat:
- ntreine supleea i mrete rezistena fibrelor conjunctive i elastice;
ajut la desfacerea aderenelor, dezagreg celulitele, nodulii fibroi sau scleroi;

- influeneaz favorabil procesul de vindecare i de formare a cicatricelor;

activeaz resorbia infiltratelor patologice (aseptice); Prin mecanism reflex:

- activeaz circulaia sngelui;

- influeneaz metabolismul, funciile neurovegetative
5.3. INFLUENELE MASAJULUI ASUPRA APARATULUI
LOCOMOTOR
Masajul influeneaz favorabil muchii, tendoanele, fasciile, aponevrozele,
tecile sinoviale, capsulele articulare, esuturile moi periarticulare i chiar periostul.
Masajul muchilor influeneaz att direct, prin aciunea mecanic a
manipulrilor, ct i reflex, structurile aparatului locomotor.
Prin presiune i relaxare se influeneaz tonusul i elasticitatea, - excitabilitatea i
contractilitatea fibrelor musculare. Aceste proprieti sunt stimulate prin manevre
rapide, intense, executate ntr-un ritm viu, excitant. Manevrele de masaj executate
lent, usor, linititor, induc n muchi o stare de relaxare.
Prin - manevre de stoarcere se activeaz circulaia n capilarele i venele
muchiului; se deschid capilarele de rezerv, crete debitul circulator local. Aceasta se
datoreaz aciunii mecanice i reflexe a masajului.
- Dup efort, masajul accelereaz ndeprtarea oboselii musculare i refacerea
resurselor energetice ale muchilor.

Masajul influeneaz favorabil muchii atrofici, traumatizai, paretici, contracturai.

Efectele masajului asupra sistemului muscular sunt stimulante, relaxante i
decongestive.
- Efectele stimulante se induc prin manevre scurte, centripete, cu intensitate
progresiv crescnd, aplicate muchilor hipotrofici, atrofici sau neantrenai. Se
ncearc modelarea muchiului n forma sa, detand fiecare muchi sau grup de
muchi de planurile profunde prin insinuarea degetelor n interstiiul muscular i
presarea simultan a maselor musculare cu feele palmare ale minilor. n felul acesta,
se rup aderenele care determin retractura muchiului i se nltur staza venoas i
limfatic determinate de inactivitate.
- Efectele relaxante se induc prin manevre lungi, blnde, nensoite de presiuni,
ducnd la scderea excitabilitii i a contractilitii musculare.
- Efectele decongestive se induc prin manevre blnde; minile alunec rapid,
centripet, dup care se prind strns masele musculare crora li se imprim o micare
de jos n sus. Aceste efecte sunt evidente atunci cnd se aplic pe muchii solicitai de
efort, oboseala muscular intens putnd fi nlturat n 5 minute de masaj.

Masajul anexelor muschilor are ca scop ntreinerea supleei acestor

formaiuni, prin activarea circulaiei i prin influena exercitat asupra terminaiilor
nervoase din aceste structuri.

Masajul articular
- esuturile moi periarticulare, sinoviala i cartilajul articular sunt influenate prin
stimularea circulaiei sanguine i a terminaiilor nervoase din esuturile periarticulare.
- ajut la resorbia revrsrilor de lichide seroase sau snge din cavitatea articular
sau din bursele seroase periarticulare, ajutnd la
pstrarea sau recuperarea mobilitii normale.
- n tratamentul tulburrilor de mobilitate, masajul articular este necesar pentru
pregtirea articulaiei naintea exerciiilor de mobilizare metodic.
- prin masaj se combat aderenele, retracturile, depozitele patologice periarticulare,
cicatricele i toate sechelele artritelor i periartritelor, inflamaiilor i traumatismelor
ligamentelor, capsulei, cartilajului articular, entorselor, luxaiilor i fracturilor.
masajul periostal provoac reflex, reacii calmante i hiperemiante. 5.4. INFLUENELE MASAJULUI ASUPRA CIRCULAIEI

SNGELUI I A LIMFEI
Masajul contribuie la activarea circulaiei n ntregul corp prin efectele pe care
le produce.
- ajut la golirea venelor i a capilarelor, a limfaticelor i a spaiilor intercelulare.
diminueaz staza i tensiunea din esuturi.

- uureaz circulaia sngelui n artere, scznd efortul cordului.

- masajul influeneaz circulaia arterial i arteriolar: fluxul sanguin crete ca
urmare a creterii debitului sistolic, secundar activrii circulaiei de ntoarcere.
- masajul profund i cel lent, centripet are ca efect scderea tensiunii arteriale, pe
cnd cel viguros are efecte hipertensive.
- manevrele de masaj efectuate centripet, n sensul circulaiei de ntoarcere, uureaz
travaliul inimii stngi, dar suprancarc uor inima dreapt i circulaia pulmonar.
Deci, se recomand precauie n cazul pacienilor cu insuficien cardiac dreapt i
global. Influena masajului asupra circulaiei este datorat n primul rnd aciunii
mecanice, sngele din vase i limfa fiind mpins spre inim. Efectele de durat ale
masajului se datoreaza ns unor mecanisme reflexe si umorale. Aceste reacii, pe
lng efectele hiperemice locale, pot contribui, prin efecte derivative, la repartiia i la
reglarea circulaiei sngelui n organism.
Masajul poate interveni n mecanismele de echilibrare dintre circulaia
periferic i cea profund a corpului. Masajul general duce la creterea numrului
hematiilor i al leucocitelor, la creterea cantitii de hemoglobin, prin stimularea
organelor hematopoetice i prin mobilizarea rezervelor de snge din organism.
5.5. INFLUENELE MASAJULUI ASUPRA SISTEMULUI NERVOS
Oricare din procedeele masajului determin n organism reacii fiziologice
corespunztoare, pe de o parte, naturii i funciei esutului masat, iar pe de alt parte,
formei, intensitii i duratei procedeului aplicat. Aceste reacii ale organismului la
manevrele masajului se produc prin intermediul sistemului nervos. Aciunea mecanic
excit terminaiile nervoase ale extero - i proprioceptorilor; impulsurile ajung la
centrii nervoi i apoi, pe cale reflex se determin reacii ale diverselor organe.
Aciunea reflex a masajului constituie baza fiziologic a influenelor acestuia asupra
organismului. Masajul acioneaz n mod diferit asupra terminaiilor nervoase
periferice.
executat energic i ntr-un ritm viu, masajul - produce efecte stimulatoare asupra
sistemului nervos. Manevrele stimulatoare sunt folosite pentru activarea funciilor
organelor, acestea mrind sensibilitatea, conductibilitatea i reactivitatea structurilor
nervoase.
- executat lent i uor, masajul produce efecte calmante, linititoare, scade
sensibilitatea, conductibilitatea i reactivitatea elementelor nervoase. Manevrele

calmante sunt indicate mpotriva ncordrilor excesive, a durerilor i a strii de

nelinite.
Masajul determin reacii complexe i n domeniul motor, vasomotor i trofic.
Masajul provoac i o serie de efecte subiective atunci cnd se execut masajul
general. Astfel, masajul stimulator determin o senzaie de bun dispoziie i de
cretere a energiei, pe cnd masajul linititor (sedativ) determin o stare de destindere
nervoas, de relaxare muscular i de odihn.
Efectele masajului asupra sistemului neuropsihic sunt: efecte segmentare, efecte
generale i psihologice.
- efectele segmentare se explic prin interrelaiile dintre diferite regiuni
metamerice, realizate prin conexiuni nervoase. Datorit acestora se evit, la nivel
subcutanat, creteri ale tensiunii esutului conjunctiv, responsabile de instalarea
retracturilor. Interrelaia metameric permite perceperea mai mult sau mai puin a
durerii, fapt ce susine teoria masajului reflex.
- efectele generale se datoreaz relaiilor suprasegmentare i implicrii sistemului
nervos central. Manevrele de masaj determin descrcarea, n terminaiile senzitive,
de impulsuri nervoase ctre centrii, care declaneaz reacii diferite, n funcie de
tehnica utilizat. Manevrele executate continuu, cu ritm lent i intensitate sczut
induc efecte sedative, analgezice. Manevrele scurte, energice, efectuate cu ritm viu i
intensitate crescut induc efecte stimulante. Exist preri conform crora i prin
stimularea durerii se pot obine reacii paradoxale analgezice. Masajul are aciune
antialgic diferit, chiar dureroas pe moment, prin manevra nsi (principiul
masajului transversal profund a lui Cyriax).
- efectele psihologice sunt induse tot prin stimularea terminaiilor senzitive
cutanate. Masajul, prin apropierea psihologic dintre pacient i maseur, determin o
stare de relaxare perceput ca o stare de bine. Masajul poate restructura imaginea
static i cinematic a regiunii bolnave care i-a pierdut parial sau total funciile
motoare i senzitive, integrnd segmentul afectat n schema corporal general.
5.6 INFLUENELE MASAJULUI ASUPRA ESUTURILOR I A
ORGANELOR PROFUNDE
esuturile i organele profunde ale corpului nu pot fi influenate de aciunea
mecanic a procedeelor obinuite de masaj. Pentru a le putea influena trebuie folosite
tehnici speciale, cu aciune de profunzime sau la distan sau s se utilizeze aciunea
sinergic a manevrelor de masaj.
Efectele sinergice se pot obine prin masajul esuturilor care acoper cavitile
corpului: cranian, toracic i abdominal.
Masajul capului, prin procedee speciale, are un efect decongestionant i
linititor asupra centrilor i a cilor nervoase.
Prin masajul spatelui i al pieptului se obin efecte reflexe utile asupra
organelor din torace.

- respiraia este activat prin reflexe cu punct de plecare n peretele toracic, care
stimuleaz, la distan, centrii automatismului respirator.
- prin procedee speciale se poate accelera sau liniti funcia cardiac.
- se pot stabili sinergii funcionale ntre circulaie i respiraie, ntre schimburile
gazoase din plmni i esuturi.
- prin masajul abdominal sunt stimulate, mai ales, funciile aparatului digestiv.
- se mbuntesc absorbia i digestia prin activarea circulaiei intraabdominale i
prin creterea secreiilor digestive.
- crete peristaltismul tubului digestiv i al cilor biliare.
- crete apetitul.
- se normalizeaz evacurile.
Masajul influeneaz funciile de nutriie, de excreie, de eliminare a produilor
de catabolism (cresc diureza, evacurile intestinale i sudorale cutanate). Activitatea
glandelor endocrine este influenat indirect, prin activarea circulaiei sanguine la
nivelul acestora.
Indicaiile de aplicare a masajului, n scop profilactic sau therapeutic se vor
face numai dup examenul clinic general i numai dup stabilirea diagnosticului. n
cazul examenului clinic general se va acorda atenie urmtoarelor structuri:
- piele, esut celular subcutanat, muchi. Prin inspecie se va observa prezena unor
nevi, papule, afeciuni vasculare, micoze, ulcere varicoase, eczeme, vergeturi, infecii.
Masajul se va indica numai n ulcere varicoase, escare, cicatrici, vergeturi, celelalte
situaii constituind contraindicaii ale masajului. Prin palpare se pot evidenia
hipotrofii, hepertrofii, contracturi, retracturi musculare sau induraii i infiltrate.
- tendoane la palpare se pot evidenia dureri ale inseriilor (dureri
tendinoperiostale) cauzate de tensionarea tendoanelor prin contracii izometrice,
rupturi ale tendoanelor (masajul este contraindicat).
- articulaii se acord atenie att elementelor articulare, ct i prilor moi
periarticulare;
- sistem circulator se acord atenie vaselor, chestionnd pacientul n legtur cu
existena edemelor sau a unei stri de greutate, tensiune, oboseal la nivelul
membrelor inferioare.
- sistem nervos se caut eventualele tulburri de sensibilitate i tulburri trofice
care pot fi cauzate de afeciuni neurologice. n funcie de particularitile subiectului
se vor stabili procedeele de masaj care vor fi efectuate i modul de aplicare al
acestora. Se va fixa durata sedinei de masaj, ritmicitatea acesteia i locul pe care l va
ocupa n programul de recuperare.

6. PROCEDEELE DE MASAJ

Dup importana efectelor, procedeele de masaj manual clasic, au fost mprite

n dou grupe:
a. Procedee principale de masaj (fundamentale)
- alunecrile (netezirea, efleurajul)
- friciunile
frmntatul i stoarcerea (petrisajul)

- lovirile uoare i ritmice (baterea, tapotamentul)

- vibraiile
b. Procedee secundare de masaj (ajuttoare):
- cernutul i rulatul
presiunile - traciunile i tensiunile
scuturrile

- ciupirile i pensrile
- alte procedee
6.1. PROCEDEELE PRINCIPALE DE MASAJ
Manevrele principale nu pot lipsi din aplicaiile practice mai importante ale
masajului. Acestea realizeaz prelucrarea sistematic i metodic a prilor moi ale
corpului i se aplic n urmtoarea succesiune:
netezire (efleuraj)

- friciune
- frmntat (petrisaj)
- batere (tapotament)

- vibraii
6.1.1. Netezirea se adreseaz n special tegumentelor i const n alunecri
ritmice i uoare, aplicate cu diferite pri ale minilor n sensul circulaiei de
ntoarcere. De aceea, pe membre, alunecrile se efectueaz de la extremitatea distal
spre cea proximal, pe trunchi urmeaz sensul circulaiei de ntoarcere spre inim, iar
pe gt i ceaf sensul manevrelor este dinspre cap spre umeri i omoplai.
Micrile seamn cu mngierea, numai c se execut cu o anumit presiune i
cu ritm variabil, n funcie de efectele care trebuie induse.
Din punct de vedere al modului de aplicare al minilor, manevrele sunt:
a. simultane, atunci cnd se efectueaz cu ambele mini n acelai timp i n acelasi
sens;
b. alternative, atunci cnd se efectueaz cu mn dup mn, n acelai sens.
Din punct de vedere al direciei sunt:
longitudinale (lungi)

- oblice (medii)
transversale (scurte)

- n cerc
- n zig zag
Din punct de vedere metodic, netezirea este iniial i final. Succesiunea
manevrelor n funcie de direcia i modul de lucru al
minilor este urmtoarea:
a. pentru netezirea iniial: - simultane lungi, medii i scurte
- alternative lungi, medii i scurte
b. pentru netezirea final: - alternative scurte, medii i lungi
- simultane scurte, medii si lungi
Ritmul de execuie scade treptat spre sfritul sedinei.
Netezirea se execut cu faa palmar sau dorsal a minilor, cu degetele apropiate sau
deprtate, ntinse sau uor ndoite. Pe suprafee mici, netezirea se poate executa cu o
mn, iar pe suprafeele mari cu ambele mini. Pe membre, minile se aeaz la
acelai nivel sau una mai sus dect cealalt. Pe suprafeele mici i rotunjite, netezirea

se execut cu vrful a dou sau trei degete, cuprinznd regiunea ntre police i
celelalte degete. Pe suprafeele mai ntinse i plane, netezirea se poate executa cu
palma ntreag, cu laturile sau cu rdcina minii.
Presiunea netezirii este n funcie de structura pe care dorim s o influenm:
- alunecrile uoare i superficiale acioneaz asupra pielii;
- esutul subcutanat este influenat de alunecrile mai apsate;
- pentru esuturile profunde se folosesc manevre mai puternice executate cu rdcina
minilor, cu marginea ulnar a minii sau cu pumnii nchisi.
Alunecrile executate cu faa dorsal a minilor si cu degetele strnse n pumni
au efecte mai profunde dect cele executate cu faa palmar a minii.
- nervii i vasele din piele sunt influenate de apsarea redus;
- circulaia sngelui n vasele superficiale este activat de presiunile medii;
circulaia din esuturile profunde este influenat de manevrele viguroase;

- circulaia limfatic este activat de alunecrile lente, dar destul de apsate i

efectuate sacadat.
Ca ntindere, alunecrile se aplic de preferin segmentar, pe poriuni
anatomice bine delimitate.
Se disting urmtoarele forme speciale de netezire:
netezire sacadat, aplicabil segmentelor circulare (antebra, bra, gamb, coaps);
netezire n perie, folosit n regiunile cu pr n exces;

netezire liniar, longitudinal executat cu vrful degetelor, - utilizat la nivelul

tendoanelor i al spaiilor interosoase;
- netezire n clete, aplicabil la nivelul tendonului lui Achile.
Netezirile scurte i asociate cu presiuni sunt indicate n tratamentul induraiilor i al
nodozitilor fibroscleroase, precum i n dezagregarea i mprtierea infiltratelor din
esuturile profunde.

Efectele netezirii sunt:

principalul efect al netezirii este activarea, pe cale reflex, a circulaiei;

vasodilataie local de durat, consecin a aciunii mecanice i reflexelor cu punct de

plecare cutanat; - alunecrile lungi i uoare reduc sensibilitatea, scad durerea i contractura
muscular pe regiunea masat, motiv pentru care netezirea este folosit ca manevr
pregtitoare n masaj, naintea altor procedee mai puternice;
- alunecrile lungi i uoare sunt calmante, relaxante;
manevrele mai viguroase activeaz circulaia sngelui n esuturile - profunde,
ducnd la o mai bun oxigenare a muchilor i la ndeprtarea mai rapid a produilor
de catabolism (combate oboseala i ajut refacerea funcional dup efort);
- manevrele scurte i vii, n ritm rapid i energic, sunt stimulante.
6.1.2. Friciunea se adreseaz n special esutului celular subcutanat; const n
presiuni i deplasri ale esuturilor moi subcutanate pe esuturile dure sau pe un plan
dur (osos sau cartilaginos), n limita elasticitii proprii.
Din punct de vedere tehnic, friciunea se execut cu vrful degetelor n sens
liniar (longitudinal sau transversal) i circular (concentric sau excentric), cu marginea
cubital, rdcina minii (eminenele hipotenar i tenar), palma sau pumnul.

Forme speciale:
a. transversal, n fierstru executat cu marginea cubital a minii, se aplic la
nivelul tendonului lui Achile;
b. n zig - zag , executat cu vrful a 2 - 3 degete (index, medius i inelar), se aplic
la nivelul coloanei vertebrale.
Vrful degetelor se aplic pe tegument, cu o anumit presiune i sub anumite
unghiuri. Se execut micri circulare ntr-un sens i apoi n sens opus, deplasnd
minile n limita mobilitii i a supleei normale a esuturilor masate. Dup un numr
oarecare de micri executate pe o mic poriune a pielii, mna se deplaseaz ncet n
vecintatea locului masat, pn cnd este cuprins toat regiunea.
Presiunea i amplitudinea micrilor de friciune va fi la nceput mai redus i
de durat mai scurt, mrindu-se progresiv, dup necesiti.
Dup intensitatea presiunilor i a mrimii unghiului, friciunea poate aciona
superficial sau profund. Astfel, cu ct intensitatea presiunilor creste, iar unghiul fa
de planul regiunii respective scade, cu att acioneaz mai profund.

Efectele friciunii:

prin aciunea mecanic mobilizeaz esuturile moi, le mrete supleea i elasticitatea,

asuplizeaz tegumentul; tot prin aciune mecanic se activeaz circulaia local (nroirea pielii), stimulnd
nutriia esuturilor; - pe cale reflex are efecte de durat, circulatorii i trofice;
friciunea prelungit, executat ntr-un ritm lent, scade sensibilitatea local, scade
contractura muscular, reduce ncordarea nervoas;
ritmul viu i miscrile scurte, dar viguroase, stimuleaz sistemul nervos periferic;

- friciunile previn rupturile musculare i smulgerile de fibre, care pot aprea la

nivelul jonciunii miotendinoase.
6.1.3. Frmntatul (petrisajul) reprezint prinderea muchilor i a altor esuturi
profunde, ridicarea lor, att ct permite elasticitatea proprie i stoarcerea prin
comprimare (ntre degete sau ntre degete i palm) sau prin presiune pe planul
profund.
Din punct de vedere tehnic se realizeaz:
frmntat n cut pe loc sau deplasabil n val, care reprezint - forma
tradiional aplicabil tuturor segmentelor corpului;
frmntat circular i erpuit, care reprezint forma special aplicabil segmentelor
circulare sau tronconice; frmntat ntre marginile cubitale ale minii, care reprezint forma special aplicabil
la nivelul peretelui abdominal; frmntat cu pumnii, se aplic regiunilor voluminoase ale corpului (fese, eventual
coapse). Pe regiunile ntinse i plate, frmntatul const n ridicarea i apucarea ntre
degete i rdcina minii a unei cute de esuturi, care este stoars prin ducerea
rdcinii minii spre degete i prin comprimarea acesteia pe planul dur, profund.
Micarea se repet de mai multe ori pe acelasi loc, apoi minile se deplaseaz din
aproape n aproape, n axul lung al grupelor de muchi.
Pe membre, frmntatul se execut cu minile aplicate n cerc, perpendicular pe
segment. Muchii sunt prini ntre degete i palme i strnsi cu putere; presiunea se
slbete apoi, iar muchii se relaxeaz. Manevrele se execut de la rdcina
membrelor spre extremiti, presiunile fiind ns orientate spre sensul circulaiei
venoase a sngelui (distal proximal). Pe masele mari de muchi, frmntatul se

execut formnd o cut lung de muchi, care este prins ntre degete i podul palmei
i strns ca ntr-un clete; cuta este ridicat i apoi presat pe planul profund, fr a o
scpa din mini i fr a desprinde palma de pe
piele.
La nivelul abdomenului se frmnt esuturile grase subcutanate, n cut sau
n val; se execut o micare de ridicare i presare ntre ele a esuturilor ori de ducere
nainte i napoi a cutei prinse ntre degete.
Frmntatul este procedeul cel mai bun pentru masajul esuturilor profunde i
n special al muchilor.
Efectele frmntatului
Acestea se produc mai ales pe cale reflex, comparativ cu cele mecanice:
ridicarea i strngerea esuturilor crnoase dezvolt elasticitatea, excitabilitatea i
contractilitatea muchilor; prin stoarcere se comprim vasele profunde, se activeaz circulaia, avnd un efect
trofic asupra organismului; - prin frmntare sunt ndeprtai produii de catabolism din muchi;
- previne atrofia muscular;
Efectele frmntatului se datoresc stimulrii circulaiei i troficitii nervilor,
mai ales ale celor motori. Din acest motiv, se indic n strile de atonie i atrofie
muscular secundar imobilizrilor prelungite ale diferitelor segmente ale aparatului
locomotor.
manevrele lente, aplicate pe zone aderente i infiltrate au efect decontracturant;

- manevrele executate rapid induc efecte stimulante.

6.1.4. Tapotamentul (baterea) const n aplicarea unor lovituri ritmice i
uoare executate cu diferite pri ale minii i ale antebraului.
Din punct de vedere tehnic, procedeele de tapotament se grupeaz n:
- manevre de tocat: cu marginea cubital (cubito - palmar sau cubito - dorsal), cu
1/3 inferioar a antebraului, cu vrful degetelor (tangenial, n mnunchi de nuiele);
- manevre de bttorit: cu palma n cup sau ventuz i cu pumnul cubital sau
palmar;
manevre de plescit sau lipit: cu faa palmar a minii sau a degetelor;
- manevre de percutat: cu vrful degetelor.

Tocatul se execut cu degetele ambelor mini, inute fa n fa. Degetele

ntinse, deprtate ntre ele i uor flectate cad perpendicular pe piele, de la o distan
mic, ntr-un ritm foarte viu, lovind cu partea lateral i dorsal sau cu cea lateral i
palmar. Tocatul se poate face i cu marginea ulnar a minilor. Intensitatea
manevrelor rezult mai mult din greutatea degetelor i a minilor, dect din
contraciile musculare. Minile cad moi, micndu-se din articulaiile pumnilor.
Pentru a amplifica aceste manevre se adaug nclinarea lateral a minilor i o
micare de rsucire a antebraelor n pronaie i supinaie. Braele trebuie s fie
apropiate de trunchi, iar antebraele apropiate de regiunea masat, pentru ca loviturile
s nu cad prea de sus i s nu fie intense.
Pe regiunile sensibile, intensitatea loviturilor trebuie s fie mai mic, pe mase
mari de muchi, medie sau mare. Ritmul poate fi foarte viu sau rar i lent (cap,
regiune precordial).
Percutatul este o form de batere cu vrfurile degetelor uor ndoite.
Manevra se execut cu amndou minile micate din articulaiile pumnilor, cu
palmele orientate spre regiunea masat. Minile se mic alternativ sau simultan, ntrun ritm foarte viu. Intensitatea loviturii trebuie s fie unic, rezultat al greutii
minilor. Manevra se poate executa cu vrful unui singur deget.
Plescitul este o manevr de lovire cu faa palmar a degetelor i a minii. Se
execut cu minile moi i uoare, prin micri suple i repezi. Micrile se execut
activ, cu o mn sau cu amndou minile, numai att ct este necesar s se ridice
antebraele la o nlime potrivit, apoi acestea cad pasiv, alternativ sau simultan pe
regiunea respectiv. Intensitatea loviturii depinde numai de greutatea proprie a acestor
segmente. Loviturile active sunt mai puternice, dar pot deveni dureroase. Dac
manevrele sunt tangeniale, efectul lor excitant este diminuat. Se indic n masajul
excitant al unor regiuni ntinse, crnoase i puin sensibile.
Bttoritul se deosebete de plescit prin felul de a lovi cu palmele i
degetele inute bine ntinse i foarte apropiate de suprafaa masat. Ritmul micrilor
este foarte viu, iar loviturile sunt scurte.
Manevra se poate executa n dou moduri:
- cu degetele i palmele strnse n cus - bttoritul este mai puin aspru;
- cu pumnul: este o manevr mai puternic, indicat mai ales n masajul regiunilor
musculoase i puin sensibile, la persoanele sntoase i viguroase. Se execut cu
pumnul incomplet nchis; intensitatea manevrei crete dac se execut cu pumnul
nchis sau cu marginea ulnar a pumnului.
Efectele baterii variaz n funcie de intensitatea i ritmul loviturilor, de
supleea micrilor si de sensibilitatea pielii i a esuturilor masate.
- aciunea specific este excitant i se valideaz prin intermediul nervilor periferici.
- tocatul, plescitul i bttoritul executate ntr-un ritm rapid, cu intensitate mai
mare i un timp mai ndelungat, acioneaz asupra nervilor vasomotori i provoac,

prin vasodilataie, un aflux crescut de snge n regiunea masat, care se nroete i se

nclzete.
- manevrele baterii reduc n timp sensibilitatea nervilor senzitivi.
- excitarea nervilor motori produce o cretere a tonusului muscular i chiar o
contracie a fibrelor musculare, fr a se produce un lucru mecanic.
baterea are efecte stimulatoare asupra circulaiei - i nutriiei esuturilor profunde,
secundar dezvoltnd proprietile funcionale ale muchilor; se indic n tratamentul
atoniei i / sau atrofiilor musculare posttraumatice. Percutatul, la nivel toracic,
favorizeaz eliminarea secreiilor bronhice.
- manevrele de batere sunt contraindicate n tratamentul afeciunilor dureroase,
contracturilor musculare, spasmelor, oboselii musculare.
6.1.5. Vibraiile constau din imprimarea n esuturi a unui numr ct mai mare
de micri oscilatorii pe unitatea de timp; ele se execut pe loc sau cu deplasare
lateral. Micrile sunt asemntoare unui tremurat continuu i rezult din
contraciile alternative ale muchilor agoniti i antagoniti ai degetelor i minii pe
de o parte i ai antebraelor i braelor, pe de alt parte. Din aceast cauz, vibraiile
manuale sunt obositoare i greu de executat, de aceea se completeaz sau se
nlocuiesc cu forme instrumentale.
Vibraiile manuale se execut cu vrful degetelor sau cu faa lor palmar, cu
podul palmei sau cu rdcina minii, cu palma i cu degetele ntinse sau cu pumnul
nchis. De regul, vibraiile se aplic pe poriuni restrnse, dar se pot efectua i de-a
lungul unui nerv, muchi, n jurul unei articulaii sau pe un segment.
Frecvena i amplitudinea deplasrii minilor sunt variabile i induc efecte
opuse. Manevrele fine i prelungite sunt linititoare, reduc sensibilitatea pielii i a
esuturilor superficiale, producnd o senzaie de amorire, nclzire i relaxare.
Vibraiile executate cu ritm rapid i amplitudine crescut au efecte excitante asupra
sistemului nervos central, dar i efecte estetice, prin reducerea stratului adipos.
La nivelul toracelui produc expulzia secreiilor bronice, atunci cnd sunt
executate cu amplitudine sczut.
Vibraiile manuale se combin cu netezirea, friciunile i frmntatul. Micrile
vibratorii, care au o amplitudine i o intensitate mai mare dect vibraiile obinuite, se
numesc trepidaii. Aceste procedee au n general aceleai efecte i indicaii ca i
vibraiile; se aplic ndeosebi pe spate si pe torace. Trepidaia toracelui se asociaz cu
micrile de respiraie, accentundu-se spre sfritul inspiraiei, al expiraiei i al
pauzei respiratorii. Aplicate pe torace i pe abdomen, vibraiile produc efecte reflexe
profunde, decongestionante i calmante; sunt folosite, dup indicaiile medicului, n
tratamentul unor afeciuni dureroase i congestive ale organelor interne.
6.2. PROCEDEELE SECUNDARE DE MASAJ

ntre procedeele sau manevrele principale de masaj sau dup efectuarea

acestora, se intercaleaz sau se adaug o serie de alte cteva manevre numite
ajuttoare sau secundare, care completeaz aciunea procedeelor fundamentale. Unele
dintre aceste manevre secundare deriv din cele principale, pe care deseori le i
nsoesc, altele au caractere tehnice proprii i vin s mbogeasc procedeele de baz
ale masajului.
Cele mai importante manevre ajuttoare sunt:
- cernutul i rulatul;
- presiunile;
traciunile i tensiunile;

- scuturrile;
ciupirile i pensrile.

6.2.1. Rulatul i cernutul se aplic segmentelor circulare sau tronconice.

Rulatul const n prinderea segmentului respectiv ntre feele palmare ale minilor cu
meninerea degetelor n extensie. Minile se deplaseaz ritmic, alternativ, de jos n
sus, anterior i posterior sau invers, prin ridicri i presiuni alternative. Au aciuni
relaxante, decongestive asupra maselor musculare i redau supleea structurilor
masate.
6.2.2. Presiunile constau n apsri superficiale sau profunde.
Se aplic n diverse moduri:
- simple
- asociate cu micri respiratorii n ritmul frecvenei respiratorii normale (16 - 18
respiraii pe minut);
asociate cu vibraii sunt numite presiuni vibrate.

Presiunile puternice produc asupra pielii o uoar ischemie iniial cauzat de

scderea afluxului de snge ctre zona masat, urmat de hiperemie local i scderea
sensibilitii pn la anestezie, scderea tonusului muscular local i secundar, relaxare
muscular i scderea sau dispariia oboselii. Pe acest tip de presiune profund se
bazeaz tehnicile masajului reflex, care folosesc fie zonele de inervaie metameric
(ce urmresc dermatoamele) descrise de Head i modificate de Hensen i Schillak, fie
punctele i meridianele din acupunctura tradiional chinez.
Efectele pozitive asupra esuturilor perimusculare i periarticulare sunt induse
prin ntreruperea arcurilor reflexe la nivelul dermatoamelor sau miotoamelor, n sens
viscero musculo -cutanat.

6.2.3. Traciunile, tensiunile i scuturrile acioneaz mai ales asupra

articulaiilor i esuturilor periarticulare. Traciunile se realizeaz n axul longitudinal
al segmentelor.
Tensiunile sunt micri pasive, executate pe axele de micare ale fiecrei
articulaii.
Scuturrile constau n micri oscilatorii ample, executate ritmic la nivelul
membrelor sau ale segmentelor acestora. Traciunile i tensiunile realizeaz ntinderea
elementelor articulare i periarticulare, precum i scderea presiunii intraarticulare.
Tensiunile cresc mobilitatea articular, mai ales dup fracturi, cu condiia s fie
executate cu blndee blnd i s ating amplitudinea maxim de micare; micarea
brusc i exagerat poate produce contractur muscular i secundar, redeschiderea
focarului de fractur. Efectele scuturrilor depind de ritmul execuiei. Astfel, ritmul
rapid va declana efecte stimulante locale i generale, n timp ce ritmul lent va avea
efecte relaxante.
6.2.4. Ciupirile si pensrile se aplic pe poriunile musculoase ale membrelor.
Diferena const n prizele cu care se realizeaz. Astfel, ciupirile se execut cu priz
mic (ntre police i index), cu priz medie (ntre podul palmei i degete) sau mare
(ntre vrfurile degetelor celor dou mini). Aplicate n ritm rapid, au efecte excitante.
n general, orice procedeu de masaj poate induce efecte stimulante sau relaxante prin
modificarea ritmului, a intensitii i a presiunii.
6.3. MASAJUL SPECIAL

Masajul special utilizeaz, n general, tehnici clasice, respectiv neteziri,

friciuni, vibraii i presiuni. Masajul special include mai multe procedee, dintre care
vi le prezentm pe cele mai des utilizate.
Masajul reflexogen

- Masajul instrumental
- Hidromasajul
Masajul cu ghea
Masajul limfatic

- Masajul cu jet de aer cald

- Masajul cu bule gazoase n ap
- Masajul reflexogen se bazeaz pe influena reflex a unor manevre clasice aplicate
pe zonele de proiecie dureroas tegumentar sau periostal.
tehnica Cyriax Aceast categorie include tehnicile: -

tehnica Vogler

- tehnica Knapp
- masopunctura chinezeasc

masajul esutului conjunctiv

- masajul pe zone reflexogene

Head

a. Tehnica Cyriax numit si masaj transversal profund se execut n

urmtoarele etape:
1. Se depisteaz punctul ligamentar sau tendinos cel mai dureros, prin palpare
direct sau prin creterea tensiunii musculare
obinut prin contracie izometric.
2. Se aplic pe acest punct dureros fie policele, fie indexul i mediusul
suprapuse.
3. Se execut friciuni circulare, concentrice sau excentrice, de mic
amplitudine, antrennd pielea perpendicular pe direcia fibrelor. Durerea produs
trebuie s fie suportabil; presiunea este foarte uoar la nceput i se intensific pe
msur ce durerea scade; durata sedinei nu va depi 20 de minute.
Masajul transversal profund realizeaz nlturarea aderenelor fibroase
secundare traumatismelor aparatului locomotor. Prin mobilizarea transversal a
esuturilor moi se refac zonele de clivaj i de alunecare fiziologic ale muchilor i ale
tendoanelor. Are o aciune trofic local, producnd hiperemie i diminuarea durerii
la locul de aplicare.
Tehnica Cyriax se foloseste n tratamentul tendinitelor, peritendinitelor,
miotendinitelor, leziunilor musculare cicatrizate, n sechelele dup entorse. Este
contraindicat n stadiul acut al afeciunilor amintite anterior i n afeciunile
inflamatorii ale aparatului locomotor.
b. Tehnica Vogler (masaj periostal) const n depistarea punctelor dureroase i
aplicarea de presiuni la acest nivel; presiunile se execut fie cu vrfurile degetelor
foarte bine ntinse, fie cu articulaiile interfalangiene proximale ale indexului i
mediusului flectate. Intensitatea i durata presiunilor se vor adapta toleranei
bolnavului. Durerea declanat are urmtoarea evoluie: este destul de intens la
nceput, devine suportabil pe parcurs i dispare la sfrit.
Presiunea se exercit timp de 2 - 3 minute pe fiecare punct, fiind nsoit de
friciuni circulare. Manevra se poate repeta de 2 - 3 ori pe un punct, apoi se trece pe
alte puncte dureroase la palpare.

Sedinele se repet de 2 - 3 ori pe sptmn, pn la vindecare.

Masajul periostal combate fenomenele congestive, de contractur i le atenueaz pe
cele dureroase, prin aplicare pe zona de proiecie periostal nvecinat zonei afectate.
Dezavantajul metodei const n faptul c pacientul are dureri pe toat durata aplicrii
presiunii.
Masajul periostal poate fi folosit n tratamentul sechelelor dup afeciuni traumatice
ale aparatului locomotor, care intereseaz esuturile ligamentare i musculare.
c. Tehnica Knapp reprezint practic presiuni profunde, centripete executate la
nivelul:
1. sistemului venos al membrelor inferioare, pentru prevenirea stazei;
2. abdomenului pentru efectul anticonstipant;
3. punctelor dureroase care corespund: inseriilor musculare, tendinoase,
ligamentare, zonelor de emergen ale nervilor, zonelor de fibroz. Masajul const n
presiuni moderate urmate de friciuni circulare, concentrice sau excentrice, repetate de
40 - 50 de ori.
d. Masopunctura chinezeasc (presopunctura) este o tehnic derivat din
acupunctur; aceasta necesit cunoaterea perfect a localizrii punctelor asupra
crora se acioneaz prin masaj. Punctele sunt situate pe anumite meridiane; la nivelul
acestora se execut friciuni superficiale, cu pulpa degetelor sau chiar cu unghia,
nlocuind astfel acele. Acest procedeu are ca efecte reducerea durerii, micorarea
tonusului muscular i realizarea relaxrii musculare. Procedeul se foloseste n
afeciuni musculare, cum ar fi: miozitele de efort, contracturile musculare din artroze
i periartrita scapulohumeral, n afeciuni ale sistemului nervos periferic de tip
nevralgie, n tendinite i entezite.
e. Masajul esutului conjunctiv se bazeaz pe efectul stimulrii nervilor
periferici, prin ntinderea esutului conjunctiv, cu rspunsuri reflexe vegetative. Se
procedeaz astfel:
1. se ntinde esutul conjunctiv prin plasarea policelui i a inelarului pe
tegument;
2. se deplaseaz esutul, n limita elasticitii maxime, prin traciune pe masa
tisular, n direcia policelui, care execut o adducie maxim. ntinderile se vor doza
n funcie de pragul durerii, care crete treptat, ca urmare a dezechilibrului
vegetativ. Se recomand n: miogeloze, cicatrici, periartrit scapulohumeral, dureri
lombosacrate.
f. Masajul pe zone reflexogene Head se bazeaz pe faptul c un anumit
neuromer inerveaz prin fibre nervoase vegetative o arie visceral i n acelai timp,
prin fibre nervoase somatice, o suprafa bine delimitat a tegumentelor, numit
dermatom.

Dup Mackenzie i Head, n cazul suferinei unui viscer, impulsurile plecate de

la acest nivel sunt proiectate de centrii talamici pe zonele somatice ale pielii. n acest
fel se explic senzaiile de hiperestezie sau durere proiectate pe tegumentele
abdomenului din dreptul organului subiacent sau pe zone ale pielii situate la distan.
Principalele zone reflexogene ale abdomenului pentru masajul diverselor
organe sunt urmtoarele:
- epigastrul, pentru stomac;
hipocondrul drept, pentru ficat i vezicula biliar;

- flancul drept, pentru colonul ascendent;

- flancul stng, pentru colonul sigmoid;
- zona ombilical, pentru intestinul subire;
- hipogastrul, pentru vezica urinar.
Pentrul masajul acestor zone, pacientul st n decubit dorsal, cu genunchii deprtai.
Masajul zonei stomacului se aplic n epigastru i n hipocondrul stng. Se
ncepe cu o manevr calmant, prin neteziri circulare, n sensul acelor de ceasornic, pe
ntreg peretele abdominal i mai apoi n zona epigastric.
Masajul zonei ficatului si a veziculei biliare ncepe prin neteziri circulare n
sens orar la nivelul peretelui abdominal; apoi netezirea ncepe n epigastru, trece pe
sub rebordul costal drept pn n partea lateral a hipocondrului drept. Se mai pot
efectua vibraii cu degetele sau cu palma n timpul expiraiei.
Masajul intestinului subire se efectueaz n zona ombilical, cu efect
calmant; se ncepe cu neteziri circulare ale peretelui abdominal, n sens orar,
continuate cu neteziri circulare n jurul ombilicului, tot n sens orar.
Masajul colonului se face cu scopul de a-l stimula pe segmente, ncepnd din
flancul drept, trecnd prin epigastru i apoi n flancul stng. La nceput se efectueaz
un efleuraj al peretelui abdominal, dup care se trece la executarea unor neteziri cu
ambele mini, n sensul acelor de ceasornic. Manevrele ncep n fosa iliac dreapt, de
la nivelul cecului de-a lungul colonului ascendent pn la unghiul hepatic, apoi spre
stnga, de-a lungul colonului transvers pn la unghiul splenic; apoi, netezirea se face
n jos, pe flancul stng pn la fosa iliac stng, de-a lungul colonului descendent i
sigmoid. Se poate aplica i percutarea efectuat cu vrful degetelor, pe acelasi traseu
i n acelai sens.
Masajul pe zonele reflexogene ale abdomenului favorizeaz normalizarea
funciilor motorie i secretorie ale aparatului digestiv, absorbia i evacuarea cilor
biliare. Este indicat n dischineziile biliare, n tulburrile de motilitate gastric, n
constipaii atone i n ptoze viscerale.

Hidromasajul masajul subacval include: du - masajul

Masajul subacval (dusul subacval) se execut cu corpul n imersie total sau

parial folosind jeturi de ap cald sub o presiune de 0,5 6 atmosfere; acioneaz
prin factorul termic i prin cel mecanic. Tehnica de execuie: masajul subacval este
precedat de imersie cu o durat de 5 minute pentru acomodarea pacientului cu
temperatura (34 - 40C) i presiunea hidrostatic. Apoi, jetul se va dirija din
adncime spre suprafa, de la o distan de 5-10-15 cm de corp n linii drepte, zig zag, cerc sau punctiform, pe zonele dureroase. Se evit reperele osoase si periostul. Se
ncepe cu presiuni mici, care vor crete treptat; seciunea duzelor va crete de la 40 120 cm, iar incidena unghiului va scdea de la 90 la 30. Temperatura apei se scade
treptat cu 3 pn la 9C.
Sedina ncepe i se finalizeaz cu masajul picioarelor. Din cauza vasodilataiei
profunde exist riscul hipotensiunii ortostatice, de aceea pacientul nu va prsi cada
dect dup evacuarea apei i efectuarea unui du rece.
Avantajele duului subacval:
1. Permite o relaxare optim a musculaturii sub aciunea factorului termic i a
presiunii hidrostatice.
2. Realizeaz un confort deosebit pentru pacient, presiunea jetului de ap fiind mai
agreabil, deoarece aceasta este reglabil n funcie de sensibilitatea zonei tratate.
3. Permite un masaj mai eficient, n profunzime, dect prin masaj manual, n zone
ale corpului cu straturi mari de esut adipos i muscular: lombele, fesele, oldurile.
4. Este mai puin obositor pentru persoana care-l execut.
Dezavantajele procedurii sunt urmtoarele: necesit o instalare perfect a
compresorului electric i a vanei, echipament de protecie pentru persoana care aplic
procedura.
Masajul subacval are urmtoarele efecte:
1. realizeaz o vasodilataie profund n zona de aplicare, favoriznd procesele de
resorbie;
2. produce relaxare muscular;
3. favorizeaz nlturarea proceselor adereniale secundare afeciunilor inflamatorii
sau traumatice ale aparatului locomotor;
4. stimuleaz activitatea motorie a unor organe abdominale.
Procedura este indicat n tratamentul edemelor, al proceselor adereniale, al redorilor
articulare secundare traumatismelor aparatului locomotor, n revenirea supleei

cicatricelor dureroase dup leziuni musculare, n contracturile musculare antalgice,

pentru stimularea peristaltismului intestinal n constipaiile atone, n celulit i n
obezitate.
Du - masajul const n proiectarea unor jeturi verticale de ap cald sub
diverse presiuni, la o temperatur de 38C; jeturile acioneaz de la o nlime de circa
de 60 cm. Durata procedurii este de 5 - 10 minute i se aplic, de obicei, pe spate,
torace, abdomen sau membre. Efecte: vasodilataie profund, exteriorizat prin
hiperemie important, efect tonifiant i resorbant, relaxator i sedativ.
Indicaii: mialgii, sechele dup fracturi, entorse, luxaii, nevralgii, spondiloze,
procese adereniale abdominale postinflamatorii.
Masajul cu ghea (crioterapia) const n aplicarea local de ghea,
concomitent cu efectuarea unor manevre de presiune i friciune. Astfel, se induce
rapid un efect analgezic de suprafa. Vasoconstricia iniial este urmat de o
vasodilataie activ, reacional. Crioterapia este indicat n tratamentul escarelor, al
afeciunilor posttraumatice acute i nu numai, reprezentnd un mijloc excelent de
analgezie ligamentar, muscular, articular sau a zonelor de inserie.
Masajul instrumental include printre altele:
1. masajul pneumatic
2. vibromasajul
a. Masajul pneumatic foloseste aparate cu manson gonflabil, care realizeaz
presiuni locale continue sau intermitente, cu efect favorabil asupra circulaiei de
ntoarcere, venoas i limfatic, de aceea se recomand n tratamentul edemelor i
limfedemelor.
b. Vibromasajul const n aplicarea unor manevre clasice de masaj (neteziri,
dar mai ales vibraii) cu ajutorul unor aparate.

Avantaje:
1. Oscilaiile se pot regla ca amplitudine i frecven;
2. Nu solicit maseurul, de aceea durata sedinei poate fi prelungit.
Dezavantaje:
1. Sunt mai puin agreabile dect manevrele manuale, care se pot adapta cu uurin
configuraiei anatomice a zonei i sensibilitii locale;
2. Ofer o gam redus de manevre, comparativ cu masajul manual.
Masajul asociat cu contracia izometric este o tehnic special, care
faciliteaz relaxarea muchilor.

Masajul limfatic stimuleaz prin manevre lente, dar ferme, evacuarea

lichidului interstiial excedentar pe cale limfatic. Prizele se orienteaz de-a lungul
vaselor limfatice, n direcia de evacuare a acestora. Regiunile corpului se abordeaz
n urmtoarea succesiune: iniial cele apropiate de canalele limfatice drept i stng i
apoi cele mai ndeprtate. Stimularea evacurii limfatice este susinut de creterea
tonusului vagal, datorat manevrelor blnde, linistitoare.
Drenajul limfatic manual se poate executa prin dou tehnici:
a) Tehnica apelului sau a aspiraiei. Este realizat numai la nivelul colectorilor
limfatici. Mna se deplaseaz n mod progresiv din partea proximal n cea distal,
dar presiunea este orientat n sensul rentoarcerii limfatice. Are ca scop golirea
colectorilor care dreneaz regiunea i s exercite un apel sau o aspiraie asupra
regiunii infiltrate propriu - zis.
b) Tehnica resorbiei: mna exercit presiuni intermitente, blnde, pe zona infiltrat,
realiznd o succesiune de presiuni urmate de relaxarea tisular. n cursul relaxrii,
esuturile comprimate reiau forma iniial; n acest moment capilarele limfatice se
deschid pentru a lsa s penetreze moleculele excedentare din spaiul interstiial.
Tehnica poate fi utilizat numai atunci cnd capilarele exist sau cnd sunt ci de
nlocuire a acestora.
Masajul clasic i unele forme ale masajului special pot fi executate chiar de
subiect, sub forma automasajului.
Avantaj: intensitatea manevrelor este cel mai bine dozat.
Dezavantaje: se pot aborda doar cteva regiuni i presupune cunostiine
temeinice multidisciplinare.
INDICAIILE MASAJULUI: n funcie de simptomele i semnele prezente,
se indic anumite manevre de masaj.
- Edemele beneficiaz de efleuraj, presiuni locale, profunde; n insuficienele
circulatorii venoase i / sau limfatice se efectueaz i friciuni.
- n infiltratele subcutanate i nodulii musculari indurai (apar n nevralgia sciatic,
crural, cervicobrahial, lombalgii, artroze) se efectueaz friciuni superficiale locale
circulare; manevrele se efectueaz de la periferia zonei afectate spre locul dureros.
Durerile ligamentare i tendinitele se trateaz prin masaj transversal profund (tehnica
Cyriax). n crampe i contracturi musculare se indic neteziri lungi, cu ritm - i intensitate
sczut, urmate de frmntatul profund (este util aplicarea de cldur - Solux).
n hipertoniile de origine central se efectueaz neteziri lungi pe muchii
antagoniti, deoarece este contraindicat masarea muchiului spastic, efectele
relaxante fiind induse reflex. Tulburrile trofice i leziunile cutanate beneficiaz de

masajul trofic, care const n: - mobilizarea viguroas a planului profund cu ajutorul

planului
superficial;
crioterapie n escare;

- frmntat cu priz mic, n cicatricele postarsuri sau cheloide i, cu priz mare, n

vergeturi.
7. MASAJUL PARIAL I GENERAL TEHNIC
n funcie de mrimea suprafeei corpului pe care este aplicat, masajul poate fi
de dou feluri:
- masaj parial:
regional local - masaj general
Masajul parial regional se aplic pe suprafee sau poriuni bine delimitate
din punct de vedere anatomic i funcional: pe regiuni ale trunchiului, pe segmente ale
membrelor.
Masajul parial local se aplic pe pri mai mici sau pe anumite elemente
anatomice: pe o articulaie, pe un grup de muchi, pe un tendon, pe un mnunchi
vascular.
Masajul general const din prelucrarea metodic a tuturor prilor moi ale
corpului, masnd pe rnd toate regiunile i segmentele anatomice.
7.1 MASAJUL PARIAL
Tehnica masajului parial este diferit, n funcie de forma i structura fiecrei
regiuni.
7.1.1 MASAJUL TRUNCHIULUI
Din punct de vedere al tehnicilor de masaj, trunchiul prezint trei regiuni: spatele,
peretele abdominal i peretele toracic.
7.1.1.1. MASAJUL SPATELUI
Poziia: cel ce urmeaz s fie masat este aezat n decubit ventral, cu fruntea
sprijinit pe dosul minilor sau cu capul rsucit ntr-o parte i cu braele ntinse pe
lng trunchi. Maseurul st sau ade pe un scunel n stnga subiectului. Pe spate se
pot aplica toate procedeele principale de masaj. Masajul spatelui se ncepe prin

neteziri lungi i lente, ncepute n regiunea sacrat i continuate n sus pn la baza

gtului. La nceput, palmele cu degetele ntinse i apropiate se ndreapt n sus de-a
lungul coloanei vertebrale, pn n regiunea cefei, dup cteva manevre, palmele se
ndeprteaz ncet n sens lateral i cu degetele deprtate ntre ele alunec la nceput
paralel cu coloana vertebral, apoi oblic, peste omoplai i umr; apoi minile se
ndreapt, pornind din regiunea sacrat, peste olduri, coaste, omoplai i umeri. Dup
netezirea cu ambele mini, se efectueaz manevre alternative. Ritmul micrilor crete
progresiv. n masajul stimulant, manevrele lungi de alunecare sunt urmate de manevre
scurte executate n ritm viu, urcnd i cobornd pe ntreaga suprafa a spatelui.
Manevrele scurte, locale se execut pe segmente, de o parte i de alta a coloanei
vertebrale: pe fese, pe regiunea lombar, pe flancuri, pe coaste, pe spaiul
interscapular, pe omoplai i pe umeri. Manevrele se pot executa cu o singur mn
sau cu ambele, simultan sau alternativ. Friciunea se execut cu palmele ntinse, pe
poriuni mai reduse cu degetele, iar pe spatele mai musculos, cu rdcina minilor,
podul palmei, marginea ulnar a minii sau cu pumnul. Manevrele se execut
insistent, adaptndu-se la relieful regiunii i la grosimea i consistena prilor moi.
Frmntatul se execut formnd o cut de piele i esuturi ntre vrful degetelor
flexate, cu punct de sprijin pe piele i rdcina minii, care preseaz i strnge cuta de
jos n sus i dinapoi - nainte. Frmntatul se execut pe toat ntinderea spatelui, dar
mai ales n lungul coloanei vertebrale. Frmntatul este urmat de manevra de tocat cu
marginile ulnare ale degetelor, executat n ritm viu, de o parte i de alta a coloanei
vertebrale i apoi pe prile laterale ale spatelui. Pe omoplai, umeri i pe prile
laterale ale spatelui, tocatul se execut cu faa palmar a degetelor. n continuare se
execut bttoritul percutat, numai cu vrful degetelor, care cad aproape
perpendicular pe piele; urmeaz plescitul executat cu faa palmar a degetelor sau cu
palmele ntinse, iar la urm bttoritul cu palmele ntinse sau strnse n cu. La
persoanele sensibile se aplic, la sfrit, o netezire vibratorie sau zig - zag de-a lungul
coloanei vertebrale, manevre care au efect linititor. La persoanele robuste, dup
tapotament se aplic presiuni ascendente i descendente, de o parte i de alta a
coloanei vertebrale, executate cu palmele, simultan sau alternativ.
Masajul spatelui se ncheie cu o netezire uoar, lent i prelungit, dup care
spatele se acoper cu un prosop. Masajul spatelui este indicat n tratamentul
deviaiilor coloanei vertebrale, al bolilor degenerative sau inflamatorii ale coloanei
vertebrale, n combaterea hipotoniei sau atoniei musculare, n contractarea muscular
paravertebral.
7.1.1.2. MASAJUL PERETELUI TORACIC (regiunea anterioar i lateral
a pieptului)
Poziia: cel ce urmeaz a fi masat este n decubit dorsal, rezemat pe un plan
uor nclinat, cu capul sprijinit mai sus dect trunchiul. Pentru masajul prilor laterale
se duc braele n sus i se pun minile sub ceaf, iar la nevoie se rsucete puin
trunchiul pe partea opus regiunii pe care dorim s o masm. Maseurul st n picioare
sau ade pe un scaun, n dreapta celui pe care-l maseaz.
Masajul peretelui toracic se ncepe cu neteziri uoare i ritmice, executate cu
o mn sau cu amndou minile, care alunec simultan sau alternativ, de la baza
toracelui spre regiunea sternal i spre umeri. Alunecrile se ndreapt apoi pe prile
laterale ale toracelui de-a lungul spaiilor intercostale, ocolind regiunea mamar.

Netezirile sunt la nceput lungi i lente, cuprinznd toat suprafaa anterioar i prile
laterale ale toracelui; apoi netezirile sunt mai scurte i mai dese i se aplic pe
suprafee mai puin ntinse: coaste, stern, umeri. Friciunea se execut cu degetele, cu
palmele, cu marginea ulnar sau cu rdcina minilor. Manevra se efectueaz pe toat
suprafaa toracelui, dar mai ales pe prile musculoase. Frmntatul n cut se
execut la marginea inferioar a muchiului pectoral, care este prins ntre police i
restul degetelor. Tocatul i percutatul se folosesc mai puin, evitnd regiunile
precordial i mamar.
Masajul toracelui se ncheie cu o netezire uoar, calmant.
Dup masajul toracelui se indic cteva respiraii ample, cu presiuni pe baza toracelui,
n expiraie. Masajul toracelui este indicat n: atrofiile i insuficienele funcionale ale
toracelui, dup boli ale aparatului respirator, la debili, la convalesceni, la cei cu boli
cronice.
7.1.1.3. MASAJUL PERETELUI ABDOMINAL
Poziia: este aceeai cu cea de la masajul peretelui toracic. Pentru a mri
relaxarea muchilor abdominali se recomand ca subiectul s-i flecteze puin
genunchii i oldurile i s-i sprijine picioarele pe tlpi. Masajul se ncepe cu o
netezire orientat n sensul circulaiei venoase. Alunecrile se execut la nceput n
regiunea supraombilical, n sus pn peste arcurile costale, apoi lateral spre flancuri;
se execut apoi n regiunea subombilical, n jos i nuntru, spre simfiza pubian.
Manevrele pot fi executate legate ntre ele printr-o micare de alunecare: palmele
pornesc din regiunea ombilical n sus pn la coaste, pe care le depesc, apoi se
rsucesc n afar, n sensul spaiilor intercostale, ajungnd n flancuri; de aici coboar
nuntru, parcurgnd regiunea subombilical i fosele iliace. Manevrele de netezire se
execut lent i prelungit, ncepnd cu vrful degetelor i terminnd cu rdcina
palmelor, cnd se ndreapt n sus i lateral i invers, atunci cnd se ndreapt n jos i
nuntru. Micrile se execut simultan sau alternativ, de o parte i de alta a
abdomenului. Alunecrile se pot efectua i pe o poriune limitat: fosele iliace,
flancuri, regiunea epigastric, regiunea subcostal; n aceast situaie, manevrele sunt
mai scurte i mai frecvente. Friciunea este procedeul de baz n masajul peretelui
abdominal. Manevra se execut cu palma ntreag, cu podul palmei sau cu rdcina
minii, mai rar cu marginea ulnar a minii i foarte rar cu degetele. n situaia n care
persoanele sunt foarte sensibile (se gdil), manevrele se vor executa ferm, amplu i
ntr-un ritm rapid. Frmntatul nu influeneaz prea mult musculatura peretelui
abdominal. Pentru influenarea straturilor subcutanate se aplic frmntatul n cut.
Cuta este prins ntre degete i palme i prelucrat insistent; manevra se repet, din
aproape n aproape, pe toat ntinderea peretelui abdominal. Se aplic n continuare o
form de tocat cu vrful i pulpa degetelor, executat uor i suplu, tangenial la
suprafaa abdomenului. Se mai poate executa percutatul, cu faa palmar sau dorsal
a degetelor, prelungit cu o scurt alunecare pe piele. Chiar dac abdomenul este
musculos i rezistent, nu sunt premise alte procedee de batere. Masajul peretelui
abdominal se ncheie cu o netezire uoar, superficial, linititoare. Dup masaj, se
recomand cteva respiraii ample. Masajul peretelui abdominal are efecte n primul
rnd asupra elementelor anatomice ale peretelui, dar i asupra organelor abdominale.

Indicaiile i contraindicaiile masajului abdominal se vor stabili de ctre medic,

n urma examinrii atente a ntregului abdomen, att a peretelui, ct i a organelor
intraabdominale.
7.1.2. MASAJUL MEMBRELOR INFERIOARE
Masajul membrelor inferioare se face de preferin pe segmente. Poziia: pentru
masarea feei posterioare a membrelor inferioare, pacientul va adopta poziia de
decubit ventral, iar pentru masarea feei anterioare, pacientul va fi n decubit dorsal.
Pentru masajul oldului i al prilor laterale ale coapselor se poate utiliza poziia de
decubit lateral.
7.1.2.1. Masajul feei posterioare a membrelor inferioare se ncepe cu
regiunea fesier, se continu cu coapsa i se ncheie cu gamba.
1. Masajul regiunii fesiere se ncepe cu neteziri executate cu ambele mini, care
alunec n sus spre regiunea lombar, n jos spre coapse i lateral spre olduri.
Urmeaz friciuni energice executate cu podul palmei, cu rdcina minii, mn
peste mn, cu pumnii nchii. Frmntatul muchilor fesieri se execut folosind
ritmic greutatea corpului, pentru a mri presiunea manevrei. Friciunea se poate
combina cu frmntatul. Tocatul se execut cu marginea ulnar a minilor i a
degetelor. Bttoritul se face cu pumnul deschis sau nchis i cu marginea ulnar a
minilor. Masajul se ncheie cu netezire i scuturat vibrator.
2. Masajul coapsei necesit mult vigoare pentru a putea influena musculatura
voluminoas a acestui segment. Netezirea se execut cu ambele palme aplicate n
cerc n jurul coapsei. La nceput, se execut alunecri lungi i lente, apoi scurte, dar
ptrunztoare, n pieptene, executate cu pumnii nchii. Friciunea se poate executa
cu podul palmei, cu rdcina minii sau mn peste mn. Procedeul de baz al
masajului coapsei este frmntatul, n cerc, serpuit i, mai ales, n cut.
Tocatul, plescitul si bttoritul se execut cu putere, pe rnd sau combinate ntre
ele. Cernutul si rulatul coapsei mresc supleea esuturilor i combat ncordarea
muchilor. Masajul coapsei se ncheie cu netezire usoar, care se poate executa pe
toat ntinderea feei posterioare a membrelor inferioare.
3. Masajul gambei. Pentru relaxarea muchilor posteriori ai gambei i n special a
tricepsului sural, subiectul va fi aezat n decubit ventral, cu genunchiul uor flectat i
cu piciorul n uoar flexiune plantar; gamba se menine n aceast poziie fie cu
ajutorul unei mini, fie sprijinind-o pe un genunchi al maseurului, pe un obiect sau pe
planul nclinat al banchetei.
Masajul gambei se ncepe cu alunecri lungi, care pornesc de la clci i
depesc n sus articulaia genunchiului; se continu cu alunecri scurte i vii, prin
care se prelucreaz pe rnd tendonul lui Achile, muchii gastrocnemieni i spaiul
popliteu. Pe tendonul lui Achile se aplic neteziri liniare, scurte, n lungul acestuia sau
transversale n fierstru. Pe partea crnoas a gambei, alunecrile vor fi mai
apsate i executate continuu sau sacadat, cu podul palmei, cu rdcina minii i cu
degetele ndoite n pumn, n pieptene. n spaiul popliteu netezirile trebuie s fie
mai superficiale.

Friciunile se aplic ncepnd dinapoia maleolelor, n lungul tendonului lui Achile,

mergndu-se n sus, pn sub genunchi. Se frmnt cu o mn sau cu ambele mini
masa muchilor posteriori ai gambei. Manevrele de batere se aplic mai ales pe
partea crnoas, dup care urmeaz rulatul regiunii. Scuturarea membrului inferior
n ntregime se execut n felul urmtor: se prinde piciorul cu o mn sau cu ambele i
n timp ce se face o uoar traciune n sens longitudinal, se execut micri vii i
scurte, n sus, n jos i lateral. Dac se dorete masarea simultan a membrelor
inferioare, maseurul se aeaz cu faa spre picioarele subiectului, aplic minile pe
cele dou gambe i execut manevrele de masaj pe ntreaga fa posterioar a
membrelor inferioare. Membrele inferioare sunt scuturate mpreun, prinznd cu
minile gtul picioarelor, pe partea lateral i trgnd uor de ele n sensul lungimii.
7.1.2.2. Masajul feei anterioare a membrelor inferioare se ncepe cu
piciorul i se continu cu gamba, genunchiul i coapsa.
1. Masajul piciorului se execut din urmtoarea poziie: culcat sau eznd rezemat,
cu membrul inferior ntins i cu clciul sprijinit pe genunchiul maseurului care ade
pe un scunel. Netezirea const din alunecri scurte aplicate pe talp, cu podul
palmei, rdcina minii sau pumnul nchis, iar pe faa dorsal i lateral a piciorului,
cu degetele i cu palmele. Friciunea, n sens liniar, se execut n lungul tendoanelor,
al spaiilor interosoase i mai ales n jurul maleolelor. n continuare, se execut
scuturarea spaiilor interosoase i a degetelor. Degetele picioarelor pot fi masate
mpreun sau fiecare n parte, prin neteziri, friciuni, tensiuni, traciuni i scuturri.
Masajul piciorului se ncheie cu netezirea executat prin micri lente, cu palmele i
degetele.
2. Masajul gambei necesit urmtoarea poziie: gamba i piciorul depsesc
suprafaa de sprijin; genunchiul este ntins sau uor flectat; clciul se sprijin pe
genunchiul maseurului sau este susinut de acesta cu o mn, n timp ce, cu cealalt
mn, execut manevrele.
Netezirea se aplic pe toat partea anterioar a gambei; pe partea anterointern,
alunecrile pot fi mai apsate. Friciunea se execut cu blndee pe partea
anterointern i cu intensitate medie pe partea anteroextern. Frmntatul are o
importan redus n masajul acestei regiuni i se aplic cu o mn, mai mult pe partea
extern i posterioar. Acelai lucru putem spune i despre manevrele de batere, de
rulat sau de cernut. Netezirea de ncheiere se execut lent i uor, urcnd peste
genunchi.
3. Masajul genunchiului const din neteziri scurte i din friciuni uoare. Poziia
recomandat pentru masaj este cu genunchiul extins.
4. Masajul coapsei pe faa sa anterioar se ncepe prin manevrele de alunecare,
lungi i lente, dar energice, ntrite prin procedeul mn dup mn sau prin
apsarea cu greutatea corpului, dup care urmeaz neteziri scurte i dese sau sacadate.
ncercuim cu palmele i degetele ambelor mini ct putem mai mult din grosimea
coapsei i executm manevrele de alunecare simultan sau alternativ. Pe coapsele
musculoase putem folosi netezirea n pieptene. Friciunea coapsei se execut de
preferin cu podul palmei, cu rdcina minii i cu pumnul nchis. Frmntatul
poate fi circular, erpuit i mai ales, n cut; se execut cu putere, pentru a ptrunde

n grosimea masei musculare. O atenie deosebit trebuie s acordm frmntatului

muchilor interni ai coapsei, care se maseaz mai blnd. Frmntatul coapsei poate fi
combinat cu friciunea. Putem aplica pe coaps toate formele de lovire ritmic, pe
care le executm cu vigoare, evitnd pe ct posibil faa intern a coapsei, pentru a nu
leza pachetul de vase i nervi sensibili la lovire. Rulatul i cernutul se execut mai
bine dac flectm uor coapsa din old i din genunchi. Aceast manevr necesit un
efort destul de mare, pentru a nvinge ncordarea muchilor. Netezirea de ncheiere a
coapsei se poate ntinde pe toat lungimea membrului inferior. Pentru executarea
scuturrii ntregului membru inferior, din aceast poziie, apucm piciorul de clci
sau de deasupra gleznei i exercitnd o traciune n sensul lungimii, l micm cu
vioiciune n toate sensurile. Atunci cnd nu dispunem de timp pentru executarea
masajului pe segmente, putem aplica manevrele pe toat ntinderea unuia i apoi a
celuilalt membru inferior, lsnd la o parte piciorul i trecnd repede peste genunchi.
Masajul ambelor membre inferioare se poate executa dintr-o dat, lucrnd paralel (cu
o mn pe un segment i cu alta pe segmentul pereche).
7.1.3. MASAJUL MEMBRELOR SUPERIOARE
Poziia: pentru masajul membrelor superioare, poziia variaz n funcie de
mprejurri i de necesiti. Se va cuta de fiecare dat poziia cea mai comod, mai
stabil i care s pun la ndemna maseurului segmental care trebuie masat. Se indic
poziia culcat rezemat sau poziia eznd rezemat sau eznd pe un scaun. Maseurul
va sta n picioare sau eznd pe un scaun, de partea care trebuie masat. n masajul pe
segmente se prelucreaz mai nti degetele i mna, apoi antebraul, braul i umrul.
1. Masajul degetelor se execut sprijinind palma subiectului pe palma maseurului,
de preferin pe stnga, masajul executndu-se cu mna dreapt. Sprijinul se mai
poate face cu antebraul pe genunchii maseurului, pe un scaun sau pe o mas. Masajul
fiecrui deget const din alunecri executate minuios pe ntreaga lungime a
degetului i a fiecrei falange; pe dosul degetelor se poate aplica i o netezire scurt
transversal. Friciunea se execut insistent, mai ales pe faa palmar a degetelor.
Masajul degetelor se ncheie cu traciuni i scuturri ale fiecrui deget.
2. Masajul minii se ncepe printr-o netezire insistent a feei dorsale i apoi
palmare, pe care se poate aplica i pumnul nchis.
Masajul se continu cu o friciune executat cu vrful degetelor, prin micri
circulare i prin micri liniare de-a lungul tendoanelor i al spaiilor interosoase;
friciunea palmar se poate executa i cu pumnul nchis. n continuare, se frmnt
cu degetele muchii eminenelor tenar i hipotenar. Urmeaz scuturarea metodic
a spaiilor interosoase ale palmei. Se scutur apoi ntreaga mn i degetele, prin
micri pasive executate n ritm viu. Masajul se ncheie cu o netezire uoar i
calmant aplicat pe ambele fee ale degetelor minii.
3. Masajul antebraului se execut din urmtoarea poziie: antebraul n uoar
flexiune este sprijinit pe un plan orizontal la o nlime potrivit; masajul se poate
executa i cu antebraul vertical, cu cotul sprijinit pe mas sau pe genunchii
maseurului. Masajul se poate executa cu o mn sau cu ambele mini. Se ncepe cu o
serie de alunecri lungi, care pornesc de la nivelul pumnului i trec n sus peste cot,

netezind antebraul pe toate feele. Urmeaz manevre scurte i mai apsate de netezire
i apoi o netezire sacadat.
Friciunea se execut cu degetele i cu palmele, circular pe toat ntinderea
segmentului i apoi liniar de-a lungul tendoanelor. Frmntatul muchilor
antebraului se execut n cerc, cu o mn sau ambele mini. Pe antebra se aplic mai
rar tocatul i mai des plescitul executat cu degetele i palmele moi si apropiate de
piele, cznd simultan sau alternativ. Rulatul se aplic foarte bine pe antebra i se
execut n ritm viu, urcnd i cobornd n lungul segmentului. Masajul antebraului se
ncheie cu o netezire care se face lent i linititor.
4. Masajul braului ncepe cu netezirea executat cu ambele mini, care alunec pe
ambele fee ale braului. La nceput se execut alunecri lungi i lente, simultane sau
alternative; acestea sunt urmate de o netezire scurt, dar insistent a fiecrui grup
muscular. Friciunea se execut cu degetele, cu palmele, cu marginea ulnar a minii
sau cu regiunea tenar. Cea mai util manevr pentru bra este frmntatul temeinic
al grupelor musculare. Se poate executa frmntatul n cerc, cuprinznd braul cu
ambele mini i strngnd esuturile prin manevre ondulatorii. Se continu cu
frmntatul alternativ sau serpuit, care permite o micare mai ampl a minilor; la
sfrit se folosete frmntatul n cut. Tocatul se execut cu faa lateral i dorsal
a degetelor n lungul braului i cu faa lor palmar pe umr. Plescitul, executat cu
palmele i degetele se aplic pe toate feele braului, exceptnd-o pe cea intern. n
continuare se execut cernutul i rulatul braului. Masajul braului se ncheie prin
neteziri uoare, calmante.
5. Masajul umrului const din alunecri scurte i dese, aplicate pe faa extern,
anterioar i posterioar a regiunii, prelungite pn spre gt, din friciuni i
frmntri ale muchiului deltoid i dintr-un tocat viu, executat de preferin, cu faa
palmar a degetelor. Masajul membrului superior, executat pe segmente, se poate
ncheia printr-un scuturat n toate sensurile, executat pasiv, sub o uoar traciune n
lungul acestuia. Dac timpul destinat pentru masajul membrului superior este scurt,
vom aplica manevrele pe toat lungimea lui i la nevoie vom renuna la prelucrarea
degetelor i a minii. Aceast form rapid de masaj se execut fie cu o singur mn,
cealalt fixnd mna prin apucare, fie cu dou mini fixnd mna celui masat de
centura maseurului. Netezirea se face prin alunecri de la nivelul pumnului pn
peste umr. Friciunea se execut adaptnd palmele ct mai bine pe reliefurile
segmentelor. Frmntatul se adreseaz ndeosebi grupelor de muchi. Putem s
renunm la manevrele de tapotament, dar cernutul i rulatul sunt foarte utile i se
aplic n sens ascendent i descendent pe toat lungimea membrului superior. Acest
masaj se ncheie prin alunecri lungi i lente, iar la nevoie prin uoare traciuni i
scuturri. Masajul membrelor inferioare i superioare este, alturi de gimnastica
articular, un mijloc foarte util de tratament al sechelelor posttraumatice i reumatice,
al atrofiilor i al tulburrilor funcionale consecutive. Mai este indicat n pareze i
paralizii de neuron motor central i periferic.
7.1.4 MASAJUL GENERAL
Masajul general, masajul somatic sau al esuturilor de la suprafaa corpului se
poate efectua prelucrnd pe rnd toate regiunile i segmentele anatomice, ntr-o
anumit ordine. Cea mai bun ordine n succesiunea regiunilor ce vor fi prelucrate n

cadrul masajului general este determinat de cele dou poziii fundamentale folosite:
poziia culcat n decubit ventral i dorsal.
Masajul general se ncepe pe partea posterioar, unde se prelucreaz pe rnd
spatele, regiunea fesier, coapsa i gamba stng, apoi coapsa i gamba dreapt. Dup
schimbarea poziiei n decubit dorsal, masajul se continu n urmtoarea ordine:
piciorul, gamba, genunchiul i coapsa dreapt, apoi aceleai segmente n partea
stng; urmeaz masajul peretelui abdominal i masajul toracelui. La membrele
superioare ordinea este urmtoarea: mna, antebraul, braul i umrul drept, apoi n
aceeai ordine segmentele membrului superior stng. Masajul general executat pe
segmente este o form analitic de prelucrare, care permite masajul minuios al
tuturor regiunilor de la suprafaa corpului. Aceast form de masaj se numeste masaj
extins i necesit un timp mai ndelungat pentru efectuarea acestuia. Sunt situaii n
care masajul extins nu se poate efectua, fie c nu este indicat, fie c nu exist timp
suficient pentru efectuarea acestuia. Acesta se numeste masaj restrns. Durata
masajului general se poate reduce prin mai multe opiuni:
- nemasarea unor regiuni sau segmente, n special degetele, mna, piciorul,
abdomenul sau toracele.
- renunarea la unele manevre neeseniale de masaj: vibraii, presiuni i traciunii.
- renunarea la aplicarea unor forme de batere pe regiunile sensibile sau lipsite de
esuturi crnoase: faa anterioar a gambei i cele mai multe articulaii.
- combinarea ntre ele a manevrelor nrudite de masaj: friciunile cu frmntatul,
diferitele forme de tapotament.
- aplicarea manevrelor principale de masaj pe toat ntinderea membrelor inferioare,
respectiv superioare.
- executarea simultan a manevrelor pe segmentele pereche.
Durata masajului general extins este de 50 - 70 minute:
5 - 6 minute pe spate;

8 - 12 minute pentru fiecare membru inferior;

5 - 6 minute pentru abdomen;

4 - 6 minute pentru torace;

10 - 12 minute pentru fiecare membru superior n parte.
Durata masajului general restrns este de 30 - 45 minute.
8. MASAJUL ESUTURILOR I AL ORGANELOR

n afar de masajul elementelor somatice ale diferitelor regiuni i segmente ale

corpului, mai exist i alte forme de masaj, deosebite ca tehnic i metod, prin care
se prelucreaz separat esuturile i organele.
8.1. MASAJUL ESUTURILOR
esuturile organismului se deosebesc ntre ele prin urmtoarele:
au structuri i funcii diferite;
sunt dispuse neuniform la suprafaa i n profunzimea corpului;
grosimea i consistena lor variaz n funcie de segment;

sensibilitatea i reaciile lor la manevrele masajului sunt inegale;

circulaia sngelui i a limfei n interiorul lor este variat i diferit orientat.
Aceste particulariti determin anumite modificri n tehnica procedeelor de
masaj, pentru a se asigura o ct mai bun prelucrare a acestor esuturi; procedeele de
masaj trebuie bine adaptate scopului urmrit.
MASAJUL PIELII
n orice form de masaj, mna maseurului vine n contact cu pielea. Toate
manevrele de masaj uoare sau viguroase, superficiale sau profunde influeneaz
n primul rnd pielea si prin intermediul acesteia se acioneaz mecanic sau pe cale
reflex asupra esuturilor si organelor profunde. Dintre procedeele de baz ale
masajului, cele mai indicate pentru piele sunt: netezirea si friciunile (manevre
usoare si superficiale) si baterea (manevre mai puternice); se pot folosi si vibraiile.
Netezirea: alunecrile vor urma direcia de scurgere a sngelui prin vene si a
limfei prin vasele limfatice. Viteza si ritmul cu care se execut miscrile de alunecare
sunt mai mari pentru circulaia venoas; manevrele sunt mai lente - pentru circulaia
capilar si foarte lente si ntrerupte ritmic - pentru circulaia limfatic. Apsarea cu
care se execut netezirea depinde de grosimea pielii si de profunzimea reelei
vasculare. ntinderea alunecrilor nu mai este strict determinat de limitele anatomice
ale regiunilor si ale segmentelor, ci de ntinderea suprafeei pielii pe care dorim s o
masm. Durata executrii netezirilor variaz de la cteva minute la 10 - 20 de minute.
Prin netezirea pielii se urmreste:
activarea circulaiei din piele, mrind cantitatea de snge circulant la suprafa si
degajnd circulaia profund; reglarea circulaiei limfei;

- stimularea schimburilor la nivelul esuturilor;

influenarea terminaiilor nervoase de la nivelul pielii, prin - alunecri usoare si

superficiale sau puternice si repezi.
Manevrele de netezire care influeneaz structurile nervoase din piele se
mpart n excitante sau stimulatoare si calmante sau relaxatoare. Manevrele excitante
sunt mai viguroase si au o durat mai scurt de execuie. Manevrele relaxatoare sunt
mai fine si se pot prelungi foarte mult, mai ales atunci cnd netezirea este singurul
procedeu indicat.
Friciunea pielii se face cu vrful si faa palmar a degetelor pe suprafeele
limitate si cu faa palmar a degetelor si minilor pe suprafeele mari si foarte mari.
Friciunea misc pielea n raport cu straturile profunde, att ct i permite elasticitatea
sa normal. Manevrele de friciune sunt circulare, semicirculare sau liniare si se
execut cu o mn sau cu ambele, simultan sau alternativ, simetric sau asimetric; se
pot executa si asupra pielii ridicate n cut.
Presiunea manevrei trebuie s fie usoar, pentru a nu depsi straturile cutanate.
Ritmul miscrilor poate fi lent sau viu. Durata friciunii este variabil, putndu-se
prelungi foarte mult. Friciunea exercit elasticitatea si mobilitatea pielii. Atunci cnd
supleea pielii este redus sau se doreste desfacerea aderenelor formate ntre piele si
straturile profunde, friciunea acioneaz mecanic. Pe cale reflex procedeul
stimuleaz circulaia, schimburile si excreia, nclzeste pielea si i scade
sensibilitatea.
Dintre procedeele de tapotament, cele mai indicate sunt percutrile usoare cu
vrful degetelor, tocatul usor cu faa palmar a degetelor si plescitul alunecat la
suprafaa pielii. Aceste manevre stimuleaz terminaiile nervoase din piele
determinnd o puternic vasodilataie si nclzire local. Hiperemia local se menine
chiar si dup ncetarea manevrelor.
Vibraiile nclzesc pielea prin activarea circulaiei si scad pn la anestezie
sensibilitatea tactil. Ciupirile sunt folosite n masajul stimulant.
EFECTELE MASAJULUI ASUPRA PIELII
Prin aciunea sa mecanic, ndeprteaz celulele moarte ale epidermei,
favoriznd astfel excreia glandelor sudoripare si sebacee si respiraia cutanat. Pe
cale reflex produce vasodilataie superficial cu urmtoarele consecine:
intensificarea nutriiei si excreiei la nivelul pielii, cresterea temperaturii locale. Sub
influena masajului se formeaz n piele anumite substane de natur hormonal, care
produc modificri circulatorii de durat. Executat pe o suprafa ntins, poate
influena repartiia sngelui n organism.
MASAJUL ESUTULUI CONJUNCTIV
esutul conjunctiv ndeplineste n organism numeroase funcii mecanice si
fiziologice. n mod mecanic, ajut funcia de protecie a pielii si contribuie la funciile
de sprijin si de miscare ale corpului.

n esutul conjunctiv este prezent o vast reea vascular si nervoas, au loc

procese de aprare, de regenerare si de vindecare; n acest esut se depoziteaz
grsimea si alte substane de rezerv ale organismului. Supleea esutului conjunctiv
este dat de numrul mare de fibre elastice; pierderea elasticitii prin cicatrizare,
sclerozare sau degenerare i scade rolul mecanic si fiziologic.
Masajul esutului conjunctiv utilizeaz urmtoarele manevre: netezirea,
friciunea, frmntatul, tapotamentul, vibraiile si pensrile.
Alunecrile sunt mai puternice, pentru a ptrunde n profunzimea esuturilor si
a spaiilor dintre muschi si organe si pentru a influena circulaia n vasele profunde.
Se folosesc manevrele de netezire n pieptene, executate cu pumnul nchis. Pentru
circulaia limfatic se folosesc alunecrile apsate si ntrerupte ritmic.
Friciunea este procedeul specific pentru masajul esutului conjunctiv. Ajut la
meninerea si dezvoltarea elasticitii si a consistenei esutului conjunctiv. Manevrele
mai puternice si mai insistente de friciune se folosesc n caz de aderene, fibrozri,
sclerozri si cicatrici, pentru dezagregarea si dezorganizarea acestor formaiuni.
Frmntatul mai ales n cut se utilizeaz pentruinfluenarea depozitelor
adipoase.
Procedeele de tapotament cele mai eficiente sunt tocatul, percutatul si
plescitul, care stimuleaz funciile vegetative ale zonei masate.
Vibraiile au efecte calmante, relaxatoare.
Pensrile au influene mecanice de excitare a nervilor senzitivi.
Masajul esutului conjunctiv i dezvolt supleea, ajutnd funcia aparatului
locomotor, previne si combate depunerile grsoase n exces sub piele si prin efectul
vascular, stimuleaz funciile normale si de aprare ale organismului.
MASAJUL MUCHILOR I AL TENDOANELOR
Muchii se maseaz prin alunecri puternice, friciuni, frmntri si stoarceri;
tocatul si bttoritul cu palma si cu pumnul sunt manevre excitante; cernutul si rulatul
sunt relaxatoare.
Alunecrile se execut n lungul fibrelor musculare de la o inserie la alta,
presnd mai usor pe poriunea tendinoas si mai tare pe partea crnoas a muschiului;
cu vrful degetelor se ptrunde n spaiile dintre muschi si dintre tendoane. Pentru a
ptrunde n profunzimea regiunii, alunecarea se realizeaz cu partea dorsal a
degetelor si cu nodozitile articulare ale pumnului.
Friciunea se realizeaz de-a lungul tendoanelor, executnd o apsare usoar,
liniar, precum si de-a lungul prii crnoase a muschiului; la nivelul inseriilor se
face o friciune local, mai ptrunztoare.

Frmntatul este procedeul de baz al masajului muschilor. Acesta se aplic n

form de cerc sau brar, serpuit sau n cut, n funcie de necesiti si regiune. Prin
frmntat are loc si o aciune repetat de stoarcere a muschilor, care ajut la golirea si
umplerea alternativ a acestora cu snge, activnd circulaia local. Frmntatul
influeneaz toate proprietile muschiului, dar n special contractilitatea si
elasticitatea. Cele mai bune efecte se obin asociind frmntatul cu friciunea.
Frmntatul nu se poate aplica pe regiunile tendinoase.
Tocatul se aplic pe orice regiune crnoas, fie n lungul fibrei musculare, fie
transversal.
Bttoritul cu palmele si cu pumnii se aplic numai pe muschii voluminosi din
regiunea fesier si de pe coapse; nu se aplic pe tendoane. Lovirile ritmice produc
contracii ale fibrelor musculare, dar fr effect mecanic.
Cernutul si rulatul segmentelor musculoase ale membrelor produc o relaxare a
muschilor. Efecte linistitoare, mai ales pe muschii lai ai corpului, se obin si prin
vibraii.
Efectele masajului asupra muschilor sunt mai evidente la muschii slabi,
neantrenai, obosii sau bolnavi:
- combate atonia si atrofia muscular;
- combate contractura muscular;
- combate oboseala local aprut dup eforturi intense.
Masajul este indicat n tratamentul contuziilor si crampelor musculare, al
sechelelor reumatice sau paralitice ale muschilor; se indic nainte si dup
interveniile chirurgicale. Masajul este indicat cu oarecare pruden n tratamentul
tenosinovitelor.
MASAJUL ARTICULAIILOR
Masajul articular este o form de masaj local deosebit de util si eficace n
tratamentul complex al leziunilor articulare. Const din neteziri si friciuni, la care se
pot aduga, la nevoie, vibraii, traciuni si tensiuni.
Netezirea const din alunecri scurte executate cu intensitate mic sau medie, n
sensul circulaiei venoase si limfatice locale.
Friciunea se execut amnunit, pentru a influena toate esuturile moi
periarticulare, ligamentele si capsula articular.
Vibraiile manuale urmresc s influeneze elementele periarticulare, dar si pe
cele articulare.
Traciunile se fac mai ales la articulaiile mici ale degetelor.

Tensiunile se folosesc pe articulaiile mici si mijlocii, mai ales cu scopul

mririi mobilitii articulare. Dup un numr suficient de sedine de masaj articular, se
ncepe mobilizarea metodic a articulaiei prin miscri active cu rezisten si apoi
pasive. Dup executarea mobilizrii articulare, se indic un masaj linistitor si
decongestionant, prin neteziri si friciuni usoare. n anumite cazuri, se recomand
naintea masajului articular si a mobilizrii articulare metodice, un masaj pregtitor,
care const n prelucrarea regiunii de deasupra articulaiei cu scopul de a activa
circulaia. n felul acesta, se favorizeaz resorbia mai rapid a produselor patologice
din articulaie sau din jurul acesteia. Masajul articular este indicat n prevenirea si
tratamentul redorilor articulare, a cicatricelor sau a leziunilor care limiteaz
mobilitatea articular; mai este indicat n tratamentul leziunilor traumatice si al
manifestrilor de suprasolicitare.
8.2. MASAJUL VASELOR
Masajul, n general, este o metod de activare a circulaiei, prin aciune
mecanic sau reflex. Prin masaj se urmreste activarea circulaiei periferice de
ntoarcere.
Manevrele de masaj au urmtoarele efecte asupra vaselor:
- manevrele de alunecare golesc vasele de snge si de limf prin apsare si
mpingere n sens centripet
- friciunea creste si scade alternativ presiunea asupra esuturilor si a vaselor,
acionnd asupra acestora ca o pomp
- frmntatul stoarce ritmic coninutul vaselor profunde
- aciunea masajului asupra vaselor a fost explicat prin aciunea mecanic a
acestuia.
Efectele masajului asupra circulaiei dureaz timp mai ndelungat dup
terminarea procedeelor. Persistena efectelor a fost explicat prin aciunile excitante
sau inhibitoare asupra nervilor vasomotori. Masajul produce la nceput vasoconstricie
si mai apoi vasodilataie. Vasodilataia superficial are efecte decongestionante si
derivative asupra circulaiei din esuturile si organele profunde.
Prin mecanisme reflexe se poate ajunge la reglarea circulaiei n esuturi, deci la
influenarea pozitiv a nutriiei, a cresterii si a refacerii acestora.
Netezirile activeaz circulaia mai ales n piele si n esuturile superficiale;
friciunea influeneaz circulaia din esuturile mai profunde, iar frmntatul, pe cea
din muschi. Efecte circulatorii mai produc lovirile ritmice, vibraiile, cernutul, rulatul
si presiunile.
Masajul vascular combate staza, dilataiile vaselor, edemele; stimuleaz
procesele de vindecare, previne si trateaz atrofiile musculare.
8.3. MASAJUL NERVILOR

Masajul nervilor nu este prea des folosit din cauza senzaiei puternice de
durere, desi este indicat n combaterea acesteia. Masajul se poate aplica pe nervi n
zonele lor de trecere ale acestora din profunzime spre suprafa, pe traiectul lor n
esuturile superficiale. n masajul nervilor se folosesc netezirea, friciunile, presiunile,
lovirile ritmice si vibraiile.
Alunecrile usoare, superficiale si ntinse pe zona dureroas, decongestioneaz
esuturile si scad contractura. Se execut apoi alunecri mai apsate pe traiectul
nervului, pentru a activa circulaia local, a decongestiona tecile nervului si esuturile
nconjurtoare.
Friciunile se aplic fie pe toat zona dureroas, fie pe traiectul nervului;
friciunea este liniar, de intensitate medie.
Presiunile sunt manevre specifice pentru masajul nervilor. Procedeul cel mai
cunoscut const n presiuni scurte si puternice aplicate cu pulpa degetelor sau cu
nodozitile articulare interfalangiene, pe traiectul nervului. Presiunea pe nerv poate fi
continu si uniform, exercitat mai multe minute; presiunea poate fi variat ca
intensitate, avnd din cnd n cnd un caracter vibrator.
Lovirile ritmice, sub forma tocatului si a bttoritului, se aplic pe zona de
trecere a nervilor sau pe traiectul acestora, acolo unde sunt acoperii de esuturi moi
abundente; intensitatea poate fi usoar, medie sau mare. Lovirile ritmice influeneaz
nervii periferici senzitivi. Aciunea mecanic produce o excitaie care creste n raport
cu intensitatea manevrelor, pn la un prag superior de toleran, dup care,
sensibilitatea scade treptat pn la dispariie.
Baterea usoar si de scurt durat provoac o vasoconstricie local, n timp ce
manevrele puternice si de lung durat produc vasodilataie, prin aciunea procedeului
asupra nervilor vasomotori.
Aplicat pe nervii motori, tocatul provoac contracii musculare fr efecte mecanice,
fiind util n tratamentul atoniilor si a atrofiilor musculare si al parezelor.
Vibraiile aplicate pe nerv timp mai ndelungat, scad sensibilitatea acestuia
pn la anestezie. Repetate metodic, vibraiile activeaz circulaia n teaca nervului,
favoriznd nutriia si refacerea funcional a acestuia. Vibraiile pot constitui singura
manevr de masaj permis n tratamentul afeciunilor nervoase. Au eficacitate mai
mare dac sunt combinate cu netezirea si cu friciunea. Dup masajul nervilor
urmeaz o netezire calmant a regiunii.
Masajul nervilor este indicat pentru combaterea durerilor, a crampelor si a
contracturilor musculare si n tratamentul atoniilor si a atrofiilor musculare.
8.4. MASAJUL ORGANELOR PROFUNDE
Asupra organelor profunde se poate aciona indirect, prin masajul de suprafa
al pereilor cavitilor n care se gsesc aceste organe. Pentru ca procedeele de masaj
s influeneze favorabil si real organele profunde, sunt necesare modificri n tehnica,
intensitatea si durata manevrelor.

8.5. MASAJUL CAPULUI

Sub numele de masaj al capului se descriu procedeele aplicate asupra poriunii
proase a acestuia. Masajul capului se poate aplica pe toat ntinderea sau parial: pe
frunte, crestet, pe prile laterale si pe partea posterioar. Uneori este nevoie de
masajul numai a unei jumti a capului.
Poziia: pentru a executa masajul pe toat ntinderea capului, subiectul se
aseaz pe un scaun scund si si sprijin brbia pe dosul palmelor si coatele pe
genunchi. Un sprijin mai bun se obine pe o mas sau un scaun mai nalt. Maseurul st
sau ade pe un scaun nalt, n faa celui pe care vrea s-l maseze. Cnd se maseaz
capul trebuie s vizualizm ntreaga regiune si s lucrm cu minile coborte mult sub
nivelul umerilor. Masajul se poate executa cu ambele mini sau cu o singur mn;
cnd se lucreaz cu o singur mn, cealalt mn sprijin partea opus a capului.
n masajul parial al frunii subiectul sade cu spatele la executant si si
reazem capul de pieptul maseurului. Pentru masajului crestetului si al regiunii
occipitale se indic poziia seznd cu capul sprijinit pe mini si cu coatele sprijinite pe
genunchii maseurului. Pentru masajul prilor laterale sau al unei jumti a capului,
maseurul sprijin capul cu o mn de pieptul lui, iar cu cealalt mn execut
manevrele.
Masajul capului const n neteziri, friciuni, tapotri usoare si vibraii.
Netezirea se execut cu o mn sau cu ambele, alunecnd din regiunea frunii
peste crestet, spre ceaf sau pe prile laterale. Palmele se aplic pe frunte, cu degetele
n sus, deprtate si usor ndoite. Manevra cuprinde o ct mai mare parte din suprafaa
capului, putnd s coboare spre ceaf si spre umeri.
Alunecrile se fac lent, progresnd ncet prin miscri mici n sens lateral sau de
du-te vino si uneori prin vibraii. Dup fiecare manevr, minile revin pe frunte.
Netezirea se mai poate executa n trei sensuri: din mijlocul frunii spre regiunea
posterioar, din crestet spre prile laterale si din crestet spre ceaf. Dac este bine
executat, netezirea d o senzaie plcut, linistitoare.
Friciunea se execut cu amndou minile sau cu o mn, cealalt sprijinind
capul n partea opus. Degetele usor ndoite si deprtate se aplic mpreun cu
palmele pe piele, simind rdcina prului. Prin miscri laterale sau circulare, lente si
profunde, se deplaseaz pielea pe straturile de dedesubt, att ct permite mobilitatea
sa natural.
Presiunea pe planul osos se face moderat. n regiunile sensibile, presiunea
scade. Dup cteva miscri, degetele se deplaseaz din aproape n aproape, pe toat
regiunea. Pe poriuni limitate, manevra se poate executa cu dou sau cu trei degete.
Friciunea vibratorie este mai plcut si mai linistitoare.
Percutatul si tocatul se aplic foarte rar si cu o tehnic specific. Percuia se
face cu vrful degetelor, mna cade lent, rar si elastic, cu degetele ndoite si deprtate
usor ntre ele. Miscarea se face din articulaia pumnului, simultan sau alternativ.

Tocatul se aplic cu degetele ndoite si deprtate, cznd de aproape pe pielea capului

si lovindu-se ntre ele. Att n percutare, ct si n tocat, dup ce degetele ating capul,
alunec usor sub form de netezire, care poate fi vibratorie. Lovirile sunt repetate
ritmic, rar si uniform.
Vibraiile pot nsoi netezirea si friciunea sau se pot aplica singure pe poriuni
mici mai sensibile ale pielii capului. Acestea se execut, de preferin, cu o mn,
cealalt mn sprijinind capul.
Masajul capului influeneaz att prile moi care acoper craniul, ct si
organele din cavitatea cranian. Stimulnd circulaia n piele, masajul capului
amelioreaz si nutriia prului. n funcie de tehnica folosit, masajul capului va avea
fie efecte calmante, fie stimulante.
Efectele profunde se produc pe cale reflex. Prin mecanisme vasomotoare
derivative si decongestionante, regleaz circulaia endocranian si mbunteste
funciile vegetative ale sistemului nervos central. Produce linistirea sistemului nervos
central, reduce starea de ncordare si favorizeaz somnul.
Masajul capului este indicat n tratamentul nevralgiilor, al migrenelor, al
oboselii.
8.6. MASAJUL GTULUI
Din punct de vedere topografic, gtul prezint dou regiuni: anterolateral si
posterioar. n regiunea anterolateral a gtului se gsesc organe importante:
laringele, traheea, faringele si esofagul, mnunchiul vasculonervos al gtului, tiroida
si paratiroidele. n regiunea posterioar a gtului (ceafa) se gsesc mai muli muschi,
cu rol static si dinamic, asezai pe mai multe straturi.
Masajul regiunii anterolaterale a gtului se va face innd seam de organele
importante prezente la acest nivel.
Poziia: subiectul este n decubit dorsal sau seznd rezemat, cu capul n usoar
extensiune. Maseurul st sau sade n faa sau la dreapta celui pe care l maseaz.
Netezirea regiunii anterolaterale a gtului se face prin alunecri usoare, pornind
de sus n jos, de la brbie si mastoid spre clavicule si stern. Manevra se execut
pornind cu rdcina si marginea ulnar a minilor si terminnd cu marginea radial a
acestora si cu vrful degetelor. Se poate lucra simetric sau asimetric.
Friciunea se execut minuios si insistent, foarte usor si cu precauie, evitnd
glanda tiroid.
Frmntatul se execut rar, sub form de cut, de-a lungul muschilor
sternocleidomastoidieni si a marginii laterale a muschilor trapezi.
Vibraiile, executate numai manual, sunt foarte utile n masajul acestei regiuni.
Masajul se ncheie cu neteziri lungi, lente si linistitoare.

Masajul gtului poate fi asociat cu mobilizarea metodic a gtului, n timpul

sau dup sedina de masaj. Masajul este indicat pentru efectul decongestionant,
relaxant si trofic al esuturilor si al organelor att de la nivelul gtului, ct si al
capului. Este indicat n tratamentul cicatricelor ce se formeaz dup arsuri,
traumatisme sau inflamaii locale. Masajul prilor laterale ale gtului este
indispensabil n tratamentul corectiv al deviaiilor capului si gtului.
Masajul regiunii posterioare a gtului (masajul cefei)
Poziia: subiectul este asezat n decubit ventral, cu capul usor flectat si cu
fruntea rezemat pe dosul minilor sau pe un sul mic, moale; masajul se poate executa
si n poziia seznd pe un scaun, cu fruntea sprijinit pe un plan potrivit de nalt. Pe
bancheta joas de masaj, poziia cea mai favorabil este clare, seznd cu trunchiul
usor nclinat si cu capul sprijinit pe planul lung al banchetei, care este ridicat pn
aproape de vertical. Manevrele folosite pentru masajul cefei, sunt: netezirea,
friciunea, frmntatul, percutatul si tocatul.
Netezirea const din alunecri executate cu o mn sau cu ambele, pornind de
sus, de deasupra inseriilor muschilor cefei pe occipital si cobornd pn la baza
gtului, ntre omoplai si pe umeri. Manevra ncepe cu rdcina minilor si se termin
cu vrful degetelor, care pe msur ce coboar, se deprteaz puin ntre ele.
Pentru netezirea prilor laterale ale gtului, palmele se aseaz cu marginea lor ulnar
sub urechi si alunec n jos pn peste umeri, terminnd cu marginea lor radial.
Alunecrile se fac simultan sau alternativ. Dup cteva manevre lungi, se
execut un masaj stimulant cu alunecri scurte si dese, pornind de la cap si cobornd
din aproape n aproape spre omoplai si umeri. Alunecrile se pot executa si n forma
vibratorie.
Friciunea se aplic pe toat ntinderea cefei. n partea de sus, la nivelul
inseriei muschilor, se execut cu vrful degetelor miscri reduse circulare si liniare;
n partea mijlocie si inferioar a cefei, ntre omoplai si pe umeri, friciunile se execut
cu miscri mai ample, cu podul palmei si cu rdcina minilor.
Frmntatul se aplic mai ales pe prile laterale si inferioar ale cefei.
Marginea lateral a muschiului trapez se prinde ntre police si celelalte patru degete si
se frmnt deplasnd minile n sus si n jos de-a lungul marginii muschiului. Se
poate aplica si o variant de frmntat n cut: cu o mn sau cu ambele mini,
aplicate perpendicular pe lungimea gtului, se cuprinde ceafa ntre degetele mari si
vrful celorlalte degete; se execut deplasri n sus si
n jos, printr-o miscare ondulatorie. Frmntatul se poate combina cu friciunea.
Percutatul se combin cu tocatul. Percuiile executate cu vrful si pulpele
degetelor, care cad de o parte si de alta a liniei mediane, prin loviri foarte fine n
partea de sus a cefei, cresc n intensitate pe msur ce coboar, transformndu-se n
tocat, care se execut de partea cu unghii a degetelor, ntre omoplai si cu partea lor

palmar pe umeri. Masajul cefei se ncheie prin manevre lungi si lente de netezire
calmant.
Efectele masajului cefei:
- provoac o activare a circulaiei locale venoase si limfatice. Prin aciunea local se
mbunteste circulaia n muschii cefei, care sunt predispusi la staz circulatorie si la
oboseal.
- produce o decongestionare reflex a circulaiei endocraniene, cu efecte linistitoare
asupra sistemului nervos central.
Datorit efectelor sale, masajul cefei este folosit ca act final n masajul general.
Masajul cefei este indicat n tratamentul nevralgiilor locale, al durerilor de cap,
al contracturilor musculare, al limitrii mobilitii gtului, al oboselii nervoase, al
tulburrilor sistemului nervos central. Este folosit si pentru prevenirea sau
ndeprtarea depunerilor locale de grsime.
8.7. MASAJUL TORACELUI
Prin masajul toracelui se poate influena si funcia organelor din aceast
cavitate, n special cele aparinnd aparatului cardiovascular si aparatului respirator.
Masajul regiunii precordiale influeneaz activitatea inimii si a vaselor mari.
Poziia: cea mai bun este decubitul dorsal, cu capul si trunchiul usor ridicate,
rezemate pe un plan oblic si cu membrele inferioare usor flectate. Maseurul st sau
ade n dreapta celui masat. Pentru a obine efecte linistitoare se aplic: netezirea,
friciunea, tocatul, bttoritul si vibraiile manuale.
Netezirea de nceput este usoar, cu sens circular. Porneste de la vrful
sternului sau din epigastru, urc pe faa sternului, arcuind miscarea peste suprafaa
costal stng, spre vrful inimii. Palma cu degetele ntinse, condus din cot si din
umr, alunec usor pe piele, apsnd n mod uniform numai cu greutatea ei proprie.
Friciunea se execut la fel ca netezirea, miscnd lent, usor si uniform pielea si
esuturile subcutanate pe planul dur al sternului si al coastelor. n continuare, se
execut un tocat lent si rar, cu degetele deprtate mult ntre ele, care cad ritmic,
lovind usor si elastic; dup contactul cu pielea se continu cu o alunecare.
Se poate aplica un bttorit executat cu mna dreapt, cu degetele usor ndoite
n cu. Mna trebuie s cad scurt si elastic pe piele. Procedeele trebuie
executate cu calm, n ritm uniform si cu frecven apropiat de cea normal a pulsului
sau de ritmul ncetinit pe care dorim s-l imprimm contraciilor cardiace.
Vibraiile se execut cu mna dreapt, exercitnd o presiune moderat si
deplasndu-se n sens circular pe toat regiunea precordial. Dup fiecare manevr si
la sfrsitul sedinei de masaj, se execut cteva alunecri lente si calmante. Durata

sedinei de masaj precordial variaz ntre 10 -15 minute si se poate repeta de mai
multe ori pe zi.
Pentru stimularea prin masaj a contraciilor cardiace se indic procedee mai
energice de netezire, friciune, tocat si bttorit.
Netezirea se execut prin miscri circulare scurte si vii; poate fi urmat sau
nsoit de o friciune energic.
Tocatul se execut repede, dar elastic, aplicat aproape tangenial.
Bttoritul se face cu pumnul deschis, cznd pe regiunea precordial n ritm
de 70 80 / minut.
Masajul precordial influeneaz activitatea inimii prin intermediul sistemului
nervos. Forma calmant tinde s scad si s regleze ritmul cardiac; este indicat n
tahicardie, palpitaii, stri de oboseal. Forma excitant accelereaz ritmul cardiac si
ridic tensiunea arterial cobort.
ATENIE! Masajul precordial va fi indicat numai de medic si va fi efectuat
numai de persoane competente.
Masajul cu efecte asupra aparatului respirator
Plmnii si cile respiratorii intratoracice pot fi influenate prin masajul aplicat
pe pereii toracelui.
Poziia: subiectul este n decubit dorsal si rezemat sau, pentru masajul spatelui,
st n poziia de decubit ventral. Manevrele de masaj utilizate sunt: netezirea,
friciunea si frmntatul, care acioneaz reflex, asociate cu aciunea mecanic a
procedeelor penetrante: tocatul, plescitul, bttoritul, presiunile si vibraiile.
Sedina ncepe prin aplicarea unui masaj al spatelui si al toracelui, manevrele
fiind executate n legtur direct cu fazele respiraiei. Presiunile, trepidaiile si
scuturrile toracelui se vor executa att n inspiraie, ct si n expiraie. Din poziia de
decubit dorsal si rezemat, subiectul inspir si expir, profund si ritmic, fr efort.
Maseurul, stnd la dreapta subiectului, ptrunde cu minile sub brae si aplic palmele
pe regiunea costal dreapt si stng, cu degetele ndreptate spre coloana vertebral.
Din aceast poziie, spre sfrsitul inspiraiei ridic toracele, asociind miscarea cu
trepidaii sau scuturri. n timpul expiraiei palmele executantului alunec ncet spre
partea anterioar a coastelor si la sfrsitul expiraiei exercit presiuni usoare, nsoite
de vibraii.
Efectele masajului sunt stimulante pentru respiraie. Manevrele superficiale
exercit o aciune reflex de activare si de decongestionare a circulaiei, mbuntind
schimburile nutritive.
Manevrele penetrante ajut mai mult funcia respiratorie, prin: activarea schimburilor
gazoase din alveolele pulmonare, prin degajarea cilor respiratorii, prin cresterea

amplitudinii miscrilor respiratorii si prin stimularea circulaiei profunde. Acest tip de

masaj este foarte util n tratamentul insuficienei respiratorii.
8.8. MASAJUL ABDOMENULUI
Masajul abdomenului, care urmreste s influeneze funcia organelor
intraabdominale, se deosebeste prin tehnic si metodic de masajul peretelui
abdominal.
Poziia: subiectul este in decubit dorsal rezemat, cu membrele inferioare usor
flexate n sold, cu genunchii si cu tlpile spijinite.
8.8.1. Masajul ntregului abdomen ncepe cu manevre de netezire si
friciune, care mresc relaxarea muschilor si scad sensibilitatea tactil exagerat a
celui masat.
Frmntatul este nlocuit cu o manevr ampl de presiune si alunecare
transversal, executate dintr-o parte n alta, cu palmele aplicate pe prile laterale si
posterioare ale abdomenului, ntre coaste si crestele iliace. Apsnd uniform asupra
coninutului abdominal, palmele alunec nainte, se ncruciseaz pe linia median si
continu s alunece spre partea opus. Manevra se repet schimbnd de fiecare dat
nivelul la care se aplic palmele, pentru a influena ntregul coninut al abdomenului.
Percutatul si tocatul se execut la fel ca si pentru peretele abdominal, urmnd
traiectul colonului.
Vibraiile se execut manual, cu presiune moderat n epigastru, subcostal
drept si stng si suprapubian.
8.8.2. Masajul zonei stomacului
Manevrele de masaj se execut n zonele epigastric, supraombilical si
subcostal stng.
Alunecrile se execut de-a lungul curburilor stomacului.
Friciunile se execut destul de apsat, cu o mn sau cu minile suprapuse.
Vibraiile se execut cu o mn sau cu ambele, apsnd pe stomac, n sus si
spre stnga, mai ales n timpul expiraiei.
8.8.3. Masajul zonei intestinului subire: se efectueaz o miscare de presiune
circular cu mna dreapt asezat cu palma pe abdomen n dreptul ombilicului, cu
rdcina minii subombilical.
Masajul colonului: se execut segmentar, ncepnd cu poriunea ascendent,
continund cu cea transversal si terminnd cu cea descendent. Manevra principal a
masajului pe colon este netezirea executat apsat, mn dup mn sau cu minile
suprapuse, alunecnd si presnd n sensul evacurii coninutului intestinal, de la
nivelul cecului n sus spre unghiul hepatic al colonului, din acest punct n ans spre

unghiul splenic al colonului transvers si apoi descendent, spre fosa iliac stng, pn
la nivelul simfizei pubiene.
Friciunea colonului se execut ca si netezirea, cu o mn sau cu amndou, cu
palmele aplicate oblic pe peretele abdominal, ncepnd din fosa iliac dreapt si
continund n tot lungul colonului; se execut miscri circulare, liniare sau n zig zag. Pe colon se poate aplica si un percutat sau tocat usor, dar insistent, executat cu
vrful degetelor pe acelasi traseu ca si manevrele precedente.
8.8.4. Masajul zonei ficatului si a cilor biliare: se ncepe printr-o netezire
usoar a regiunii respective, constnd din alunecri pornind de la linia median a
abdomenului, pe sub coastele din dreapta, spre spate. Pe aceeasi regiune se execut
friciuni usoare cu podul palmei si cu marginea cubital a minii. Cele mai utile
manevre pentru ficat si cile biliare sunt vibraiile, executate cu degetele sau cu
palma, mai ales n timpul inspiraiilor profunde.
Masajul zonei renale 8.8.5. const din neteziri insistente, aplicate pe regiunea
lombar si pe flancuri, din friciuni apsate, executate cu rdcina si cu marginea
cubital a minii si din presiuni vibratorii aplicate pe aceleasi zone.
8.8.6. Masajul zonei vezicale const din presiuni vibrate executate
suprapubian, dup golirea complet a coninutului vezicii urinare.
Masajul abdominal ajut n mod mecanic funciile normale de evacuare ale
intestinului, ale cilor biliare si urinare. Influenele reflexe ale masajului abdominal
sunt multiple. Prin activarea circulaiei, sunt stimulate funciile digestive, de absorbie
si de eliminare.
9. MASAJUL TERAPEUTIC
Masajul poate fi folosit n tratamentul unor diverse afeciuni, favoriznd
procesul de vindecare si de recuperare. Deoarece efectele masajului nu se pot disocia
complet, n alctuirea programului de masaj se vor indica predominant metodele,
procedeele si tehnicile care corespund obiectivelor propuse, n funcie de pacientul
cruia i se adreseaz. n alegerea metodelor utilizate n cadrul unei sedine de masaj,
trebuie s se in seama de cteva aspecte:
diagnostic; - vechimea afeciunii;
- simptomatologie;
afeciuni asociate;

- scopul urmrit;
- observaiile rezultate n urma examinrii pacientului;
- starea pacientului;

- recomandrile medicale;
- gradul de reactivitate a pacientului;
- evoluia efectelor urmrite prin aplicarea masajului.
Principalele scopuri urmrite n timpul aplicrii masajului therapeutic sunt:
circulator, relaxator, sedativ, antialgic, stimulativ.
Pentru ntocmirea unui protocol al sedinei de masaj trebuie avute n vedere: poziia
subiectului, poziia regiunii sau a segmentului masat si ordinea n care se aplic
procedeele.
Procedeele de masaj se aplic n urmtoarea ordine :
procedee si tehnici cu efecte generale asupra ntregului organism, pentru
reechilibrarea neurovegetativ;
procedee si tehnici cu efecte predominant reflexe, aplicate la distan de regiunea
afectat;
procedee si tehnici pregtitoare, aplicate fie la distan de regiunea afectat, fie
pe aceasta;
procedee si tehnici aplicate pe regiunea afectat cu scop strict terapeutic;

procedee si tehnici ajuttoare, de accentuare a efectelor urmrite, prin aplicarea celor

specifice afeciunii;
procedee si tehnici calmante sau de stabilizare a efectelor obinute n urma
sedinei de masaj.
n funcie de efectele urmrite, protocolul unei sedine de masaj este diferit.
Pentru obinerea unor efecte predominant circulatorii, de facilitare a
circulaiei de ntoarcere sau a circulaiei arteriale:
poziia subiectului va fi ct mai comod, cu musculatura relaxat
poziia segmentului masat va fi cea decliv, dac se urmreste facilitarea
circulaiei de ntoarcere si procliv pentru usurarea circulaiei arteriale;
succesiunea procedeelor va fi urmtoarea:
- masaj reflex al esutului conjunctiv subcutanat;
- masaj de apel abdominal, pentru membrele inferioare si toracal, pentru
membrele superioare;

- masaj segmentar al membrului respectiv, ncepnd cu segmentul proximal si

continund pn la cel distal; masajul se va face centripet
- masajul reflex al piciorului pe zonele corespunztoare sistemului circulator
sanguin si limfatic;
- masaj relaxator, decontracturant al umerilor si a cefei;
- masaj energic al trunchiului.
mbuntairea circulaiei are si efecte trofice nsemnate; de aceea, se va indica si
n profilaxia sau tratamentul ulcerelor varicoase si al escarelor, nu numai n
insuficiena circulatorie venoas, arterial sau limfatic.
Pentru obinerea unor efecte predominant sedative, antialgice:
poziia subiectului va fi comod, cu musculatura relaxat;
n sala de masaj trebuie asigurate condiii optime n ceea ce priveste temperatura,
luminozitatea, linistea;
procedeele de masaj folosite:

- s fie lente, nu prea profunde, cu intensitatea adaptat sensibilitii subiectului;

- timpul de lucru se va adapta de asemenea subiectului;
- efectul sedativ si antialgic localizat, se poate obine fie prin procedee si tehnici
aplicate la distan de locul dureros (masajul zonelor reflexogene reciproce, masajul
reflex al picioarelor si al minilor, presopunctura), fie prin aplicaii pe locul dureros,
folosind chiar si tehnici care provoac iniial durere, de exemplu masajul transversal
profund.
Pentru obinerea efectelor predominant stimulante:
se pot utiliza procedee care influeneaz direct, mecanic sau indirect, reflex,
segmentul masat, n funcie de scopul urmrit;
procedeele si tehnicile utilizate:

- discontinue, cu schimbri rapide si dese de ritm;

- de intensitate mare;
- cu profunzime mare.
9.1. MASAJUL N AFECIUNILE REUMATISMALE
n afeciunile reumatismale, masajul se adreseaz n special modificrilor
musculare si tegumentare determinate de acestea, si mai puin articulaiei. La nivelul

articulaiei, masajul este indicat pentru drenajul hidartrozei sau pentru combaterea
durerii la nivelul inseriilor capsulei articulare si a ligamentelor (masaj transversal
profund). n cazul unei capsulite retractile, se pot folosi procedee de masaj de
intensitate mic, n vederea pregtirii articulaiei pentru kinetoterapie.
n afeciunile reumatismale sunt prezente infiltrate dureroase la nivelul
esutului celular subcutanat. Cel mai indicat mod de nlturare a acestora este
masajul. Modul de aplicare a masajului depinde de regiunea interesat:
- la ceaf, se pot aplica procedee de intensitate relativ mare; dup 5 - 6 sedine,
mobilitatea pielii pe planurile subjacente se amelioreaz, de asemenea si durerea la
prinderea pielii, iar infiltratele dispar;
n regiunea umrului, se indic un masaj analgezic, cu intensitate dozat progresiv;

- n regiunea lombar se recomand procedee de masaj de intensitate mai mare,

durerile disprnd dup 4 - 5 sedine de masaj;
- la genunchi, n artroze, infiltratele sunt localizate mai ales pe faa medial a
articulaiei si sunt foarte dureroase; se va aplica un masaj blnd, prudent, fiind
necesare 10 - 15 sedine pentru mprstierea progresiv a acestor infiltrate;
- la nivelul soldului, n coxartroze, infiltratele sunt localizate mai ales pe faa
lateral a coapsei; se utilizeaz masajul blnd, progresiv (10 - 15 sedine).
La nivelul muschilor inervai de trunchiuri nervoase afectate de nevralgii se pot
dezvolta induraii. Se va indica un masaj mai puin profund la nceput n jurul zonei
indurate. Iniial, se folosesc presiuni locale, masajul fiind progresiv ca intensitate si
ntindere (6-7 sedine).
Contracturile musculare antalgice care nsoesc afeciunile reumatismale
beneficiaz de masajul decontracturant aplicat pe grupele musculare interesate.
Retracturile musculare si / sau tendinoase beneficiaz de masaj numai atunci
cnd sunt recente si moderate; masajul va fi asociat cu posturri n poziii funcionale.
Atrofia muscular de inactivitate constituie o indicaie a masajului combinat
cu izometria.
9.1.1. AFECIUNI REUMATISMALE CRONICE INFLAMATORII
I. Poliartrita reumatoid beneficiaz de masaj, mai puin n perioada de
puseu evolutiv, atunci cnd se indic cu mult pruden, si mai mult n fazele de
remisiune, cnd, alturi de kinetoterapie are un rol important n pstrarea mobilitii
articulare, n prevenirea hipotrofiei musculare si n meninerea troficitii generale.
Masajul terapeutic are ca obiective: prevenirea hipotrofiei musculare, ce
intereseaz mai ales musculatura minilor, ameliorarea circulaiei sanguine si a
troficitii tegumentelor si a esutului subcutanat. Manevrele de masaj se execut cu
pruden, intensitatea si ritmul acestora fiind adaptate sensibiliti segmentelor tratate.

Netezirea se execut cu pulpa degetelor; se continu cu friciuni, insistnd la

mini asupra muschilor interososi, folosind pulpa policelui. Masajul se continu cu
frmntri cu dou degete si ciupiri pentru muschii eminenelor tenar si hipotenar.
Pe segmentele situate proximal fa de mini, se efectueaz si baterea cu procedee
mai blnde (plescit, percutat).
II. Spondilita anchilopoietic: dup puseul acut si atenuarea durerilor, se
introduc n programul recuperator kinetoterapia si masajul pentru meninerea
mobilitii coloanei si prevenirea atrofiei musculaturii paravertebrale.
Obiectivele masajului terapeutic sunt:
diminuarea durerilor si a contracturilor musculare;

mbuntirea circulaiei sanguine si a condiiilor trofice locale;

prevenirea hipotrofiei musculaturii dorsolombare.
Masajul trebuie s fie calmant si miorelaxant, utiliznd manevre mai puin
energice, adaptate sensibilitii regiunii dorsolombare; n acelasi timp, masajul
constituie si o procedur de pregtire a bolnavului pentru kinetoterapie.
Efleurajul, prin reducerea sensibilitii, permite executarea si a altor manevre,
cum ar fi: frmntarea n cut, cu intensitate mic si vibraiile cu efecte
decontracturante.
n fazele de remisiune a durerilor se recomand manevre de stimulare a
tonusului si a excitabilitii musculaturii dorsolombare si de prevenire a hipotrofiei
musculare: frmntare mai energic, tapotamentul sub form de tocat, iar pe zona
lombar , bttoritul.
9.1.2. AFECIUNI REUMATISMALE CRONICE DEGENERATIVE
I. Artroza cervical beneficiaz de masajul terapeutic, care are ca obiective
calmarea durerilor, relaxarea musculaturii si reducerea contracturilor. Pentru ca
masajul s fie calmant si miorelaxant, se recomand manevre usoare si lente. Se
execut neteziri descendente n regiunea cefei, continuate cu friciuni si frmntri
n cut, a cror intensitate se adapteaz sensibilitii locale. Pentru decontracturare
muscular se efectueaz vibraii cu vrfurile degetelor pe muschii cefei.
Efectele analgezice si de relaxare muscular sunt mai bune atunci cnd masajul
se execut dup o procedur de termoterapie, excepie fcnd cazurile de nevralgie
cervicobrahial, unde aplicarea cldurii este contraindicat.
II. Artroza lombar. se poate manifesta clinic prin: lombalgie acut,
lombalgie cronic si lombosciatic.
n
lombalgia acut masajul terapeutic este calmant si miorelaxant, cu
manevrele executate usor si lent. Se recomand neteziri cu faa palmar a minilor,

pentru reducerea sensibilitii esuturilor superficiale, dup care se aplic frmntri

usoare si vibraii cu palma, pentru decontracturare muscular paravertebral.
n lombalgia cronic obiectivele masajului terapeutic sunt: diminuarea
durerilor, meninerea elasticitii si excitabilitii musculaturii lombare, prevenirea
hipotoniei musculare, ameliorarea circulaiei sanguine si a troficitii locale.
Se recomand netezirea cu palma sau cu degetele ndoite n pieptene,
continuat cu friciuni cu faa dorsal a pumnului si cu frmntri n cut. n lipsa
contracturii musculare, se poate aplica tapotamentul sub form de tocat sau
bttorit.
Masajul se poate executa dup o procedur de termoterapie, pentru potenarea
efectelor calmante si decontracturante. Un efect de profunzime l are hidromasajul sub
form de dus masaj sau dus subacval, cu asocierea factorului termic.
Lombosciatica beneficiaz de aceleasi procedee calmante si decontracturante
de masaj ca si lombalgia acut, la care se poate aduga masajul nervului sciatic.
III. Artroza coxofemural: obiectivele masajului terapeutic sunt: diminuarea
durerilor, decontracturarea muscular, prevenirea hipotrofiei musculaturii din
vecintate. Masajul este util si n pregtirea bolnavului pentru kinetoterapie. Masajul
trebuie s fie calmant si miorelaxant, executnd manevrele usor si lent.
Netezirea se face cu palmele pe regiunea fesier, alunecnd lateral spre
regiunea trohanterian si n jos, spre coaps. Apoi, se execut friciuni si frmntri
cu intensitate adaptat sensibilitii locale. Cu scop miorelaxant, se efectueaz
vibraii cu palmele.
Pentru prevenirea hipotoniei si a hipotrofiei musculaturii nvecinate se aplic manevre
mai energice: friciuni cu rdcina minii, tapotament sub form de tocat si
bttorit, cernut si rulat.
Efecte mai bune analgezice si decontracturante se obin prin efectuarea
masajului dup o procedur de termoterapie (baie parial de lumin sau Solux).
Hidromasajul poate realiza n profunzime o mbuntire a circulaiei sanguine
si a troficitii locale si o relaxare muscular mai bun, avnd n vedere faptul c,
articulaia coxofemural este acoperit de un strat voluminos muscular si
celuloadipos.
IV. Artroza genunchiului: obiectivele masajului terapeutic sunt: ameliorarea
circulaiei sanguine si a condiiilor trofice locale, mbuntirea tonusului si a
excitabilitii musculare, pregtirea bolnavului pentru kinetoterapie.
Masajul care se aplic la coaps const n netezire cu palmele, friciuni cu
rdcina minii, frmntri n cut, cernut, rulat si tapotament energic sub
form de tocat sau bttorit. Se insist pe muschiul cvadriceps femural, pentru
prevenirea sau diminuarea hipotrofiei acestuia. n regiunea posterioar a coapsei, pe
muschii ischiogambieri se aplic masaj miorelaxant.

Masajul articular al genunchiului const n neteziri, friciuni, traciuni, procedee

care mbuntesc circulaia local, supleea formaiunilor capsuloligamentare si
mobilitatea articular.
ATENIE! Masajul este contraindicat atunci cnd exist fenomene congestive
sau hidartroz.
V. Periartrita scapulohumeral: obiectivele masajului therapeutic sunt:
diminuarea durerilor, reducerea contracturilor musculare, mbuntirea circulaiei
sanguine si a troficitii locale.
Masajul este sedativ si miorelaxant, folosind manevre cu intensitate mic si
lenta. Netezirea se execut pe faa anterioar si posterioar a umrului, pn n
regiunile supraclavicular si supraspinoas, urmat de frmntri usoare, adaptate
sensibilitii locale si de vibraii fine efectuate cu palma, n scop decontracturant.
Dup cedarea durerilor, masajul va consta din manevre de stimulare si de
tonifiere muscular pentru prevenirea hipotrofiei musculare, si anume: friciuni cu
degetele si tapotament sub form de bttorit n ventuz sau tocat.
Masajul articulaiei scapulohumerale se face aplicnd friciuni cu vrfurile
degetelor: pe faa anterioar a capsulei, dup retroflexiunea braului si pe faa
posterioar a capsulei, dup anteflexiunea braului. Masajul asuplizeaz capsula si
ligamentele si amelioreaz mobilitatea articular; pregteste articulaia pentru
kinetoterapie. Sunt indicate, cu aceleasi efecte, procedurile de hidromasaj.
9.1.3 AFECIUNI ALE TENDONULUI beneficiaz de efectele masajului
tendinita, tenosinovita si entezita. n stadiul acut, se execut masaj cu ghea, prin
netezirea cu o bucat de ghea a tendonului afectat; procedeul are efecte analgezice,
antiinflamatoare si de prevenire a tumefierii. Dup reducerea durerilor si a
fenomenelor inflamatoare, se pot aplica unele manevre de masaj: neteziri si friciuni
cu scopul ameliorrii circulaiei sanguine si a troficitii locale, ndeprtrii
eventualelor aderene si restabilirii condiiilor de alunecare fiziologic a tendonului.
9.2. AFECIUNI TRAUMATICE ALE APARATULUI
LOCOMOTOR
I. Contuzia: n stadiul acut, se poate executa att masajul cu ghea, ct si
masajul manual.
Masajul cu ghea se poate aplica pe zona afectat, efectund neteziri cu o
bucat de ghea, cu efecte analgezice locale, decontracturante si de prevenire a
edemului.
Masajul manual se poate aplica la distan, proximal si distal fa de zona
afectat. Obiectivele sunt: ameliorarea circulaiei sanguine, reducerea tulburrilor
vasculotrofice, favorizarea resorbiei edemelor, asigurarea unei bune troficiti,
meninerea tonusului musculaturii nvecinate. Se execut neteziri cu palma, friciuni,
frmntri, tapotament n ventuz sau tocat si vibraii.

II. Entorsa: obiectivele masajului terapeutic sunt: reducerea durerii,

mbuntirea circulaiei sanguine, reducerea edemelor, meninerea elasticitii si a
tonusului muscular si prevenirea hipotrofiei musculare. Procedeele de masaj indicate
la distan sunt: netezirea, friciunile si frmntatul energic, rulatul, cernutul,
tocatul si tapotamentul n ventuz. Pe articulaia afectat se aplic masajul cu
ghea cu efecte analgezice, de resorbie si de prevenire a tulburrilor vasculotrofice.
III. Sechelele dup entors: obiectivele masajului terapeutic sunt: diminuarea
durerilor, mbuntirea circulaiei sanguine, reducerea tulburrilor vasculotrofice,
asuplizarea formaiunilor capsuloligamentare, ameliorarea mobilitii articulare si
reducerea hipotrofiei musculare.Masajul articular const n netezire cu efect sedativ
si friciuni, care mobilizeaz si asuplizeaz capsula si ligamentele. Pe segmentele
nvecinate articulaiei se execut un masaj de stimulare si de tonifiere a muschilor, de
reducere a tulburrilor vasculotrofice: neteziri, friciuni energice cu palma sau cu
pumnul, frmntri n cut, rulat, tapotament n ventuz, tocat sau bttorit.
IV. Luxaia: tratamentul luxaiei este ortopedic. n situaia n care rmn
sechele, acestea beneficiaz si de efectele masajului, care are urmtoarele obiective:
ameliorarea circulaiei sanguine si a troficitii locale, reducerea tulburrilor
vasculotrofice, tonifierea formaiunilor capsuloligamentare, mbuntirea tonusului
musculaturii nvecinate. Pentru masajul articular se recomand netezirea cu palma,
urmat de friciuni cu vrfurile degetelor. Pe segmentele nvecinate articulaiei
afectate se execut frmntri, rulat si tapotament n ventuz, tocat sau
bttorit, manevre care combat hipotonia si hipotrofia muscular. Aplicarea dusului
subacval este un mijloc eficace n reducerea proceselor adereniale si n ameliorarea
mobilitii articulare.
V. Sechelele dup fractur: obiectivele masajului sunt: ameliorarea circulaiei
sanguine, nlturarea tulburrilor vasculotrofice, mobilizarea si asigurarea supleei
formaiunilor capsuloligamentare pentru ameliorarea mobilitii articulare,
mbuntirea elasticitii si a tonicitii musculare. Masajul realizeaz o pregtire a
segmentului afectat pentru kinetoterapie. Se execut un masaj articular cu neteziri si
friciuni, pentru ndeprtarea proceselor adereniale si asuplizarea capsulei articulare.
Pe segmentele nvecinate zonei lezate, se aplic o netezire cu palma, urmat de
friciuni cu degetele sau cu palma, procedee care favorizeaz circulaia sanguin si
resorbia edemelor. Se continu cu frmntare, rulat, cernut si tapotament n
ventuz sau tocat, manevre ce stimuleaz tonusul muscular. Aplicarea masajului
dup o procedur de termoterapie, mreste eficiena terapeutic.
VI. Ruptura muscular: n funcie de ntinderea leziunii, rupture muscular
este de trei feluri: fibrilar, fascicular si total. Numai rupture fibrilar beneficiaz de
tratament conservator din care face parte si masajul terapeutic. Masajul se face la
distan, de locul unde este situat leziunea si are efect calmant si miorelaxant.
Procedeele sunt blnde si se efectueaz lent. Se execut neteziri cu palma, pentru
efect sedativ, dup care se aplic friciuni si frmntri usoare pentru mbuntirea
circulaiei si a troficitii locale, vibraii cu efecte de relaxare
muscular.
Ruptura muscular poate lsa ca sechel o
cicatrice dureroas, care este perceput mai ales n timpul suprasolicitrii muschiului.
Tratamentul cicatricei algice prin masaj terapeutic urmreste revenirea supleei la
nivelul cicatricei, mobilizarea acesteia pe straturile mai profunde, activarea circulaiei

sanguine cu ameliorarea metabolismului local. Se efectueaz neteziri cu aciune

sedativ, friciuni la nivelul cicatricei si n jurul ei si frmntri cu dou degete
(police si index). O procedur eficient n ruptura muscular este masajul sub form
de dus subacval pe muschiul afectat.
AFECIUNI ALE SISTEMULUI NERVOS PERIFERIC
I. Polinevritele beneficiaz de efectele masajului n faza de convalescen.
Obiectivele masajului terapeutic sunt: mbuntirea
circulaiei sanguine si limfatice cu activarea proceselor metabolice n membrele
afectate, meninerea unor condiii trofice bune, a elasticitii si a excitabilitii
muschilor, combaterea edemelor si prevenirea tulburrilor trofice ale tegumentelor si
ale esutului celular subcutanat. Masajul este stimulant, cu manevre energice,
ncepnd cu segmental distal al membrului si continund spre proximal.
Netezirea se efectueaz cu ambele mini, alternativ si este continuat cu
friciuni; manevrele se adreseaz pielii, esutului subcutanat si circulaiei locale. Pe
musculatura hipotrofic se execut frmntarea n cut, cernutul, rulatul,
tapotamentul n ventuz, n funcie de volumul maselor musculare si de gradul de
sensibilitate.
II. Paralizia facial periferic: obiectivele masajului terapeutic sunt:
ameliorarea circulaiei sanguine la nivelul musculaturii afectate, meninerea
elasticitii si excitabilitii fibrelor musculare, prevenirea amiotrofiei. Se foloseste un
masaj stimulant executat ntr-un ritm viu.
Netezirile se fac cu vrfurile degetelor,
ncepnd de la linia median a feei si ajungnd pe faa lateral a acesteia; masajul se
continu cu friciuni, ciupiri si batere, sub form de percutat.
III. Pareze si paralizii postraumatice ale nervilor periferici
Obiectivele masajului terapeutic sunt: mbuntirea circulaiei sanguine locale,
meninerea elasticitii si a excitabilitii musculaturii denervate, prevenirea
tulburrilor trofice ale tegumentelor si ale esuturilor subcutanate. Masajul este
stimulant, cu manevre energice executate n ritm viu.
Netezirile se efectueaz au ambele mini, alternativ, iar friciunile se execut
cu palmele sau cu faa dorsal a pumnului. n afar de activarea circulaiei locale,
friciunile, mpreun cu ciupirile produc excitarea mecanic a pielii situat deasupra
muschilor afectai, fiind util pregtirii muschiului pentru mobilizarea pasiv
(faciliteaz contracia muscular pe cale reflex). Frmntarea n cut, rulatul,
tocatul si bttoritul sunt manevre care influeneaz favorabil tonusul si
excitabilitatea muschilor hipotrofici.
9.4. PAREZA SI PARALIZIA DE NEURON MOTOR CENTRAL
Masajul terapeutic are o importan deosebit n recuperarea neuromotorie a
bolnavilor cu leziuni de neuron motor central. Si n aceast situaie sunt exploatate
cele dou modaliti de aciune ale masajului: mecanic, cu aciune local, si reflex, cu
aciune general.

n recuperarea bolnavilor neuromotori se foloseste cel mai mult masajul regional sau
segmentar, masajul general avnd indicaii restrnse. Se prefer procedee de slab
intensitate, care dau rezultate superioare procedeelor mai dure, de stimulare n
profunzime; procedeele mai dure, din cauza aciunii destructive asupra mastocitelor,
determin o eliberare crescut de histamin, cu vasodilataie si dermografism
pronunat, efecte care nu aduc beneficii terapeutice.
MASAJUL PARIAL
Efectele generale, obinute pe cale reflex, sunt: circulatorii, neuromusculare,
vegetative si psihice.
efectele circulatorii cresterea fluxului sanguin datorit ameliorrii tonusului
vascular si a scderii rezistenei capilare periferice au un rol important n mai buna
hrnire a esuturilor, dar si n usurarea activitii cordului, prin derivaia sngelui la
nivelul masei musculare si a esutului subcutanat.
excitabilitatea neuromuscular poate fi global ameliorat acionnd pe arii
cutanate mai largi, n special paravertebral cervicodorsal, n perioada de paralizie
flasc. Dup instalarea paraliziei spastice, efectele decontracturante se obin acionnd
asupra ariei lombosacrate.
efectele vegetative sunt numeroase, dar pe primul plan se situeaz diminuarea
strii de oboseal. Efectele sedinei de masaj se prelungesc multe ore favoriznd
splarea organismului de deseurile acumulate n timpul efortului. Acest lucru este
util bolnavilor neuromotori, n special n perioada iniial a relurii miscrilor active,
atunci cnd, din cauza nedisocierii sincineziilor, efortul are un caracter global, cu
mare consum energetic.
influena asupra psihicului poate fi excitant sau sedativ, n funcie de
procedeele de masaj executate.
Ca zon reflexogen de elecie se foloseste regiunea spatelui. Aciunea local
si gseste indicaie major n manifestrile algoneurodistrofice, diminund durerea si
paresteziile. Masajul local si cel segmentar sunt indicate si ca procedur pregtitoare,
nainte de mobilizrile pasive ale membrelor, datorit aciunii sale de crestere a
pragului de sensibilitate dureroas articular. Viznd aciunea local, masajul este
recomandat si cu scopul trezirii neuromusculare n perioada de paralizie flasc: se
indic procedee mai energice, stimulante, care asociaz frmntri musculare
profunde cu tapotamentul superficial. Durata unei sedine nu trebuie s depseasc 3
5 minute.
Efectul circulator local pregteste musculatura pentru efort, dar i usureaz si
refacerea, scderea mai rapid a oboselii, dup ncetarea miscrilor. De asemenea,
amelioreaz circulaia arterial de la nivelul articulaiei scapulohumerale, n cazurile
de blocaj ale acesteia.
MASAJUL GENERAL

Se recomand numai n cazuri speciale si numai dup ce pacientul a trecut pe

la sala de kinetoterapie si este angajat global n efort. Aciunea general a masajului
urmreste, pe lng efectele
neuromotorii si reabilitarea psihicului bolnavului, cruia i readuce senzaia de mai
bine dect a fost si ncrederea n posibilitile de a fi recuperat. Ca mijloc asociat de
tratament, masajul a demonstrat caliti incontestabile n recuperarea bolnavilor
neuromotori. Rezultatele bune sunt condiionate de respectarea strict a indicaiilor si
a contraindicaiilor medicale.
9.5. AFECIUNI CIRCULATORII
I. Insuficiena venoas cronic varice
Obiectivele masajului terapeutic sunt: mbuntirea circulaiei venoase de
ntoarcere; micsorarea stazei sanguine, cu reducerea edemelor; ameliorarea condiiilor
trofice locale, cu meninerea elasticitii tegumentelor; prevenirea proceselor de
dermatoscleroz si a celor de celulit indurativ n esuturile subcutanate.
Se foloseste netezirea pe gambe si coapse, n sens centripet, pentru usurarea
ntoarcerii venoase. Se aplic friciunea, util mai ales n prevenirea tulburrilor
vasculotrofice ale pielii si ale esutului subcutanat. Se continu cu tapotamentul
percutat, procedur care tonific pereii venosi.
O form terapeutic eficient o constituie masajul subacval al membrelor
inferioare afectate de varice, asociat cu mobilizarea articulaiilor. Se recomand apa la
o temperatur de 32 - 33 C, la terminarea sedinei, folosindu-se stropirea cu ap
rece, temperatura scznd treptat pn la 10C.
Tehnica masajului
Se ncepe cu un masaj de apel la nivelul abdomenului, pentru usurarea
circulaiei venoase: masaj de drenaj la nivelul membrelor inferioare: netezire,
presiuni alunecate profunde, nedureroase, masaj decontracturant pe adductori;
presiuni n brar din aproape n aproape, pentru combaterea edemului. Dup
tratamentul chirurgical al varicelor se indic urmtoarele forme de masaj: ntre a 5-a
zi si a 10-a zi de la intervenie se aplic un masaj superficial al ntregului membru
inferior, evitnd rnile; dup scoaterea firelor si pn la dispariia hematoamelor se
efectueaz neteziri si presiuni alunecate profunde, evitnd cicatricile, pe feele
anterioar si posterioar a membrului inferior; n continuare, se aplic un masaj venos
centripet si tonifiant al membrelor inferioare si masajul cicatricilor. Masajul este
contraindicat n flebite, tromboflebite si flebotromboze.
II. Staza limfatic
Staza limfatic, n care masajul terapeutic are efecte favorabile, este cea
prezent n limfedemul primar. Limfedemul primar, afeciune cu caracter ereditar, se
manifest prin edeme, n special la membrele inferioare; cu timpul apar modificri
trofice la nivelul pielii si al esutului subcutanat caracterizate prin atrofie, fibroz si
celulit.

Masajul terapeutic are ca obiective favorizarea circulaiei limfatice cu reducerea

edemelor; meninerea elasticitii pielii si a supleei esutului subcutanat;
mbuntirea circulaiei sanguine pentru prevenirea tulburrilor trofice locale. Se
execut neteziri profunde pe gambe si pe coapse, n sens circular si centripet, pentru a
realiza mobilitatea pielii si a esutului subcutanat si pentru usurarea circulaiei
limfatice. Se continu cu friciuni cu ambele mini pentru a mbunti circulaia
sanguin, pentru a favoriza resorbia edemelor si pentru mbuntirea condiiilor
trofice locale.
III. Afeciuni ale circulaiei arteriale: obiective: mbuntirea condiiilor
hemodinamice locale; stimularea circulaiei generale; ameliorarea sau mpiedicarea
apariiei tulburrilor trofice. n arteritele cronice ale membrelor inferioare, n stadiul
mediu de evoluie, exist dou modaliti de masaj: n sens centripet si n sens
centrifug.
Fcnd comparaie ntre efectele obinute prin cele dou modaliti de masaj,
Mercier, Valette si Vanneville, msurnd oscilaiile arteriale, au ajuns la concluzia c
n arteriopatiile periferice cronice, ca si n celelalte afeciuni, masajul trebuie aplicat
n sens centripet.
Masajul centripet favorizeaz mai ales circulaia de ntoarcere, influennd
indirect si circulaia arterial; combate staza si tulburrile trofice moderate asociate
arteriopatiilor cronice. Preoperator masajul se indic pentru stimularea circulaiei
generale a membrului inferior si const n masaj de apel abdominal, masaj al
coapsei, gambei si piciorului. Se insist, mai ales, pe bolta plantar. Pentru
amplificarea efectelor, se pot asocia exerciii de respiraie de amplitudine mare.
Postoperator, masajul se va face n urmtoarea ordine: se ncepe cu masaj de
apel la nivel abdominal; neteziri, presiuni alunecate profunde, frmntat usor,
longitudinal, de-a lungul membrului inferior, ncepnd de la picior si urcnd spre zona
inghinal, pentru combaterea stazei venoase; presiuni etajate (presiuni din aproape
n aproape, mna care efectueaz presiunea nu se ridic pn cnd cealalt nu preia n
ntregime aciunea de presare), spre rdcina membrului, pentru combaterea
edemului. Tehnicile de masaj trebuie s fie neagresive, deoarece esuturile moi sunt
fragile din cauza irigaiei arteriale deficitare.
9.6. AFECIUNI MUSCULARE
I. Miozitele de efort sunt afeciuni ale sistemului muscular, ce apar frecvent la
persoanele care practic sportul de performan; sunt localizate pe grupele musculare
mai intens solicitate. Prezint urmtoarea simptomatologie: dureri difuze n grupul
muscular, hipertonie sau contractur muscular. Masajul terapeutic are ca obiective:
cedarea durerilor, micsorarea hipertoniei sau a contracturii musculare, mbuntirea
circulaiei sanguine locale si activarea ndeprtrii factorilor metabolici din grupul
muscular afectat. Se execut un masaj cu efect calmant si miorelaxant, folosindu-se
manevre blnde, de intensitate mic si cu ritm lent de execuie. Masajul const n
neteziri ale grupului muscular afectat, urmate de friciuni usoare si mai ales, de
vibraii, cu efect miorelaxant. Trebuie exclus existena unei rupturi musculare,
care constituie o contraindicaie a masajului pe grupul muscular respective.

II. Torticolis frigore

Torticolisul frigore este o afeciune ce intereseaz musculature cefei, mai
ales muschiul trapez si muschiul sternocleidomastoidian; apare dup o expunere la
frig sau la un curent de aer rece. Se manifest prin dureri cervicale spontane sau n
legtur cu miscrile capului, limitate de existena unei contracturi musculare.
Obiectivele masajului terapeutic: diminuarea durerilor si relaxarea musculaturii
interesate. Se utilizeaz manevre usoare si n ritm lent, cu efect calmant si
miorelaxant. Se execut neteziri n sens descendent, de la inseriile pe occipital ale
musculaturii cefei pn la nivelul foselor supraspinoase. Se continu cu friciuni
usoare fcute cu pruden, dup care se trece la vibraii cu degetele. Nu se folosesc n
stadiul acut procedee de tapotament, care accentueaz durerea si contractura
muscular. Efectele masajului sunt potenate dac se efectueaz dup o procedur de
termoterapie.
III. Lombalgia de efort
Lombalgia de efort este o afeciune localizat pe musculatura
lombar si determinat de solicitri mari si de durat mai lung a grupelor musculare
respective. Se manifest prin dureri spontane, accentuate de miscrile trunchiului,
care sunt limitate de contractura musculaturii lombare. Obiectivele masajului
terapeutic sunt: diminuarea durerilor si a contracturii musculare. Este un masaj
calmant si miorelaxant, utiliznd manevre mai puin energice si cu un ritm mai lent.
Netezirea se execut cu palmele ambelor mini, pentru a obine o calmare a durerilor;
se continu cu o friciune usoar si frmntare n cut, evitndu-se exacerbarea
durerilor. Vibraiile se aplic pe zona unde este prezent contractura muscular, cu
scop miorelaxant. Masajul se poate executa si cu aparate de vibromasaj. Efecte bune
le are si dusul subacval.
IV. Hipotrofiile musculare de inactivitate
n recuperarea hipotrofiilor musculare de inactivitate masajul
terapeutic se asociaz simultan cu kinetoterapia specific cresterii tonusului si a
volumului muscular. Masajul are ca obiective stimularea tonusului muscular,
mbuntirea excitabilitii, a contractilitii si a elasticitii fibrelor musculare,
mbuntirea condiiilor de nutriie, prin activarea circulaiei sanguine la nivelul
muschilor. Masajul terapeutic va fi stimulant, folosind manevre rapide si intense.
Netezirea se face cu alunecri centripete; friciunea se execut cu rdcina minii
sau cu faa dorsal a pumnului nchis. Manevre specifice tratamentului hipotrofiei
musculare sunt frmntarea si baterea. Frmntarea foloseste procedeul n cut
sau n brar, continuat cu rulatul si cernutul. Tapotamentul se aplic sub
form de tocat sau bttorit, cu partea ulnar a pumnului.
9.7. MASAJUL N OBEZITATE SI CELULIT
I. Masajul n obezitate nu trebuie s fie agresiv si dureros. Se recomand
procedee de ridicare, stoarcere si presare a stratului adipos, urmate de presiuni

alunecate profunde si lente n scop sedativ. Masajul se aplic att pe abdomen, ct si

pe torace; se recomand 10 - 15 sedine a 30 - 40 de minute (20 de minute pe torace).
II. Celulita nu trebuie confundat cu cresterea grosimii esutului adipos
subcutanat din obezitate. esutul subcutanat afectat de celulit este distrofic si dureros
la palpare. Exist dou tipuri de celulit: celulita - boal, asociat obezitii si celulita
- simptom, ca exprimare reflex a afeciunii unui organ. Pentru a nu fi dureros,
neplcut si a nu deteriora si mai mult structura esutului subcutanat, masajul trebuie s
fie blnd, iar intensitatea procedeelor crescut progresiv, n funcie de pragul de
sensibilitate al pacientului. La nceput, masajul va consta din mobilizarea global,
profund a esutului n toate sensurile, folosind o suprafa mare de contact. Se indic
neteziri, friciuni, compresiuni blnde executate cu palma, ncercri de ridicare a
pielii, fr ciupire, cu vrfurile degetelor, frmntat cu priz mare, ntre marginile
ulnare ale ambelor mini. Pe zonele nvecinate mai puin dureroase, se pot executa
ciupiri cu vrfurile degetelor. Dup ce esuturile si-au recuperat o oarecare suplee si
sunt mai puin dureroase, se pot aplica urmtoarele procedee: ciupiri de intensitate
variabil pe zonele cu noduli sau fibroz, rulare a pliurilor cutanate, masaj
Watterwald (ciupire, rulare, ntindere si comprimare a pliului cutanat). Masajul
trebuie asociat cu antrenamentul sistematic al muschilor subjaceni si cu hidroterapia.
9.8. MASAJUL N AFECIUNI RESPIRATORII
Aparatul respirator este influenat de masajul aplicat pe pereii toracelui, pe
spate si ceaf. Se ncepe cu masajul spatelui, apoi al cefei si la urm, se execut
masajul pereilor anterior si laterali ai toracelui. Specifice afeciunilor aparatului
respirator sunt urmtoarele procedee: presiuni, vibraii, scuturri ale toracelui, n
concordan cu fazele respiratorii (maseurul face priza sub axile, ridic si scutur
toracele). Stimularea inspiraiei este obinut pe cale reflex, prin aplicarea masajului
pe regiunea capului, gtului si pe membrele superioare. Se recomand: poziia
pacientului: asezat, cu fruntea sprijinit pe antebrae sau cu minile sprijinite pe
coapse; neteziri, presiuni statice, presiuni alunecate, frmntat, aplicate la nivelul
cefei si al umerilor; presiuni asociate cu vibraii executate cu palma asezat la
nivelul coloanei cervicale si pe toracele superior; procedee calmante pe zona de
proiecie a inimii pe peretele posterior al toracelui (regiunea laterodorsal stng).
Stimularea expiraiei se obine tot pe cale reflex, prin aplicarea procedeelor de masaj
pe peretele anterior al trunchiului, de la clavicule pn la pubis. Se recomand:
poziia pacientului: n decubit dorsal, cu membrele inferioare usor flectate; neteziri,
presiuni statice, presiuni alunecate, aplicate la nivelul sternului si al plexului celiac;
friciuni, presiuni statice, presiuni alunecate, la nivelul spaiilor intercostale;
neteziri, presiuni statice si presiuni alunecate pe toracele inferior.
Resorbia secreiilor pleurale este ajutat de hiperemia pielii de la nivelul
spaiilor intercostale. Pentru mobilizarea secreiilor se aplic presiuni vibrate, pe
timpul expirator al respiraiei, pe toracele inferior att anterior, ct si posterior. Pentru
eliminarea secreiilor se folosesc procedee care provoac tusea: usoare lovituri n
spate, executate cu faa palmar a degetelor sau cu palma n cus, la nivelul
primelor patru vertebre toracale; presiuni vibrate la nivelul manubriului sternal;
presiuni usoare, cu faa palmar a indexului si a mediusului de la ambele mini, de o
parte si de alta a poriunii cervicale a traheei, cobornd pn la unghiul sternal.

9.9. MASAJUL N AFECIUNI ALE PIELII

n acest capitol vom prezenta numai acele leziuni ale pielii care nu fac parte din
bolile dermatologice. Dintre leziunile pielii care constituie indicaii ale masajului
terapeutic, vom dezvolta: cicatricile, escarele si vergeturile. Masajul pielii are
contraindicaii temporare: eczeme, psoriazis, unele forme de prurit, dar si
contraindicatii definitive: cancere cutanate, diskeratoze maligne, tuberculoz
cutanat, hematodermii, dermatoze buloase, infecii localizate la nivelul pielii.
I. Masajul cicatricilor. Cicatricile sunt de dou feluri: chirugicale si
posttraumatice. Indiferent de originea cicatricilor, obiectivele masajului sunt
asigurarea supleei, a elasticitii si a fineei cicatricilor. n funcie de evoluia
cicatrizrii, masajul cicatricilor se va face n urmtoarea succesiune: mobilizarea
planului cutanat cu faa palmar a degetelor alipite; minile se aseaz de o parte si de
alta a cicatricii si se acioneaz n sens opus, dnd acesteia o form sinusoidal;
treptat, procedeul va deveni mai profund, acionndu-se cu suprafaa de contact din ce
n ce mai mic, pn se ajunge ca procedeul s fie executat cu cte un deget de la
fiecare mn; urmeaz ciupiri usoare ale bridelor cicatricii, executate cu policele si cu
indexul pe aceeasi parte a cicatricii; mobilizri ale cicatricii pe planul subjacent, n
sensul longitudinal, cu faa palmar a degetelor unei mini, alunecnd n sens opus
celeilalte mini; ridicri ale cicatricii de pe planul profund; ntinderi longitudinale
excentrice ale cicatricii, prin alunecarea degetelor, pornind din partea central spre
extremiti; ntinderi transversale, cu pruden, dar nu nainte de 3 - 4 sptmni.
Masajul n cicatricile chirugicale are ca si obiective: prevenirea formrii esutului
fibros, retractil si a proliferrii cheloidelor hipertrofice. Se recomand ca masajul n
cicatricile chirurgicale s fie nceput precoce si executat zilnic. Se indic urmtoarele
procedee:
se ncepe cu procedee tehnice de alunecare foarte usoare, pentru diminuarea
sensibilitii; apoi masajul, se va executa spre zonele dureroase, mai aderente de
planurile subjacente; pentru recuperarea mobilitii esuturilor se aplic presiuni,
rularea cutelor de piele, vibraii cu intensitate si suprafa de aciune lent
progresive; dup ce mobilitatea este recuperat, se pot aplica pe cicatrici procedee de
ntindere n sens divergent, n toate sensurile, executate din ce n ce mai rapid si
repetate de mai multe ori. Masajul n cicatricile posttraumatice. De cele mai multe ori,
plgile posttraumatice au marginile franjurate, sunt suprainfectate si chiar dac au fost
tratate corect, cicatrizarea si vindecarea acestora este ndelungat si inestetic.
Tratamentul prin masaj al cicatricilor posttraumatice se va face dup acelasi protocol
ca si al celor chirurgicale, dar inndu-se cont de aspectul estetic al regiunii.
Cicatricile postarsuri. Arsurile care afecteaz si dermul se vindec prin
cicatrizare. Conduita terapeutic a maseurului va fi n funcie de localizarea, de
suprafaa afectat si de existena unei posibile suprainfecii a arsurii.
Masajul cicatricii se va face dup urmtorul protocol: asupra bridelor si a
induraiilor se vor executa presiuni cu intensitate progresiv cresctoare, asociate cu
mobilizri ale cicatricii pe planurile subjacente; pe msura ameliorrii se indic, cu
pruden, ntinderi ale cicatricii si frmntat, executate cu policele si indexul

ambelor mini; n continuare, se indic ntinderi ritmice, metoda Watterwald; foarte

important este masajul zonei de grani dintre esutul sntos si cel afectat, pentru
restabilirea legturilor funcionale dintre acestea; masajul trebuie executat sistematic,
recomandndu-se dou sedine pe zi; n funcie de starea esuturilor, masajul se poate
efectua cu un unguent cicatrizant.
II. Masajul escarelor. Escarele sunt leziuni trofice ale prilor moi la nivelul
punctelor de contact ale organismului cu suprafaa de sprijin. Profilaxia escarelor se
face prin alternarea poziiilor si prin masaj trofic al zonelor predispuse la escare. Dup
R. Vilian, masajul profilactic trebuie aplicat zilnic, timp de 20 de minute, dar
frecvena si durata sedinelor de masaj pot fi crescute, dac riscul apariiei escarelor
este foarte mare.
Se recomand: masajul s fie extins dincolo de zona predispus la escare;
procedee cu efect hiperemiant: frmntatul pielii, al esutului cellular subcutanat si al
maselor musculare; mobilizri si contracii musculare izometrice sistematice; masajul
trofic, pre - si postoperator, n cazul subiecilor, mai ales la cei n vrst, la care
imobilizarea postoperatorie va fi ndelungat.
Masajul escarei constituite se efectueaz dup urmtoarele reguli: procedeele
vor depasi cu mult zona afectat; la periferia escarei se va aplica un masaj profund,
pentru stimularea troficitii locale; n imediata apropiere a rnii se va executa o
prelucrare metodic a esuturilor, prin: friciuni localizate fine, ciupiri de mic
amplitudine, repetate pn la obinerea unei reacii hiperemice, vibraii manuale sau
mecanice; pe escar se poate executa masaj folosind intrumente sterile; se poate
aciona direct, prin presiuni alunecate usor mobilizatoare; se pot efectua friciuni
foarte usoare cu un cub de ghea steril.
III. Masajul vergeturilor. Vergeturile sunt zone liniare, depigmentate,
determinate de modificri ale structurii si ale arhitecturii fibrelor de elastin si de
colagen din piele, modificri cauzate de cresterea brusc a grosimii hipodermului:
obezitate, sindrom adiposogenital, crestere brusc n greutate, sarcin. Masajul
vergeturilor const n: - neteziri aplicate pe suprafa mare;
- vibraii, manuale sau mecanice;
- plisare, rulare, mobilizri fine si foarte localizate ale pielii pe planurile
subjacente, repetate sistematic.
10. MASAJUL FEMEII, PRE - SI POSTPARTUM
10.1. MASAJUL N TIMPUL SARCINII
n mod clasic, masajul la gravide constituie una din contraindicaiile generale,
din cauza tulburrilor pe care le-ar produce acesta n organismul gravidei.
Obiectivele masajului n cazul femeii nsrcinate sunt:
meninerea tonusului fizic si psihic general; meninerea sau mbuntirea
proprietilor pielii, mai ales a troficitii si a

elasticitii acesteia, pentru prevenirea apariiei vergeturilor; meninerea greutii

corporale n limite fiziologice, prin aplicarea masajului asupra esutului adipos;
prevenirea sau nlturarea tulburrilor circulatorii de ntoarcere venoas si limfatic la
nivelul membrelor inferioare; ntreinerea sau tonifierea musculaturii suprasolicitate si
combaterea durerilor care apar din cauza posturii specifice a gravidei.
Masajul general este permis numai n primele luni de sarcin, cu scop de
relaxare si linistire a femeii. Sunt indicate manevrele lente si lungi de netezire,
friciune, frmntrile usoare si vibraiile. Trebuie evitate lovirile, presiunile,
scuturrile, precum si toate celelalte manevre excitante.
Masajul parial se poate recomanda mai des dect masajul general. n ultimele
luni ale sarcinii se poate indica masajul cefei si al prilor superioare ale spatelui.
Masajul umerilor si al membrelor superioare poate fi indicat pe tot parcursul sarcinii.
Masajul membrelor inferioare poate fi folosit pentru folosirea sau combaterea
tulburrilor circulatorii, a stazei venoase si / sau limfatice, a contracturilor musculare.
Masajul toracelui trebuie evitat din cauza glandelor mamare. Masajul abdomenului
este contraindicat pe toat perioada sarcinii.
10.2. MASAJUL LUZEI
n primele zile dup nastere se recomand forme speciale de masaj, care se
execut dup tehnici deosebite de cele comune de masaj. Aceste tehnici trebuie
aplicate numai de personal medical specializat.
Masajul uterului. Imediat dup nastere, medicul sau moasa exercit asupra
uterului manipulri speciale cu scopul de a-i stimula contraciile si a-I grbi involuia.
Const n manevre usoare, dar ferme, de apsare, friciune si stoarcere, executate cu
degetele minii si cu palma, prin intermediul peretelui abdominal. Manevrele se
execut n direcia micului bazin. Manevrele se execut timp de cteva minute, destul
de des n prima zi, iar n zilele urmtoare numai dimineaa si seara. Masajul uterului
se continu zilnic, pn cnd uterul capt forma, mrimea si locul su n pelvis.
Masajul uterului constituie si un control sigur al procesului de involuie al
acestuia. n mod normal, fundul uterului ajunge la nivelul simfizei pubiene dup 10
zile de la nastere.
Masajul abdomenului este permis numai dup prima sptmn de luzie.
Masajul const n manevrele usoare de netezire, friciuni si frmntri largi, dintr-o
parte n alta. Cu scop linistitor, masajul abdomenului poate fi ncheiat cu vibraia. n
aceast perioad sunt contraindicate presiunile si percutrile de orice intensitate.
Masajul abdominal poate fi executat zilnic, mai ales dac parturienta prezint tonus
sczut al musculaturii peretelui abdominal.
Masajul snilor este indicat n primele zile de alptare pentru deschiderea
canalelor glandelor mamare. Se aplic numai la indicaia si sub supravegherea
medicului, atunci cnd snii se mresc peste msur, se ntresc si devin durerosi.
Masajul snilor const din neteziri executate de la baz spre vrful snului
(mamelon).

Masajul general si parial clasic poate fi nceput, la nevoie, dup 2 3

sptmni de la nastere. Masajul este folosit n scop igienic, pentru linistirea n strile
de agitaie, pentru activarea circulaiei si ca stimulant al metabolismului. Masajul se
poate aplica pe cap, pe gt si pe membrele superioare, din poziia seznd, iar pe
membrele inferioare, din decubit dorsal.
10.3. MASAJUL FEMEII CARE ALPTEAZ
Masajul general poate fi aplicat att cu scopul de a linisti si destined femeia
agitat, folosindu-se manevre linistitoare, ct si cu scopul de stimulare a organismului,
atunci cnd femeia este obosit.
Masajul parial este indicat att n scop igienic, ct si terapeutic. Se recomand
mai ales:
- pentru combaterea oboselii, masajul cefei, al umerilor si al spatelui
- pentru stimularea reflex a organelor din pelvis, masajul regiunii lombare;
- pentru combaterea tulburrilor circulatorii, masajul membrelor inferioare.
n tratamentul unor afeciuni limitate ale esuturilor si organelor, se poate indica
masajul local. Dac este necesar, se recomanda si forme speciale de masaj.
Masajul snilor se indic att pentru stimularea secreiei lactate, ct si pentru
pstrarea formei si a tonusului snilor.
Masajul abdominal este indicat n urmtoarele situaii: insuficiena
musculaturii peretelui abdominal, ptoza unor organe abdominale, tulburri funcionale
ale organelor din abdomen. Obiectivele masajului abdominal sunt tonifierea
musculaturii abdominale si stimularea funciei organelor abdominale, activarea
circulaiei. Sedinele de masaj se fac zilnic sau de 2 - 3 ori pe sptmn. Masajul
perineului se foloseste mai ales n scop terapeutic.
11. MASAJUL COPILULUI
11.1. MASAJUL PN LA VRSTA DE 3 LUNI
n primele sptmni, masajul copilului se asociaz cu baia si dureaz cteva
minute. Se execut neteziri usoare si ritmice de-a lungul membrelor superioare si
inferioare, n regiunea spatelui, a toracelui si a abdomenului. Pe abdomen se aplic o
netezire circular pornind de la sanul inghinal drept spre cel stng, avnd grij s fie
ocolit cicatricea ombilical.
La vrsta de 1 - 3 luni, masajul se poate asocia cu gimnastica. La aceasta vrsta,
sugarul prezint o usoara hipertonie muscular, mai accentuat la nivelul flexorilor
membrelor. Pentru combaterea poziiei de usoar flexiune a membrelor se indica
manevre relaxatoare de netezire si friciune, executate pe faa anterioar a membrului
superior si pe deltoid, iar la membrul inferior, pe faa medial si posterioar a coapsei.

Masajul piciorului este important, mai ales atunci cnd copilul prezint
modificri de form, de poziiei si de funcionalitate motorie ale acestuia. Se aplic o
netezire insistent pe faa plantar si pe cea dorsal a piciorului, pornind de la degete
spre clci si glezn. Netezirea va fi urmata de o friciune usoar cu vrful degetelor
pe ambele fee si margini ale piciorului, prelungit si pe gamb. n timpul executrii
masajului, piciorului va fi inut n poziia cea mai corect, iar n cazul piciorului
strmb, masajul va fi asociat cu miscri corective.
Masajul trunchiului const din manevre de netezire, urmate de friciuni
usoare executate cu prile moi ale degetelor si ale palmelor.
11.2. MASAJUL SUGARULUI NTRE 3 SI 6 LUNI
Masajul copilului va fi mai ntins. Manevrele de alunecare si friciune se
execut n acelasi mod ca si n perioada precedent. n regiunea spatelui se pot
executa si alunecri lungi, lente, scurte, sau linistitoare dese si nviortoare. Dup
friciune se poate aplica pe spate si pe regiunile crnoase un percutat usor si ritmic,
executat cu vrful degetelor.
11.3. MASAJUL SUGARULUI NTRE 6 SI 9 LUNI
La aceast vrsta, la manevrele precedente se pot aduga frmntatul circular
sau n cut la nivelul membrelor, rulatul membrelor, iar manevrele de percutat pe
spate, fese si pe prile laterale ale coapselor, pot fi ntrite. Deoarece sunt agreate de
copil, se indic manevrele stimulante, nviortoare.
11.4. MASAJUL SUGARULUI NTRE 9 SI 12 LUNI
n aceast perioad se execut aceleasi manevre de masaj ca la vrstele
anterioare, asociate cu gimnastica. Dup necesiti, se pot folosi manevre linistitoare
sau stimulante.
11.5. MASAJUL COPILULUI MIC (1 - 3 ANI)
Masajul constituie un mijloc important de ngrijire a copiilor, folosindu-se n
scop igienic, dar si terapeutic.
Masajul igienic este utilizat n scopul pstrrii si mbuntirii sntii,
stimulrii cresterii si dezvoltrii organismului copilului. Acest tip de masaj
influeneaz sistemul nervos, activeaz circulaia sngelui si a limfei, stimuleaz
schimburile nutritive.
La copilul mic, masajul poate fi aplicat asociat cu gimnastica, cu baia sau n
sedine speciale. Pentru masajul copilului mic se folosesc procedee simple si usoare,
dar ncepnd de la vrsta de 2-3 ani, masajul capt asemnri cu cel aplicat la aduli.
Dup o sedin de masaj aplicat corect, copilul doarme mai linistit, iar funciile
vegetative devin mai echilibrate. Procedeele folosite la masajul copilului mic sunt mai
reduse ca numr si au o tehnic mai simpl dect n masajul adultului.

Dintre procedeele principale de masaj se indic: netezirea, friciunea; mai

puin frmntatul esuturilor sub piele si al muschilor; mai rar percutatul, plescitul,
rulatul si vibraiile. Sunt contraindicative procedeele dure de frmntare, lovire,
presiunile puternice si scuturrile corpului, deoarece acesteia pot traumatiza, obosi sau
nspimnta copilul.
Netezirea se aplica usor si ritmic pe piele, prelung si lent pe spate si membre,
dar scurt si vioi pe poriuni mici ale trunchiului si membrelor. Pe abdomen, netezirea
se efectueaz circular, n sens
orar.
Friciunile se execut cu vrful, cu pulpa degetelor si cu partea moale a palmei.
Deoarece pielea copiilor este fin, sensibil si vulnerabil, se va evita orice procedeu
aspru si brutal.
Frmntatul va consta ntr-o strngere si stoarcere usoar ntre degete si palm
a esuturilor crnoase. Manevra se poate executa n cut, n lungul muschilor,
ncercuind membrele sau printr-o miscare serpuit. Fiind o procedur mai puternic,
frmntatul poate lipsi din masajul copiilor mai mici de 6 - 8 luni, al copiilor debili,
atrofici si iritabili.
Percutrile usoare si ritmice sau plescitul pot fi aplicate la copiii mici sub
forma unor atingeri ritmice pe abdomen pentru a provoca contracii musculare sau cu
vrful degetelor pe spate si pe prile crnoase ale membrelor. Aceste manevre sunt
contraindicate la copiii speriosi, iritabili sau sensibili.
Rulatul pe membre se poate efectua ntr-un ritm viu, pentru nviorare sau lent,
ca manevr linistitoare.
Vibraiile se pot folosi ca manevre ajuttoare pentru mrirea eficacitii
masajului.
12. PARTICULARITI MORFOFUNCIONALE NORMALE SI
PATOLOGICE ALE STRUCTURILOR CARE POT FI
INFLUENATE DE MASAJ
Toate manevrele de masaj att cele fundamentale, ct si cele secundare, exercit
influene diferite asupra pielii, aparatului locomotor, aparatului circulator si a
sistemului nervos. Pentru nelegerea importanei individualizrii diferitelor proceduri
de masaj n funcie de obiectivele terapeutice urmrite, am considerat necesar s
prezint succint principalele particulariti morfofuncionale normale si patologice ale
structurilor influenate de masaj.
12.1. Particulariti morfofuncionale ale pielii
Pielea este cel mai mare organ al corpului uman. Are o greutate de 4 - 6 kg si o
suprafa de 1,70 - 1,75 m. Este format din 3 straturi, care de la suprafa spre
profunzime sunt:

- epidermal - epiteliu;
- dermul - matrice conjunctiv;
- hipodermul - esut grsos.
n structura pielii mai exist si alte esuturi, cu excepia esuturilor osos si
cartilaginos.
Epidermul este un epiteliu stratificat si cornificat. Alturi de elementul
structural reprezentat de keratinocit, epidermul mai conine o serie de celule cu
prelungiri, cum ar fi melanocitul, celula Langerhans, celula Merkel din profunzime
spre suprafa, epidermul este constituit din 5 straturi: bazal, spinos, granulos, lucios
si cornos. Epidermul este separat de derm prin membrana bazal
dermo epidermic.
Dermul este un esut conjunctiv format din substan fundamental, celule si
fibre; mai conine vase de snge, nervi, uniti pilo - sebacee, glande sudoripare,
muschi.
Hipodermul este format din lobuli grsosi separai prin travee de esut
conjunctiv, care conin vase si nervi. Pielea prezint funcii multiple mai mult sau mai
puin specifice. n cele ce urmeaz voi insista asupra acelora care sunt influenate de
diversele metode de masaj si care, ntr-o form sau alta, sunt responsabile de efectele
locale sau generale, determinate mecanic sau reflex, ale masajului.
1. Funcia de protecie
Epiteliul cornos al epidermului bogat n keratin realizeaz protecia mecanic,
chimic, termic, fizic, antimicrobian, dar si impermeabilitatea pielii la ap.
a)

Procesul de keratinizare

Keratinizarea epidermului este o form de difereniere a keratinocitelor

epidermice, acest proces cuprinznd fenomene degenerative asociate cu procese de
sintez. Fenomenele degenerative sunt reprezentate de alterri structurale ale
keratinocitelor, urmate de ruperea legturilor dintre acestea, ceea ce duce la separarea
celulelor cornoase. Sinteza keratinei are loc n celulele bazale ale epidermului, prin
procese complexe.
Keratina are o structur polipeptidic, este insolubil n soluii apoase acide,
alcaline si solveni organici, dar poate fi solubilizat de substane denaturante
concentrate. Keratogeneza este controlat genetic; este accentuat de estrogeni,
corticosteroizi, extracte timice, presiune mecanic, radiaii solare si inhibat de
vitamina A si hormonii tiroidieni.
b) Melanogeneza este procesul fiziologic de la nivelul pielii, n urma cruia se
produce melanina sau pigmentul melanic. Melanina este sintetizat de melanocite;
acestea sunt celule cu prelungiri situate ntre keratinocitele bazale n matricea

foliculului pilos din derm. Fiecare melanocit cedeaz pigmentul melanic la 36 de

keratinocite din jur.
Melanocitele conin organite specializate n sinteza melaninei, si anume
melanozomii. Diferenele de culoare ntre pielea alb si cea neagr se datoresc
melanocitelor si melanozomilor. ntre cele dou tipuri de piele nu exist diferene de
densitate a melanocitelor, pe o anumit zon; dar, n pielea neagr, melanocitele sunt
mai mari, au prelungiri mai numeroase, o proporie mare dintre ele conin melanin,
iar melanozomii sunt mai mari, mai numerosi si conin mai mult melamin.
Melanogeneza este stimulat de melanotropine (MSH) secretate de
adenohipofiz, de radiaiile ultraviolete, de estrogeni, progesteron, ACTH,
prostaglandine dintre factorii care inhib melanogeneza, amintim: tiamina, acidul
ascorbic, Hg, Ag.
2. Funciile de secreie si de excreie ale pielii
Aceste dou funcii sunt asigurate de glandele sebacee si sudoripare situate n
piele.
a) Secreia sebacee
Sebumul este produsul de secreie al glandelor sebacee atasate foliculului pilos.
Aceste glande sunt situate mai ales n anumite zone ale pielii: frontal, la marginea
zonei piloase a
scalpului, sprncenoas, nazogenian, metonier, presternal, interscapular. Sebumul
este format dintr-un amestec de lipide. La om, ndeplineste urmtoarele roluri: barier
de protecie, absorbia percutanat, antifungic, precursor al vitaminei D.
b) Secreia sudoral este produsul glandelor sudoripare. Acestea sunt formate
dintr-un glomerul secretor situat profund dermo - hipodermic si un conduct sudorifer
care traverseaz dermul, epidermul si se deschide la suprafaa pielii printr-un orificiu
numit por. Glandele sudoripare sunt rspndite neuniform pe suprafaa pielii; au
densitatea cea mai mare pe palme si tlpi, fiind mai numeroase la brbai.
Sudoarea este o soluie incolor, hipoton, mirositoare, cu pH-ul de 4,5 - 5,5
conine 99 % ap si 1 % substane dizolvate. Dintre compusii minerali amintim: Na,
Cl, K, Ca, P, Mg, I, bicarbonat, sulfat, Fe. Compusii organici azotai sunt: proteine si
substane rezultate din degradarea acestora (uree, acid uric, creatinin, amoniac,
aminoacizi), iar cei neazotai sunt reprezentai de acidul lactic, glucoz, vitamine C,
B2, B6; de asemenea, sudoarea mai conine imunoglobuline, histamin, bradikinin,
prostaglandine, enzime proteolitice.
Rata sudoraiei influeneaz concentraia diferitelor substane din sudoare: o
rat crescut produce o eliminare mare de Na si Cl si mai redus de K, lactat si uree.
Secreia sudoral este controlat de factori extrinseci si intrinseci. Dintre factorii
intrinseci amintim:

factori nervosi, cu rol important; glandele sudoripare de pe palme, tlpi, frunte si axile
rspund predominant la stimuli emoionali; factori hormonali: aldosteronul si
hormonul antidiuretic determin reabsorbia Na la nivelul canalului sudorifer;
catecolaminele cresc secreia sudoral n timpul exerciiului fizic; hormonii tiroidieni
favorizeaz reabsorbia electroliilor. Factorii extrinseci mai importani care
controleaz secreia sudoral sunt stresul caloric si exerciiul fizic. Stresul caloric
stimuleaz secreia sudoral. Prin evaporarea apei excretate la suprafaa pielii se
mpiedic supranclzirea corpului: evaporarea unui litru de sudoare duce la pierderea
a 585 de kcal. Exerciiul fizic determin o crestere si mai mare a sudoraiei maximale
n mediul cald.
3. Funcia de aprare a pielii este realizat de toate cele trei straturi ale
acesteia. Pielea are rol att n protecia organismului fa de factori mecanici, fizici,
chimici, biotici din mediul extern, ct si n realizarea funciei de aprarea contribuie
mai multe elemente:
integritatea structural a pielii; prezena stratului cornos care realizeaz protecie fa
de factorii mecanici si fizici, iar descuamarea continua a poriunii superficiale a
acestuia duce la ndeprtarea mecanic a substanelor chimice, microbilor, fungilor;
filmul hidrolipidic superficial (format din emulsionarea componetelor lipidice si
apoase produse de glandele sebacee si sudoripare) are ca roluri: lubrifierea pielii,
fcnd-o rezistent la aciunea factorilor fizici si chimici, controleaz evaporarea apei,
aciune antimicrobian si antifungic; mantaua acid a pielii, reprezentat de mediul
acid de la suprafa (pH ntre 4 - 7), are aciune antimicrobian si aciune de
neutralizare a bazelor si acizilor prin sisteme tampon: acid carbonic -bicarbonai, acid
lactic - lactai; structura dermului confer pielii rezisten la factori mecanici;
hipodermul, format din esut adipos, are rol izolant termic si mecanic si constituie
rezerva energetic a organismului.
4. Rolul pielii n meninerea homeostaziei organismului
Pielea are rol secundar n meninerea constant a volumului apei din organism,
participnd, alturi de rinichi, la eliminarea apei din organism. Prin secreia sudoral
se elimin aproximativ 1000 ml ap / zi, iar prin perspiraie insensibil nc 300 ml.
Pielea are rol important n mecanismele de reglare hemodinamic. n condiiile
unei vasodilataii periferice generalizate, n plexurile vasculare bogate ale pielii pot
stagna pn la 30% din volumul sanguin circulant. Pielea are un rol important n
metabolizarea unor hormoni: testosteron, estrogeni, progesteron, cortizol.
5. Funcia imunologic a pielii
n afar de faptul de rolul de barier de tip mecanic fa de mediul nconjurtor,
pielea are si un rol dinamic n aprare, celule din structura acesteia jucnd un rol
important n cadrul sistemului imunitar. SIS (Skin Immune System) intervine cu
precdere n recaiile de hipersensibilitate.
Urmtoarele celule fac parte din SIS:
- limfocitele T prsesc sistemul circulator si se infiltreaz n pielea sntoas;

- celulele dendritice prezentatoare de antigen, unele au capacitate redus de

fagocitare, altele sunt celule imunocompetente;
- mastocitele conin n citoplasm amine vasoactive, care se elibereaz n prezena
antigenelor specifice;
- keratinocitele, celule imunocompetente secret mediatori care moduleaz reaciile
imunitare si inflamatorii.
6. Funcia senzorial a pielii
La nivelul pielii, n toate straturile acesteia, se gsesc numerosiexteroceptori, fie
sub form de terminaii nervoase libere amielinice, fie sub form de corpusculi.
Stimularea receptorilor cutanai poate genera senzaii de atingere, vibraie, variaie
termic, durere.
7. Funcia de penetrabilitate a pielii
Pielea este un nvelis protector, impermeabile, care limiteaz pierderea de ap
din organism, dar care permite intrarea selectiv a unor substane chimice. Cile de
absorbie percutanat sunt reprezentate de stratul cornos al pielii - principala cale de
absorbie, dar si de foliculul pilo -sebaceu si ductul sudoripar. Transferul substanelor
chimice absorbite se face n circulaia sanguin.
Absorbia percutanat este
influenat de temperatura si hidratarea pielii, cresterea acestora facilitnd absorbia
unor substane. Lipidele si substanele liposolubile trec mai usor, comparativ cu
substanele organice cu grupri hidrofile. Moleculele mai mici, solubile att n ap,
ct si n lipide, sunt absorbite cel mai usor.
12.2. Structura si organizarea funcional a muschiului scheletic
Muschiul scheletic, ca organ, este constituit din dou poriuni: pntecele
muscular (corpul muscular) si tendoanele aferente prin
intermediul crora acesta se inser.
Corpul muscular al fiecrui muschi este alctuit dintr-un numr variabil de
fibre musculare si din esut conjunctiv, mpreun cu care ajung pn la nivelul fibrelor
musculare, elementele vasculonervoase. Fiecare corp muscular este nvelit de un
manson de esut conjunctiv, numit perimisium extern sau epimisium, care are att rol
protector, nepermind o ntindere prea mare a muschiului, ct si rol mecanic,
permind alunecarea muschiului n timpul contraciei sau mobilizrii segmentelor.
ntre epimisiumul unor muschi si al acelora vecini se pot produce aderene, care
blocheaz alunecarea muschilor n timpul contraciei. Din epimisium pornesc n
interiorul copului muscular septe conjunctive, care delimiteaz fasciculele musculare
primare, secundare, teriare); totalitatea acestor septe formeaz perimisiumul intern.
Fibrele conjunctive ale perimisiumului intern sunt elastice si dispuse n
spiral, oblic, asigurnd adaptarea mansonului conjunctiv la variaia de lungime a
fasciculelor musculare. Fiecare fibr muscular este nvelit de endomisium, care-si
are originea n perimisiumul intern.

Mai muli muschi se grupeaz, de obicei cei sinergisti. Un astfel de grup

muscular este nvelit de o fascie conjunctiv comun. Grupurile musculare sunt
asezate n cadrul unui segment al corpului n loj, delimitate de septe intermusculare
plecate din fascia segmentului si care se inser pe scheletul regiunii respective.
Muschiul este un organ foarte bine vascularizat. Astfel, 1 mm de suprafa
muscular are 2000 de capilare. n condiii de repaus, majoritatea capilarelor este
nchis, acestea deschizndu-se n muschiul n activitate, n funcie de nevoile
energetice de moment.
Tendonul este organizat dup acelasi principiu ca si corpul muscular. Fibrele
tendinoase sunt fibre de colagen si de elastin. Fibrele de collagen sunt dispuse paralel
cu axul lung al tendonului, ceea ce explic rezistena fr deformare la forele de
traciune n ax, dar se deformeaz repede la forele de forfecare, de compresiune.
Fibra tendonului pleac din perimisiumul muschiului si ajunge n structurile osoase
profunde. Structura intim a tendonului explic proprietile fizice de care depind
funciile acestuia.
Din punct de vedere structural, moleculele de colagen se organizeaz n felul
urmtor: trei molecule colagenice se aseaz spiralat, formnd un snop; trei
snopuri se aseaz n paralel, formnd microfibrila. Un grup de microfibrile, legate
ntre ele prin puni transversale, formeaz fibrila tendonului. Rezistena tendonului
depinde de numrul si starea acestor puni transversale care unesc moleculele
colagenice.
Tendonul mai este constituit, n afar de fibre de colagen si elastin, si din ap
si proteoglicani (matricea extracelular). Din combinaia proteoglicanilor cu ap
rezult un gel, cu vscozitate variabil, n tixotropie, funcie de activitatea fizic;
miscarea scade vscozitatea care explic rezistena unui esut la ntinderea acestuia,
cu o anumit vitez. Dac se foreaz ntinderea unui tendon cu vscozitate crescut
redoare), cu o vitez mare, exist pericolul ruperii acestuia. (
Din punct de vedere funcional, tendonul ndeplineste trei roluri: transmite
fora de contracie a muschiului, moduleaz contraciile musculare brutale, amplific
contracia abia perceptibil.
Inervaia muschiului este asigurat de nervul muschiului, mixt, care formeaz n
interiorul muschiului un plex intramuscular. La nivelul corpului muscular exist
organe receptoare specializate: terminaii nervoase libere, fusuri neuromusculare. De
asemenea si tendonul este bogat inervat; menionm aparatul Golgi, receptor
specializat n reglarea contraciei musculare.
12.3. Capsula articular, mansonul care particip la meninerea suprafeelor
articulare n contact, este alctuit dintr-un strat fibros, extern, cptusit de membrana
sinovial. n anumite zone, capsula fibroas este ntrit de ligamente.
n unele zone, capsula prezint orificii prin care sinoviala se invagineaz sub
musculatura periarticular, formnd funduri de sac, burse sinoviale, care usureaz
alunecarea tendoanelor si a muschilor n timpul miscrilor. Att capsula fibroas, ct

si sinoviala sunt bogat vascularizate si inervate. La nivelul acestor structuri se gsesc

algoceptori, mecanoceptori, dar si proprioceptori, cu rol important n mecanismul de
feed - back al controlului motor.
Structura capsulei articulare si a ligamentelor este aproape identic. La
nivelul ligamentelor, fibrele colagenice sunt asezate paralel, oblic si spiralat. Aceast
arhitectur i asigur ligamentului rolul de stabilizator al articulaiei n diversele
direcii de mobilizare ale acesteia; astfel, ligamentul nu este deformat de aciunea
niciunei fore (forfecare, traciune, compresie).
Obinerea efectelor favorabile ale masajului terapeutic necesit, att o anumit
ordonare a procedeelor sale, ct si corectitudine n execuia acestora. Efectele
terapeutice sunt de necontestat, iar practica impune anumite rigori n executarea lui si
n ceea ce priveste stabilirea locului masajului n programul complex de recuperare.