ed al treilea, anu pugaeiune 1a inceperea prelegerei. I Doamne, cerese tata, Tine te ragdm : a noastra neinte, poamne, Noi p Iutare Lncruri bune sd lnvitfam ; (a tu egtt stdpdnul bunsi Si al nostre tata egti Si pe toate cele bune Numai tw le implinesti. 2. Societatea. ' Qmal traiesle In societate, spre a se pl ya in lipsele vietii. In societ esi traiasca ca fratii joralui: »Sa iubesti pe deapr fine insutic. Ki trebue sz asculte fie nu-fi place, altuia no facni dort st-ti faca ef tipe ye « part buna rind jth tot ce este SOF hp 4, Rugaciunea diminetii, Doamne, mana ba tnaltt Noaptea a impragtiat ., , Qo pes viene #8 oho ate at eta Lea oer Saal ae est ‘catra binetteatori. Trang Colo 'n eave depdrtat. 4 gat ore eta chipul acesta, $e y, ates a Mulftnite fie, afinte damenii 1 oo ee si a A coq Incura Je bit as Cand culcugul_parasim = Facne astdzi, bun parinte 1 gi ealatorul Vola’ tara'o esate 3, izvorul $ hn intr'o, 1 calduroasa Toattt vina 0 petrecem aay izvor. BL ert ostenit de. drum Siropi mari de sudori chdean q se aes to, iar iba OCA EES de pe ‘rea apei impede de ievot, Oot sai ca nge bucarie, cb cel palin aicl se yal Gall ve wtampara setea. Calaloral Ins, fara rit putin, & het apa mn din invor. Urmarca a fost, 8 i-s'a [eat xi ciao la phmant. *Vai de mine! eine a aceastd apa impede si curata, si aqoasa? ise calétorul. «Eu strioacioas oanse apa. »Veri aceasti vale, ea @ [nvg jumai prin mine, Fa am adapat_ mullime Jor ai a oamenilor, cari au -bent elt bagare de sama. Ca fis'a facnt tam, , de ce ai fost aya Iacom gt np ealator ajanse fn lucrdri necontenit Di-ne Doamne, ca s& facem ~ ‘ Tot, cf tw neat poruncit. : 5. Economul bun. se fi odihnit si reo! feonomul bun isi fine totdea , rindul ect mai bun-uneltele al ene ‘ ia timpul, sau vremea sa, s& fie toate gal uci Hl igi canta co sirguinja de mecut jvicuca: fara do Inern, nu poate nine tral. © silor are intreit fotos: Ttdi se creat, cB6 nun 56 2 gi tin rhindiae a dace Tipat de nim, IM coitl™ I iregatorit. Diregalon gr 8 RS , rasponse: ran u? Am grosil,” cae! taurol Dag Tue a strspans pe nual din, boli {Do este mas, raapunse judecitoral “apoi ‘mba lucral’ irebue 88 cereetam.tof8h Jae vei ane!» raspurse frend, “» va cen DODA? «EA amal ‘Ss often to ein oom vraag ede mArite mele nn gaye ee 0) vor tia MAD tata neq, al oli” tt mit 7, a vient» JOAMCAtOrST Taina pel rhe taste, ft eg ve inima cea bund a copy, i mands fovitor i geapsa-meritata, ee 28. Stelole ‘n cer. (ai sunt 0 edmaré, Chait ta , fimpié t0i sunt 0 comoara, Cimpit ta Rece-i éevovagu Ritcoros 0 rok piv, 4 co Flore dé criing — wnartor, Astfalvicete ee pe acon, Si tinerette Sulutare dvaga vara he rie Cat petreci tu pe holara, ! Poe 40 sting, Cost phwint se face rat ip coset ri ce morse seomor sett tine idindearpele Dee cee : ‘i sel Gonit de clipele Pasitic Bumbag muri de mori. Stirei pe loc, 27. lubirea fiiasca Mihai ina Intro fark depavtala, cure $e numeste 29. Apa. parijin Chinei, este o lege veche, cA ace at sau forat bani de ai il, ise taie manile. Cu slajbas saree cfizit fh | acesta si dupa lege trebuit $A ike améndova ménile. Dar din ferieire Felil& si aceasta totratala iubid ph cdl s'a dus singura la judecator” sai ‘sie ei wAnile in local 8 care a Instra Pe pamant gi in soul pamantotn: se aoa. La poala dealavilor si a munt yond, careia, nui place aseunsul eel intn votulai. Apa acéen 9 namin ieuor, 1 aj curge ‘n vale gerpuitor, formtnd pov. Dacd se nuese mai malte paraur Local pe ande curge apa, se nun m sau mated, Marginile 4tata lap pe pest de ole : nit st den sale pattare. SePVitorit gq ex fa spre patton teatro gy, in anitue. erviorit sau pins tmparee nn reapia aver (ermal drepuMie ‘sy tn z0ri de st vine an om fuente Harmo! sting: Daca apa onafs! “sotann. LA Porunca Imparatia: son florit In con S187 Time inte’o wRDCHING, Reeanig. i, fara 21 Poatd prinde, fo etary 1 de iage ertarect. 10 unele rhe) agi pits ATA Oe ROME a ae cart pres OPA! O abot pull My, mine WO 84 pond Ia mi aie ngradiin x6 M0MeNG taoyeel qranct Poca de vin tare, Wenn dhol tas chat to fo mmm gl cr x nd an ey elt iy eare se. varea alte 1 er" 8 am Ranfein care * en, cari se varca Th ring cy ne-mai poland merge, ty ptt plutl cu ont fare se numeste mare, Ap. nce fn vremea de mult, wait 1» imparat foarte bun si bogal. El ay riloc tea icine si daca lapie de acolo. S'a Infamplal inst, c& bonul tmparat, ca avei un baiat de 12 ani, a cdzul to Dalal oul ius, un Imparat rau de inin vecini, s'a tnsurat cu vadava imparates imparat a schimbat toate randui 2 a oprit ca oame 4 i duciodn-l naintea. ttapar nia colivie mare de fier, p.cande-se odatt Imparatul s} tmparateaga ou Mal aspr porunea servitoriior gf imparal, ca $8 grijasca, sa nn scape de aur Tantra sav puta, 8 NNMese peqgp ar acele pe cari poli umbla co mal, ‘gg wavintie Cand sunt ploi mari si deyg atoll, La Aceste revsrsarl se NUMESC ecunddiyp orl nd 0 mit de aur ed s'a dus tmparatnl ), alit s'a rugat de fecioral imparatuly ce 1a sloborit. vind acasa tmparatol si vazand ca fecioml jouilesei a sloborit omul de aur, ba pedepsit ‘jw si ca dat dramal din ease tmparatensea, Th thes ctul fecior sia Inat arent san gi cS le sia plecat ta lume, Trecdnd o padure, zaresteé un porumb salbater. yi tinse areul sa-1 omoare; dar porumbel 1 sii a vorbi: «Nu ma omor eopile, oi ace odala an bine>, Gopitnl 30. Omul de aur, i ee © Iara depars carjii o fanlana, din area iavm De bun ee era, ela i25 2% god imparatel de mincinnite ester doy stp a ot om abe Hera So ie #000 te ee pi el 8 ae ware foons Ge ee w8 ttoee Si 2,88 et, mma Sn as ott Hef pleat deplete atm 2g peat me Menton, lar arcol ante. ely Stud wy eConile, ai mill. cu mine, Iq. sich vit fico. prea réa>, (4 Meat tn pag eet doparie, Exind dia paduro og oa ae on curb, «Stal, carbale!> ixi66 tha vont tinge arcu! spre el. Corbul Tl TUSRS «Rigs hrioss Milosal copit asa corbnl Th” pace fg Neeat_wei-departe, a peste mull, olllnt jg eee upal pom dot ealatart. Sika dandude binele;. din vorké 'n vorb4,. 6(aaaaeae aa niecat to amie. dup slujbt “ORC nna (oti tre a0 pleeat si au (ot mera, BABlegiiail je alle tmpétatic. Introd tatrun orag ma sau holarl sd se bage intr'o casi mane, tof tumari ea biscrica si iotrebind dupa slujks, fost pr ‘oli in curtea Impérateasca; acolo lwcuid: Imparatul m1, Porurmbul salbatec, Intrebandwl, ca de ee ? Spnndnds-i wheazul, i aie: sy Tinie vinefacttoral meth (MES oie tae gy gaa Si at af nom 0 enlk u Tohanaa cari an ales ferb feamo: aa in Tereasta, tusi cerbul be 3 cea ae viol din srr * Indala ce a venit tmparatul «qj dus st vada de get. Si eat 9 vind in ste nuimai boaba yeantni lela hiserica, ‘a mirat, ys. J» damineca @ dona, tmparatul a aruncat jooln! to fainted $i & poruneil feciorulai de tm- ral, c pana se Va intomree, si-i scoaia inelnl, jel copil, incepd iar a plinge, De-odata zi yo Hingt €l rata, 8 0 seapase de moar can | intreba, ca de ce plinge? Spaniduei mae wil, ta zis: +Nu fi suparat c& aici sunt ¢ Si fnduld @ sbural in fala, unde s'a senfun si scoldad inelul, a dat copilulai. Reinto ‘alul si dandad copital inelul, tntew a cuprins mirarea, ineAt n'a dat pace -bitia yéct_ ce nm ia spms, cine este a Copill e mparat afanse mai manele | jitotilor. Cei doi ortaci ai sai, au Inceput al 9 Tl phram zi de zi la imparal, en minci2 2% sari? (ndatn co aft, sNa_plinge, ured titite neot aceste opi a cinali san ta cerbii de anes, PM % te vote aivtor # paral 3h 2 LM auc # 5 4 Sr ese fo al eat fo Onn © tte ge aa a ae oe len tac deartel 1» intr’o pAdure frumoasa, ta iniftog te a faior dot slajitor, cat Bt case fumoase, y Aig, milocal earsig as sin tmp f > Aleieepea sins + Ti zise erhi mul ew i om astepli" *Mergi ta ei, nn doi slugi t tara lor, s’an ‘cind fo1ra tt cass, Pe omul de sod vari To Tata mirarea, due ful invecival, = vind 6M TAzboj oait din eoliy ar, ata cx Smparatal 10 bot FE iobozit din eotivia de for. as E anioi! Dupd ¢2 ba ogpat san hue asupra ois ea” Palat bine, vbi de UP, pe gutaciosal Imparat : ind om Nnaratulii vecin, in care Ti CCPC $8 izgo. ae su pe fiul Si ori Si trie to desagiat agi gi reat py s binetacatorat sau, gensea dela carted mitt doj cerbi de nur. Fuvol imparat aratind fecioralut de tinpatrat corswarea, 1i zise, st aduca de unde poate cerbij cern, caci alicam nu-t mai poate fined. Bieta) copil sia Taal traista ca merinde gj pajini banisori sia ploeat Ja dram, dar negtiing jncatr’o sapuce, a incepul a plinge dese secular hainele pe el; cand de-odata vede corbul: Janga, ef ‘ind nécazol Ini, I-A mangaiat cn envir ‘1 te voin duce eu Ia cerbit de $i s'a lol dus, pani na mai putea de ob Cizand jos bietul copil, Incept a plange | amar, In acest nacaz, iula ca de-odata i-se a bul, pe’ care nu voise a) pugeh gi mitt a frimisvitreguini sin con, bietol DAIL a adus si pe megan t MMlt de ar nesatiosul si rau 5 jun cal gear. Mergand baiatel fa ome gun cal de aur Imparat & mai cera de aur, st cea 1% Col Shatin egal ie runan a Fauleiosilai tmparat, aa icq dat aia pant; ¢l ia dat an'sa6' Ge coltisnia sae pe cari sd-i samene, daca Vilreagul sau tata yp. rol co rizboiu asupra tor ‘ care . Fil Hinistil Feintors acasa en collisorii de ote s O vtegal stn tala a Inttat en caste j fb ‘ard, a semanat eolfii de ofel inEd roste noaple 0 plonig ‘acta 0 armata frantea ace. y s'a mai ide tmparat si taVflnind ‘aia, care nicl 10 fart . in tot loent de fata, ot seed fapta med cen nerainata x me Pe cud eri sf plece, Gheorghija aude 3 de Japa cuptor: sStai Gheorghilat tu an paint bray $i cu fy i rea Ini Downes sa-fi umpln bi eu, jand Damavores DF na, Tein una, ane de ofel orm fein 3’ puss cop Und va epauat-o teat toli sian fe, ion ie Soa iat inonsten pe © ean ee eae al a, care a8 past Pedeape me ~Preinindeneas de ta lor sale Domnul celce da viem tor ge tmaral, moltamind -binefich. Has, a ‘sin fara si a cupring rate; tmparai, sa mtoré 1. | ee fort iain’ ste, fcandu-se an Impsral dept zu. fom si viton orginal anzntui este orechea. Partea din sm Inealecal p'0 $a sina, core edu undele aerua, se mame t i. via; porerlll sae SP oie arcchii, tn lamatrut urechii ‘se Preluerait dupat Dariy, Intinde ca jl! caren care este cAptusit en perisori ea f' tmpedece,Intrarea corpurilor straine. La ca paint canetuloi se afl o pielifa (membrana time panalat), pare e tn legatnra cu 3 case mic, Somite dupa forma lor: ciocan, nicovald st ge vif in parlea dia lduntra se afla raspé pool ancutti, Acela care nu aude, se xi « swit, iar care nu aude gi nici nu yo namegte surdomut, (nechile trebué finnte to curdtanie, dale in toaté ziva, S& pazim ureche ele prea tari, de curent si seobim th urechi oo 4 . 31, Dumnezeu e pretutindenea de fata. Jonel si Gheorghifa eraa tovarasi uni, Jocniau pe aceas strada, Gheorghita loouia deparle, si el venea in toala ziva pe la Io ca s4 meargé impreand la scoala. Intro ai varé, Gheorghita tolrase in casa Ini Tonel, tand ca fm toldeanna. fn casa na eri nim Pe wasa zari Gheorghifé o corfi sam plina cn mere foarte framoase. Léacomia demna, sa se apropie de mere gi sa iee din Deodata tasa s'a trezit aicdnd: *,Nu3 35. Creta. ne Gre pamaol, ariestecaa care 33. 1 unnt-om sarman st bolnay, iam paceaehi Sila 2 a nett alia ies oe aa (oh tale ae See oa st sal an va MAT Cap ile Pree fina a, fae, 78 rata, tonoata te a can, Tonoat tap hp Sk an isd ma og om plata aah | corse 1099s nde St nk cd oe fare tua ‘nainle, eR s4 pal 3 seen ; mol de ereta, care x ata", Taraoul ica ta ela sare. Astfel Totarita sa tale te yee vine. Crel we alt ta aan Aeyt face ormaniei, Francie sige insula wee print ° stor. care mal reid a ajengll “*,"5u obiecte de argint ui taal saa sf sie serine a. Tarapil 8 primi pa se gd eoroane Ia un. >Binve, zine gin Sarint 1 plat tatotnt 540, care ah © ire atarisbpcl 36, Fotita lacoma. 34, Rugaciune. Anita era © fetta, cdreia ti placed sa guste Nai, cei din swita oflnbba, wate bucatele, Odata a trimis-o mumisa’ Ficom ste partah, a dupa un ou, Ea tn loc s& aduca to Tingiimuene “nduriiritor 4 Lonceajiirad mérerilor, é | cerul, s’a pus si cante, doar va-afla Aecutti-a nonsice pldagergl cc. de mancare. De odati zareste oala eu Si cid de -mintuire Regina pe Dele we. Ochi ti schinteian de bucurie, Indata pet ser Joumin’ dulce clard, “Mj teagi outa, si-si vari mana dupa miere, Dar iO, male WGA ce st veri? de-odaia tsi (rage mana gi pope Jit |) re Mariel Ysnana, caci © apuease un rae de de stanged foarte tare, de-i pricinuiai Vatea ccumpa striomosasea Ue fue 8 OP fe ol, goimani, ‘Oumar NADAL “dumm Cum near cotroph induta, Jara de strabunt tasata 1 Dragi soldati ce payut inte’ Si tif... cot SFiint ajute - De dujmanit ne'mpacagi Valea 8d ne-o apdratit Cand vt eV, piepticmi trays, thes a 60 1 sn mai mage Hiarnic pusea de purtat Si ma fac si ou soldat? le raci, #1 Hinde Tisq Sua to onlay 10 CATE w foyl Nrigaix oa cite LA strigtioly a ce de abia fi scoase do, le raclu. As palese tof, ows 1 ema sara gelele dinire foartecil ial oo cel incom 37. Gustul. ese ete Zhe, ER eo oy Orca eenrare se miscR 10 toate pari, Foxe mai miniji merch dining alti te rispand Ginjese Ia mestecarea mancar ripaire, cantare :i vorbire. fierbinte, 98 fim en geije, inghifize, P Cand gostam sa wo oe ardem limba. 38. Soldat Toimbifa en glas Varami Z Petru Dutfa 39. Perirea trupulul si a suftetului, care patere este cen mai mate-tn Iumeo= j irebat outa Darie, -regele Petsiei, pe car nati i pe cel tolalepti; iar acestia, dupa ee ju gindit au rispuns*regéfui: Cea mai mare jatere tb Tome O an beuturile spiritoase != jy ce acestea ?< a tnlrebat Darie, _Pentra fealorile spivitoase scot din minsi si pe cel mai siilept, fi rapes sAaitater, linistea, averea’ cs sau mame ool on, ate et si pulernic rege din lume, Copia! O aust tubita mame Si pe stradd Ingivafi Vest multimen de soldati? ve fewnos In rnd pageant = Gun 0) #8 hi tol gre nde morg aya eu gor? Par'es's niste oimi in. shar, Mama: Mery, Wtiete, unde-i chiama Tara, duioca noastr mam; De duynoni st ne pazeased *cine peau i ce aes ii cei tneareati ne go ve om, lakndu-l yp ae NE) ec framost at mei a pe aaa Pele eo suvfetal onus Bs), on mere ie pairoase §i mustoase, stra sect rerpatogi, cartofii, insoalen $i ver- 4 oan toamna pivnifele oamenilor. a se poarte bine. Fala, may junese, apoi etd, Tneep ploile de ile kind crate. $a vorbeaseg oe ‘40, Purtarea cuviincioas®. be gcupe # a8 reel, Tool no alee i a ee neal ae 20 ie au deie bincte 8 (OH col gaa & srads ad varboste, st nriveastt toldetug 42, vantee de toamna. burt velait, ea care vorberte: Pe stradaiaa eo srearet dept, ca capul is si ct mAnile pe 2 ne” Oc tie aiearn aiaai a corp dip) st nick deci uc mAnfle M et prin cart at fant ea manure, La migcare st sad [ramos 9i 94 gg ny ind. dere eee aevitdenens. Talal cot dia bid. col maa fan, apo! cei nai tineri, $8 nu sedem eu —- a Werraet wast, 'Na nie de Mulrd Iu yre-a casa, vodrteatt, Ou dul locate sere mole dp prav si tind, $8 5 sarin Nuit curge mitemurdnd = Pe int, st bald ede jasat. A ‘aghetal pandt-ta fund, il iu ust si oumai dupice @ auzit chemareg . tras, s@ fe paluria gi st tntre - singeste, Nvinat omed mie jeleste, dupa. caviinta y riseste, Ci adundt gi eltidegte ari Fouctil stors prin tucrul sda 41, Toamna, rule Multimind lui Dumnezen, Zilele cele calde si placute ale vereh aw iy Vastle Bumbue, it 43. Patria. mal ‘oan. Sone vésare mai tr2in 9 a mai detimpuriu, de ace fia to cave neat’ nasent si in eave tra creste : fe pavia vonstia, To patiie axein si trai,i frvicirea ei am On steam nd 00 payeyt tea rn é ait Na te 8 mal sey i Tot spre marive 4 uma price ey a aoa, penta Sub seutul ta Sudaportar eae sat am. vagut luring ge ipobteyti Pe fiir ari fl-0a inching, p pam, colo dintal chvints, i cost 500" i din rast #00 ot de DUIMNeZeH, cary Petra Dota, parent Minera tot (elul de bueate, i aleye 45. Leul §1 soarecelele. diye in teint, ct el este dat oy prot ost 4”) LAN ABEPAL egy | dorm, ostenit de vanat, rigttor 105 ia ioe gete parirantd aver *8. 0 SSDI patyig uch pe langa el si sAtind peste 4 Datori fu? pentru binele si mAntairea gf jeri ar vols’ peniru ea! SA ne ogy rion sa otatim davite 18 timp si sa pagel seee si buon injalegere Talte Wo $i tage oni paces si Ialfi cetifeni. feu, a ating 1 myc pot attt de neplact, inet trainee 1 taba. Soarecsle iain wi ge cine isvatetor, albi mil de mine, caer sy st te-sopar; darnieste-m nin fl odata de mare folose, Lent je, dar mn pitlea fotalege, eum el, ajanga a fi ajntat de un y rece ? ¢ ale regele ani- 44, Patria. je ae eputincios: Ca mama bund pe ai sat La citeva vile auzind soarecete uo urlet ine itor in padure, al erga in acea parte de unde yea urletul ; unde @ aflat pe len legat cu fanii _ ase. »Rabdare rege, eu yoin nduce tndata — por’. Si plecAnd cn graba, cat ai bate in je soarecele Se Teintoarse cu © tnrma. jereci, cari pe data an ros funia, care ap? puternicul Jeu. Numai acum i x\ ca gio fiinfa mica si nepntincioasa { de ajefor, * if Tu patric ue aovatesti, Ca mama pentru ai sti copii, Aja de scumpa te ne: esti. De dujmani teamé wavea dard, La glasu! thw sirim si 'n food — 0, deie-fi col sfant, mindra Puteri ne 'uvinse gf nBroe # 2 Sl ee” 48. Din fileri se face coroana, Inte’ comun® (78i0 un om yr ai cinstil, €9F@ AYER deta. Dy ca tu of allan mAngniore. e rei lipeiti, tOWi sAtenii th an 146. mirosul- sete nals Parteg snl jParten gj var con dindarat ¢ © materic cant mnezen de toate, ei Totristali gi ae j coast. Nasi 6 U0 pariea din Muntra gg le? OO event ba ek uy weer 2 Tata Tone, sce a meal el i he cc at er cute © ad warasito, SA Faspirhm loldengaM p°™"'., dar tremurindn.t mang nate rn ey ao curate acral de praf, ace mealzeascd. Daca ne acim Sarai sa (rovgnd, ~ WBRC SA stam 2 bom ceaiu cald de flori de tg pe Mprecandu-se dupa €l sata qo, fie Vas tala loane, na te oste a Vazind batrinnl, ca tananat pee xneral, 8 #8: Cel co na sic preg sien Me vrednic nicl de corona, Ta teat aris vr qu sti prelul banal, prin urmare nici nm te jv vreanic de els, sien Cuvintele acestew a pus fnit iar 10 1248, $i Wnarol a plecat susinat, ne, tAnbrat ia, arnt pauam ; caldara § de sov, ori musefcl. 47, Timpul anului. sl septe zile fac o siptamand. In cele & gi i lrebue sf Incram de Jucen ale saplamant sirguin(a, iar a septen zi, care este ziua Dy nului, 2 0 pelrecem in rugaciuni $i fapte Treizeci suu 31 de zile fuc o lund. Douksprese 49. Codrule maria ta, Codvule, Maria ta, Lasi-ma sub poala ta, Ca nimica n'oi stried, Z Fé’ numai 0 rdmurea, Si-mi atdrn armele ’n ea, ani cele aproupe 6 oare [ac iardsi o zi, 4 patroles an are 366 de zile, eare an se n vusect. Up an are 52 de saptamani. Inte'un a Sa le-atdrn la caput mew, Unde moi agtérne eu. Sub cel tei bitut de vint 4 anotimpuri: primavara, vara, toamna sii Fiecare anotimp fine 3 Juni, ee Jane and bucale, 44 mem Jaan mate. propria Xe a ee Gacagal tnd intent gM "yy salul vecin, cure ave grtnarele sine en ican or {j oameni, eet ni rk chip de a face rg ft acs ae one Vie ca proprielarul, Care Cereal pret nespus de inare. Za Src Hs Gar © 1A gag, My ila de oe st vindewe cu pei de pn | peste o lund va fi un geceris manos> zicean meni, Slapana maigeata mente vere DOD msl pele ai dnrorea copitei, a zis? «Xu pitnge noaple $0 otf e J, si ta vel merge de mane tncolo ta scoala, ef voi mA, GE BU Le Yolm lsd prow numai si le porti bine. Copila de ae it de vt te snai ales farna ; vant) wh acesta © eald gt bate 2 sa ula! de apus aduee dg ere fe i) mers fa $0318. si u tovalat foarte bi mai ales Pea nie, Gindea vine Cinspealimy. Mihai Eminescu. fei ropane- 6. Ge te legeni codrule. 7. Arpad, tnainte cu © mile de ani Maghiars am twat qpurte T09Pr0 Fivtit, TAD Marea Neagea sa qron finwt eu récri Dogate tn posti si paduey ee sete ia Gare sAlbatice. Ei an plecat de acolo sab Ce te tegeni eotrule Riva ploaie fiird vant on orengile ta primndnt 2 De ce mu m'ag legina, Daci-ni trece vremea mea! Ziun seate noaptea oveste, Si frunzisul mi-t ribregte, Bate viintul frunza ’n dunga, Canteretii mini alunga ; Bate véntul dintr’o parte, Tarna-i jel, vara-i departe, vu mé plee, Si de ces Dactt paserile tree ! Poste vif de rimurete Tree in stoluri rdndunete, Ducind gindurile mele Se novocul menu cu ele, Si se duc pe rind pe vind, ; Zarea lumii 'ntunectnd; —* $i se duc ca clipele, Senturiind aripele: ‘ Arpaa. conducerea acestor 7 conducatori: Ond, Kund, Huba, Tas sia are car ge ncesti conducatorl a oH Any dintre fu ajuns maghinei pay a Osepel, unde sha eidit up pala stralaels on nda nb a cars Ja Hotarele 4avit ral ¢ Hnrudit €0 pao, gta 9.9, wad tn iduntr efte 5 ensui i, cu hte & 190 Umese pomare 9, Cucul nemuttamit, aod a creat Damnezen paserite, fiecareig x¢ 0 ocwlola > eveostireuini copere Ul casei, nol OOF mauris Arpad ol Tofelept wea; aoa, ciocteltel orlara, “Findanieet casa, Zmgropst ind it nm EI ty hota jute ay Tost mullite eu levine on gang Bode! voch, Lal Aredia unmet ga Pricing BE, ea nemallamit Coperigal ia fost pan ra ee Soy 204 Pisa WOH, aralOra pre tre ee va rtonecoasd. Supatanduse banal Dye 8. Marul, reac, Fi 2i8 + «CaMlalt dar sin pe cu ir. De atunei calatoreste wor locuinta unde _ Cuenl din loe ta dacinilc. marulut sunt lennouse si tratnies 4aivm teouehiol curmezis, vedem deasupey foc, ra ssi Al aflat yre-un final, unde each seoarja, sub ca conja si sub evaja lemnul, jay pach mai mult de © vara. El doarme tq flecare la myjloc seduce. Din tranehi ce renal, Sat TR Fospte pe alt pom gigi depnne oauale in cuie dan primavara wequrii. Din tang 7 ele si fori. Franzele sunt ovale, pe dos pla 4 nici pull 381 mut eunose pe el roase si po margir Floarea e alba rosi le, ca dinfii Serestraulu, ica. Partile ci sunt: ealicets au potiru! verde, in care se alla 5 foite late hummite petals cari formeaza curate. Intre petale se alld staminele si pistite cu ovoarele lor. fn data ce cae floaren creste marl din ovar. Taind ‘mari! earmezis ta dowd, din afara vedem pielea, 10. Piatra de var sau calearul, Piatra de var este foarte raspindita, pe uncle Sunt munfi intregi de piatra de var. de var carat e alba, cennsie, rosietic de var se arde In cuptoare th timp de4. Fricosut baiat Lona lumina ea cin 2 teas. Toto seara a ind froptele corioruul, ya nd twointea usii. Spariat’ gq a Tea a art, figit to fun ie ‘ rel " 518 eu, : string fatal sau din chit dei, mai mort gy a ridicat tata! sam gf daétndus ty ropit pe fala ca apat si astfel nl Aure!, Eh fat. La sleigilul Ia > pain ne a venit i si acum de frig Jor a sérit la el nn om. negey allceva deci) a, ba due wfart 3t iba aratat pre care ‘ar a fost_umbra 9, (2. Boalele, eni au murit cu zile, pemfeued ny ip ajntoral medicului, Indata ee lie bine aerizula nici prew ealda._ I na fe pron maj ann a norbos st eel mire 1 fie liniste iment Se poate odihnt, jot ce-l poate ioe Ged a - Su e bine ‘wl acon argo Lone sf olden ease, « boaval 3 asule, ees Oak ort 306. ‘De mdneas naa ot de th, oo i lips are de tein) 18. Vaca, mol vaeei ¢ | inle ate 2 coarne seorbaroase, Ochit i ue snl mari. Botul egolas. Guia e lala. Dit ii masele are numai_ la falea din jos ieesnpra are numal mésele. Colji na are. Limba ye, d® aceea apwea natrejal eu usurinfa, ume) ei pulerni¢ are din jos barbie, ‘Tran ol © Inngrect si gros. Picioarele sunt seurte i rutemice, ele se sfiryese in down degete aco- ie cu copite, Gowda e lunga, Mlersal vacei refiret si in patra unghini,e Aer ted nteste iy nace aslo rst gy, Mi, oH 90 seul 45 ace tn racy neg Sf teagan eur, onde eacinn gg te canton ph ou Binet i Fart Oden: de nceen te Tima a ? ara eet yor, Vaca ne df lapte, dit eqn “a tae ncom Encl ga Cornetia ir din cone pepe. ba 16. Furtu a IS mlgen eh Alaen’ COE Proverbe ies ote, exprety cen, camel si aloe, an stoma cv 4 desparlamiate si findea gag re ‘ul tnghitit odata, farmenza Latcomia Siried omenia, Hlogul jr Si aril fund Ki tage de phoaig $i dd dv waroaie Mai tine putin ce dreptaia Decdt mult ou strémbatats Vrenea deseopere toate Si pe hot de fatict ecoate Cine « cu mina iungie Perde i ce ore’. punga 17. Un baiat bray, lone Gul uuet vadave, s'a dat pe ghita st din wefericire si-a feant piciornl. Ducandad ve- cin teas, Lau pus tn pat si Lan thgrijit pana ces venit medicul, ctici mama sa 28cea grea oloava. Venind medieul i-a thdreptat gi legat picioral. Operatiunea sau Incratea a tiga molt y' fost Impreunald en mari dareri, eu toate a % Pant rene 14, Ghicitura. Cire « pritinnd, o1ve we insotegle tat cul? Acwgi @ tung i ing, acest s0urt gn Hi votom vit tinp tncste ina soorle pe ap or noapten, edt tumineaed lun, (5. lubirea fiasca. Pe timpul, cind armata Austro-Ungara ggg pase provincile Bosnia si Herlegovina, un ¢ty lao a allat to bugunaral unui sergent omonig bosnisei, urmatoarea epistola : Lubite Tatat De cénd ne-ai pArasit, gindul nogiew ¢ ‘a tine +i ruyleiunile noastre sf tnalfa ty to tina tra Totdl coriului, cu ad te auc tag Noi suitem intvistafi, of nu te patenya vaetal de M1 Toft My cesiea Tove MH SN AT jotrebstl, daca (ot Be anones tot ee ack fonsopor et mal mall pa eal Ara bravi) lopelie saa Vojpea este un animal rapitor, de marimey unui cue mijlociv. Capul ei ¢ mic, aseutit, Deg gara pare a fi mica, ea totugi poate. toghit bucali mari de carne, pe cari le sfigie cw tne Jesnire cu cei 4 colli ce ure alal tn falen deg supra, cat si in cea din jos. Paral ei e roy golbeoiu, Couda e lunga gi stufoasa, La van "nite "prinde ent ep rinds cu. viel. ae famant, cat eho wef moat wrople YTe-0 pashte, dalam aiengh ier ta Thee gave sub sldneh ce meat nsa, ch dacd © alacala, de wremn race put th alla parte, Eas e aga si braneste a ogre. pul eu melee idee pic (9. 0 fetita la ziua mamel sale, Duc! as fi 0 foricied, Fava temere van fried Mas sud fa tine 'n sn Duc! ag fo piveria, Fitomeld mat vartos, Din eolivfoarasmi miei Tag edt metodios, Si spre sema de mulfdmirs, Letra buna ingrijire, Ly vempled em gust feunos Fain ta de miros Day eu sunt menai jiiata ‘Tineried gum ma vezi Deck toty coi sta in putinifa,ate main wr te . ile wate Tools vette, FU toa! r "yop eregle maven 4 Duamuecen ! a Andrei Muresan jrica Jn srie 20. lubiti-va. parinti ve dan ju Inteun oray mare, mai molti mataente, patoraa ciradele. De o@t4 vine UN tink ing! Iizent, bine tmbracat si strull cu dragoste my, dintre mataratari de =trada. Vazand aceqg fin Dom, i ebioma la sine si Ti zice: +Ay sii Domnia-ta, ct ou st cuvie SA SArali mes finui mainnator de strada 2 >Da, Dompul mey cesta este fatal me unuia fi raspanse tinaral, *lar care ca maturdtor de strada ma erescat, dog cavine-se cinste unui asemenien pArinte, chigy Gack ¢ mituritor de stradas. »Damnezew te binecuvanta tineres, zise Domoul, >eaci ty asealtat porauca @ cineeas 21. Copilul curagios. Trei prietini au plecaf\ tntr’o iarna st nege, sau 34 se deie pe ghiald. Iugidar chic ei sipe un all prietio, #4 me ou void, »Ea nu merg co ata 38 iiin coi 8 a chzat sob ghiaia #0" ae fric8. Balatal de pe farm a alergat uw Mh rocal netericit Si prinzind de par pe es} 1 strigat dup® sjutor. Venind oamenit an noferieital ye curagiosul copil, care La mantuit, a n'a oprit a merge. po ghiaite armol rAului thahelat, iar est de el, zictnd ca © fricos, ande © pocnitura, ghiata s'a apart iar eet 2 ghiala si scotindu-i eapul de sub baat, aproape mort. Toli 22. Binefacere, Proverbe. La cel ce te dujmineste, Tw cw binest ritelteyte + De ts latrit ore un cine, Astupici gure ew pi face oare-cine, Tt Satoarce eremen e vine Binele pe om il soups, o Ca vremea de foe si api, Si decapururi fapia bun’ Kate De faci astiizi enioa Vine, Mine deta altuti vine Binele de ritw te seapi, Sd-1 arunci chiar si in opi, tuluror eununda Finnt, tuiea cui ti place Nare ow ce 38 90 'mbrace, Cine tea pan ta 'mbatare, Yume bus in Ine n'are. 23. Brat oo. store fue a gd saa onntoneae ta fare, cre Z are ridacit 9 trl ile Sma eo ea 2 tie ham spose or aval i spre Copal sont tOL inal seq Sp a "oan son Ha Vveral, Roada ‘ole ini stat Tinga rie races de Brod. in brad ag joo coat eF8 0 albina intr carey scilte do rein. si dacd o pedegma * prapatinata. nico -2i ti aise raging ned, nulla etn ia care oe fgg Cj: place { stupa nostra si mn te gypuen iopontnnd. Dit terpentio se face eaten Ceaggaell (ott shura unde voegt, om 1 te opreses, nal braéni este mosle 31 de learn. ait hart dim siup. CAL timp a fost aim gh ronnie zeu pamantul, a mers bine. Tedaty Dradal 90 foloseste Ia zidiri gt see mmpat $1 TOUR @ chat pe arb, Sa mobieto. foi ssi etmte adapost fo erepatora un lemp, A dova 2 sbura thin 00 pe for, sieand, x hive © de mine, dei en tt ce adun, « a 1, ge ef celelilte albine trebue sa dues to te culeg I cOsnitA i primese numat alta, eat fr dé resina>. La cAleva zle incepase pleale stem vant tece s viscolos, inet albina ou ‘msi puled sbara, ca si-gi ctstige outzemanink jer aved pufind gi alte albine nu eran pow ol casio impramute, Locuinfa fed er fri ovoid si ula, Tot mai bine a fist ts eos i, cugela albina. [i er& msine de gresala ei ji suferet foame, In sfargit, pocaindu-se Ineipa- rots albind, s'a dus iarasi ta coguifs si agexdine la fncereg| 24. Cuvinte infelepte, Bietia este usa tuturor rintatilor, 5 Botin Plerde pe ow", sice s. Grigorie, Botta exle 2 ucbunte de buna voic', ice tufAleptul dr, stotel. Bi fol, ucigasil gf mebunal sud frag Bietia este iccorul tuturor réutafilor, Birtyp san cércima este cimitirnl omenimet, Deus bierive Letiout ¢ tntocmaé ca ¢4 0 luuteg fare chrmaci, in mijlacul » mul créjmei duce ia rusine, siriteie, sf moarte. valuritor, cari crunch in toate parftile pind se sfardus,7 4, sa migul ew st0t dy, eu come aad on a fost cea TN Aligenty gl ‘pa inn dio tot stp ft sana ei siloare 26. Dilginta (Silinta) (Proverb Cid te apucs do oreo treabl, Bo tsa 73 Bunui melt mi +0 prip Giindeste cle azi sh pentru mde Mery 1 iaprava, deste, wast 20 Totdeauna are pracnie Pare Tarna nn 96 tacdrligh, Mu tutwarcd. Cine mised Tot mai piged 27. Coniractul ste singe. nd am venit maghiarii din Azia, nainte ey a veri 1a frantea lor septe eon: dnealori. Dopa datina siramosilor lor, cri gepk condueatori au legat contractul de sAnge sf ume sian spiatecat bratul gi aw lasat s@ 6 stage in pocalul stant, ceia ce a tosemnal, © miia de ani a 5 caret sAowele acehia, ears yy at rel etal, adectJegatura tor cea attntg. wracactil san Teettara de sanges pune! {. eat imp trieyte familia at keyed, top 5 din aceia 54-81 aleage principe, ara ce © vor cuy ® avat 130, SA o Imparia, Mal conduentoril, e&l gi tof nemast op ja drept a 10a parte la e&rmuicea jan, j. Conducdtorulul, care va necredinciag eli, 84 b3e Verse sAngele ;, sca principele ori conduetori ar ssi iol, blastamati sa fie ss. Acelaia, earele na va merge ta adunite 1 sfatol malinnel, si ise jee aver: 28. Calul gi vaca. (Asemauare), Calul_ se deosebeste mult de vaed. He en | mai frumos si mai ales san nobil dectl vaca, Copul sia e lung si mai fngust, Botol calului tuo, pe cAnd al vacei e lal, Capul yneei e inpadobit ct Coame, pe c&nd a calulut un, Vaca ye apara ca coarnele, pe Omul la masé edind sade Sa méudnee cum se cade,pa. corgevoa sinaelai Hin nag, ni mul ai pe vas © See es 38 tinem cq age curat, heel nejdioass, yi pq Tm pas linistit ‘curgerea sfogelUt © p a me hy CM iat ‘ala musts ta apa ame Ci Limp eurge stage nese seat a sul asol, al Spal, ori g gh «vent anedicul, tragem aera, ot! panem in ni stecatt-cu pialra aera. aplec 34 Aromate, Fara aroimale mu se poate gat nici 9 may, care gustoss8, caci desi acomatele nu soot ma (ritoare, totasi dau mancanit_gusla) reeerut. yp mais sont ardeiut (piparea) care se. folosete verde, acrit 1a ofet, umplut en came 3f fen ty za de patlsgele (paradaiea) ; iur copt se mae cina si pulperr Ini se foloseste in mfnetei, Pe pernl, ereste 1 Altica si India. La noise adk oabele san sdminjele, cari macinate se folos fo mined Stortisvarn are un gust dulee pisettor, se folosesle cu coaja cu tol, mai ales Ia gai prajituritor 2 ra a i008 BIA i anh ae ie Rl Taed 30 Yolanet (the 8 Roe in Ral Ca a esa OSA” pamacite fine, untal lichiorat gt or eid gander st ale ted ah Na varimatele #4 le cimparam eq boabe, eel rtp ead areateete eu ae anes 4 35. Lupul, Lupal este woul dintre cetele mai sf sv rapitoare, Gapul Ini e mare, gitute gees meraie, Incat nol poale tntoaree, ci e sits voaree cu tol corpal, Coada tai e longa si Parul san zbarlit e de colowre sara gal foarte tare, fage peste dealari si vai cu gura; dapa urs ¢ cel mai tare animal ‘ipilor. Locneste singuratie prin toecurle des “eh, Cine A svy = " e padurii. Zina sade ascuns Fame ene Cum putem ferici pe ani? citar ooates bla Apt Dad Cg Se ee mand, +494. sub porfilo ao tk In'o 2 venind Pavel dela geoald, » aig ae ae et sole: *Preotul nim spun astass Se te state, 6 iim a fee ys gi po om Din fir ; thd 5, fe fy fl_numai, eum patem face pe aii ie re miros foarte fin, Meat irons Crag Stet ng goa rate, ee vedea singur stare do mat malti kilometri iM frebue s4 facie tt zise mamacn arte a = "xu rect) molt si intra pe Usa micart go. Le ack On art Ani, care era fourte suparata. es ase siintean 0, ior la cole din “saga 4 ga ecemammm no's ADH cre TA ert le eran alae de a a Familia réniton, MEM odate, foc’ ne lea patat. destuces ya Tog hiare tocite, formeazd fomilin.raniton pavelt, dvsfé-mi atele, cack nm ma pot taeallcs fae mica eopila pinging. Pavel eth pact 36. Semaniitorii yica: >Lasi-ma tf paces. 0 voce din featee rice: 2040 0 poll face pe sotioara ta ferlelgge it harnied, om ROGiD abana Hifi destict alele thnodate si fi zises cae ‘i gut bvasdes pe fragetnd ndmay vino, st 10 si focalt* “Mica soriosra, apace apr: in unre bres a sia vazut Incalfata a ras isla deparial volley ‘i ze wdlerle it pe Pavel Inc ert voios, et a pntat face pe emery Srariind i a toy cale simdnfa dupa ofng, fericil. Nu peste malt vine mamisa eu feahera) E cel mic si1 renga: »Pavele, da frafiorulut tan oD runs, menial tt neselie, jople si le joact en e, efci ew ain sa ajat tales oroe gf runt bunt adunga wn ut Ju) fans. Pavel erA bucuros ed poate fetie tneg fia de Nonna, roland spre Wt AeMMEpe dol, pe mamt-sa. spe roieal. s4q, Gah Abia acum a vazut el, cum orul adeseori poate ali si fhe paint ‘nade f q os : Hace pe altii mallamili’ si fericiti pindn woaple, tok gréul sd risara) oa, pane i parumbii osteni a ta vara, we "noate rabibeati t= ala patriei noustre, Budapest are mat itori decal ori si care comitat al {aril Bs se estinde pe amandoi armurii Dunarii, Buda Vasite Alerandyi,Pa Budei vechi @ alld fabriea de nai Pesta TO Pe pare). I OFA SOL vestitele bay calc tn deeaptay ar, Pes Mapoare): I "ti calde: aia buros iar a2 Stair ain Bada zidit de nou si palatul regese, In bisericg inparateascd si bain Lukes. In Buda se afla mai (olat se allt mana cea dreupla a sfantului Sh nile zvoare calde, tate cari mai vestite sunt i“7 >Ku am. comparat gaa oe a vr CL "an Stu rape TG ole en apa Monata cn Pesta prid patra ody (or mei to cassa de pastraree Pe tai, 2008 Fre canal vail © pode TMeat pa eyaMilm fy mei im came de ease lain a te Moni gree, cari sont sprisinite de eo} 2 ye & a} 2 at Otis na ce sot in mifocul Dunteii. Tarmul gigs lll % opinci, ea iam emmy ent He Faget mal vik Pe DOOAFCumbig gate! 4 poala vent la geayign rat @ cet vapoare, ear aduc bucate de pe qquitei ‘che, ca mann Pare Ca piotre euburbiil et pila Pana socullat 1) Corse ta Vanda san dojent ect: Dee nla ¢ eonal Tall a At rag Sectria al Iosermnat cle Lipe Li Teodor un ban de arama, ‘sop ental, care: este unt di pan. Lut Tec Sofiei onal Geis: pardetnestal ca °°” cco ote ie tek ol dire ceo mi frnonse in Ime. pall fh fies, palatal academiei, Bazilica, 0 biserica q fet enpoid arta © mil onli deca! toate yg din oras, teatral, mozeu! s. a, Locuitori a fur. Spuneti pentruce ? i) industriasi_ si comercianji. Aici sunt cele 7a He multe oF se! TaVAnptt, ed. pala moilte fabric! din fara. Prin ori Corman. is, ne ardemms Pa Eaneigda arsura, la cari lectric ginal sub pamanl, prin strada Andeiggaim 1 pislea, panem -baeath q jit In unt de lemn ori petro, on polee muiat I apa si sto face mat de malteori. Daca nm s'a Iuat on anew deasupra walt find si peste en um petec woial tu apa acra. Cal si nn coacd rans, 9 spec at lim ca apa, fa care panem una sau ona g\ fu: natale a sula parte acid carbonic, 41. Urmarile procesului, : Doi baieli se certan, san? fadean © nucd aflata. Unut sivghe >Nuca ean ie oad © ping alba mus , peste care prnem ns bine. Aceasta g 39. Talantul parintese, Un parinte si-a sarbat ziua namelui, trei baiefi ai sti iva poltit zile une gi tq adus fieeare civ un dar, Tatal s'a bucurat pen jubircs lilor sai sia dérnit 5 el Gecarata’ ¢ © coroand, spuinde-le, ca pot face eu bani voiese; dar Dumineca fieeare trebnie s&-gi seama, co a fecul cu ei? Dumineca dapa find cu tofii In grading, tatal i Intrebat : #4 facut cu banii?< Mai tulai a raspuns_oy Vitel, cols. a. Tara 5A relrage tn yreo. vie j Fain #1 acolo cade th amortire, dormiad. pana primavara, El trdieste fo codrii dest ai munhilor jones 8 toate rin c&1¢ NON ajutgy m cae Forope- Tiganii tl prind de mic, sit tavata a 4d, Warawuri rele ee ta qua Teas harna din ockiul tu ‘i pe alta de rdw. Cine bea pnt mbatare Nume nme wave, Crgia asupre-gh chant oapa altuia, Care sopit roa Cute el ttinsa 45. Ursul comun, 1 comun este cel mai mare animal ra, aropa. Corpnl Jai Pe mare, gros g geoperit cu bland deast, de coloars sana fnchisa, care e prefioasa. El umblt pe falpa totreagd. Avind picfoare tari, Tage si inno ine, iat en ajatorul ghiaralor color mari, 5a urea cn nyurinja si pe arbori. Tn tinerefe nancé muguri, radacini, poame, inseele si miere chod a imbairinil, manned mai ales carne pitor ia greoi. K greoi. KS joc la sunetul cobzei si nmbia eu el pe sate, Daca intalnim vre-un urs, e bine st ne culeam jos si SA ne retinem rasnfiarea, cici ursul cregind: ci omul e mort, nu-i va face nimie,on im - iar din sfAnga rOnrite y, Ai iy eh eur. Cappel irtarit pe IADEA orasele tig! 0% git, at dela Vac se adres, 4 ima ‘ate sunt bune dela Tatal. 46, To Un nesu Bra voios, cic merged dela un (Org spre casa, targuise bine. Pe dram 1-4 pring 5 rt Pagers sad prin. mareata capita Db een, ca Tl udase pana la plete frecind prin areal san ale po Seon ie pldnge contra lui Dumnezen, 4 are joenl Dandrei frumoasa jpg t phe de neplacut. Mai trziu tre. D sc afli-eel aag ion dat on timo ‘cand prin o padare dei cure Wyse; adevarat ,gura de rais, woarte Dapared iaragi ta 2 gama vuln Corpels Carelnd apot prin gongh formtnd Om banc, rispunse fata. rea framoase, Fata g¢ Pini o lada. d’alexafeamogeie nes eu ala si mat agteapla pana Dapa ce intra, fimdu-i frick de mama-sy Mori o culie mica si necioplita, erbe. a vitriga, sa nu o bald daca se va tntoarce acast, 4 Sfintd Vinere, ict mi-am ales Ine peulruca inlareiase ; Tntreba daca nn cumya ave gi face slujba meac, ‘les Iucru pe trebnioja de o slujaiea. Slanta Vinerea care locuia iolauntru si care primi fala, ti raspunse, ca frebuinja ce o asemenea fala; ea ramase ae ‘Mai inlai fi spuse, c& ce Ineruri are 54 fac viol fata mea, daca n'ai voit she nine frumes gi du-te eu Duron _ fala mosaloi tsi Ina giua hana, h subswoard sit Intoredudu-se pel ga un colae cald si trecand p Hol dupa ce 4 méneat si numai109 J cole din arma, rise fata lenesa Myaich Slaota Vinere, mivs'a facut dor de tar find Junge ji, da-midreptal men, etci mia thea Fala ajouse hy me comple eee di et apa al i A uh rari; pe €are tho placed ea s'6 ici, aleges jacnse fata mogulni. Se duse, se duse gi guy fanse ja _gridina care © chema gj © yori de Ina de pe girla lada cea mai framonce rvaait. Sftinta Vinere ti zive »De oare-ce fi-at ales asta lad, ia-o: dard dasa ta sho curele; dar ea FAspunse: Da gap, uo deschizi pana acasa si cand 0 yeh des. nebona sant eu st-mi ssiria mane peutea ting, J F2, 8 i nummai cu muma-ta singura fn eae at at porn mai depatie, 08) pang miata st eand’o chemé fanidna, ca Ti Tiepngel ‘Dn cel an ate Tau, 8 S88 ost aca tine pana sa te eurits. oo ea tnineh mai deperte si se duse pd gy ite si peste euptor, earele 0 siriga a pe fata, mosuiai: ea fi aise si loi: Dal cau asut siani mordarese, manusitele si 88 ma ¥ Pin Ti piece mainte, pend ce aia pan ania Vinerea, Acolo fh inlrebala ca i fal Jui si-primita tn slujba, epoi Maica Sti Vineres iv ise ei =i facd cein er isese fele: mosolni si pleca la biserica, Cind veni Sfanja Vinerea acasa toate i canele, eu gilariv intinse, se plinsera e& li opait gailejurile: intra in’ casa 9i vat aiala cea mare : ty si on vazd nimeni eo © Intransae, Fata lua lada si pleca, cand se intoarse pela cuptor, vazi eola cif, 50 cored sO ih sino putt: ea om mal i rabda de foame. Pe Inga fintana treet zindl, ca nu-i dete macar o picatura de apa, ca st se recoreascd ; iar cand trect) pela gradin& ji lisa gura apa siinw pnt nici sdse recoreasca pullu de argita soarelui, Ajongiod acast obidata de osteneala gi tla manda, n’ava rabdare, ci chema pe mama-sa la parte si fi zise sa faca pe mog gi pe fica sa sd afara, Cum ramase singnrele, deschise lada, dar ce esi d’acolo? balauri, gerpi si cate leghioane — fonte, earora le arsese ‘gallejurile cand le dase ce maneare si indala le slasiara si le mancara slrasplatie F din eek ma ile bune 31 rede Devi Cini dai le rot eatul 8 4 ecare om DEL haplaives Domne ; a moe inte a) avol aN sal sh ay at te eaitorl eu un i Pew 52, Religiune. Boagi-te tui Dunne Proverbe. Si muncegte tot merert. mut trebue 6 Legen tai 01 pavinteased. ntratta lege save feyor nung elmteste, ‘n Donu Para lege vd nusveste stint spiafii, Precum te “nvmitat paringis Puseti nidejdew tn Domnul, ste tot omul, f neavuti, Pe Durmuesen imprumtfi, Ginn de sie pasere, edind Mea ape, se nite ea ta Dumnrzen, 53, imbundtitirea semantei. Pentra a ved rod mai bogat si bucate pret bun, trebue s® togrijim de tmbunal {rea semaofit prin alegere, Alegerea se face ast # fspivceny, isaril, unde curge limpede, ea si un param de rronte, Dela Marmarosszizet intra ta ovale: ro: Ce eras , gunoit nainte de ut an acestei semanaturi alegem, spice, be cari lars bana ce vam creia san face © varielate san rase8 deosebita de rine. Daca wean Host de semania muita si uw patem, ag icptd pnd vom face o varietate lens de yrting, alegem din semanota Pe cen mai buna, adeck in care toate plantele sunt deopotriva, si areca o tueraa bine, Granl 1 vom plivt mai adeseory, iar eneurazul tl vom prist mai des Graal 1 lastm ‘st se couea eat de bine Dupace Fam secerat fl lasam to pai, adeca, ge. trierat, pana tnainte de semanat: cand nut tees vam cul cail, cil butem ca imbiatitoarea, Duptee am curalit semanta ca Ingrijire, o urunearn on lopala i contra vantulai tn forma de semicere, 1 cA boabele mai pline si mai mari vor waded mai departe, iar cele mai usoare vor rie inined mai aproape. Granntele mai grele le vane turim cu ciural si eu triernl si apoi le semanam, 54. Tisza. ‘Tisza este cel mai mare rin lateral al Due surei, Ea igvoreste din Carpatii de miazt-nowpte-Aurel a Ident rosinat, gi de Ste ori yoia In comit ses i siand ye ea toate itty BP witeig tor adacen sminte de cBldares Pe aire, panded Hoo gr enrge 902 a0t apg, MBM TS Geavatat do mint Ney Eine tm ee ett Hal SOTDOK tyres" ee ais pnte e Tare 2 Ob no 56. Latlistau cet stan. uals fowura. Ka primesin Sanne, 1 dreapta {adislau a f09t wn tegs vohuic, emrahion, ve Pe etme ap bg rad tale ue Kyer, si Zagyea, ‘ar to tinge indaracor si religios. IC) a outat ami Po Beortioy, S i Grigil), Saroe (Af teu, eta roy Srey, Kars (Cra, he ¢ aorecoaee, Guligied Nowa, aie Saemee so Uipeia), Mersal focel al aprl roa inelen ei, Em Tnving pe Canent, Mati ig mai multe patti, asa eA adeseari, nuvait 10 HAs lea dat ca. Toeainte Tasgigig, m Moning Croajia >i Slavonia si len alatue dar yoind $4 cArmuiasea tara spre at a a tant a iad din alg iP ‘Tieaa sunt multe Tacuri mocitioase, i. Bo fanz ite lao a cunalir to Tisza. Cel may ies ar 80 eat cco caro fps ag vorrei AGIA! evan smal ex rege mare ¢ canal ie cae a pea plutesc vapoar a Ungariel. Filnd crestin bun, a ridieat biser- aa Tina cu Danae ee Dunkre. Tiseh age. ag vie cartmale de Maghiari, esti, mare parte dupiy Tisza in Dunire, Tisza este io Sian eo ae ynoartea era paiina, © opril ca.servitorii sina mat Ine (ere Dumpineea si fiecare s4 wearga la biseti¢h, Then legi aspre th contia tugelatoritor, a. low trior 31 omoritorilor, astfel en pe incelal s'an ipulinat eatorii de rele. Pentra tnsusitile sate cele bone, el a fost iubit de toji, Dupa moarten xi, fara La jelit 3 ani, iar papa la pus tntre ta Tilel se vars Hace ei boat! in peat di 55. Nu minti. Aurel, doua calfe sau sodali de odala pe lingi o curechiste apatin’ sunt alcie, zise Teodor. Fi, ce suul acesteas, raspunse Aurel, carnia fi placea si le cam minla binigor. oka am véznt in calaloria mea o capatioa aga de mare, ca si scoala asta, Teodor, care era sodal decaldareri, ii zive. Asta e un lucra mare mai frate Aurel’ Dar uite, eu am lucrat odata lao caldare asa de more, ca si biserica de acolos: »Pentro Dumnezen! strigd Avrel dar la €e a tuebait 0 caldare ala! de mare?+ »Pentruce alia? voiau si fiarbi varza (4, cea c&t scoala d Ungaria Teodor si au miestri, {rec »Vezi ce _framoase 57. Calea dreapta. Gheorghe gi Petra plecaser eu Unis in orasul mai apropiai, ducand earlofi Gheorghe a nal drumul de (ara, pee: vind st ajunga mai cnraad, a luako peste pa sonea oragulul. Nu peste mull, veniud p108, so tmp testo cot ent ives 9) 7 turale. 58. Fanatele urate sunt acele Locuri, pe cays crete nshel sore o cov de fan. Foal tae frebussr cultivate cu Togtijive, starpind plant, cre alo, ea laplele canctal, scaetit, spinily tq, fae do ealct sau rachila, forlofelal,” mngchii Sagehi, n eiror radacini sunt To. farbi 31 prin roa ierbii, 88 pol sip navara ex) grapa migentoars ni, cari Tmpiedect Fanatele dirmare tmpiedeca ¢r nile pr inuaiele si farnk de lant. ) cosstul, trebuese visipite primavara eu ghilaul de p, Fanaiele trebursc udate, conduednd prin ea. pale mici, toamna, primvara si vara (dupa coasay ape vreunui rau sau izvor. Fanatele se gunoiese Ji inceputul iernei, cand pamantul e thghejat, ca roatele prin apasure, =4 uu facd paguba tn felind, Ganoval il rasfram tndata, Ceausa si sue perfosiatal faca sunt bune pentru gunoirea fa- tnajelor. Fanatele se cosesc, cand cele mai multe lori sunt inflorite. anu! bun ¢ monte, verde sé eve mires placa. Din iarha putem gat fan ve si fin bron a ee we Fanul verde se patesto astfe) Lasian i wsuce #1 dupace wa tiseat ae st 2° Yanni ‘brug. eo face aga” caoseeem 1 aa ‘asi: adnnam {ane ao jnmatale useat in elas, ca ‘eoucd iarba. ‘min’ ath len taste outta piss claie catenin ihoam pana ce se Tofferhanta din laut eat Yasfiram © noi si namai dupace oy 1 fant st asezarn bine. Eau teas ott a) atgot crit i fibd motrtor, eat pg ea 59. Ciocarlia, Civcarlin esto veatitoaren pinay into Top saad ei eal rifearet foarte Tule. Ci cioeul et deca eae nie, poate manca de toate ce sunt te cage ccmansturi tinere, jarba, viermi 9, a. be we nei 0 Faur la noi, far iamma merge in cele nari tm farile calde, Oauale ei sant galhene evi. Barbatuzul si femeinsa clocese pe rand uiale, Bi scot cate doua si (rei randuri de pnt an. Ciocatlia are o muljime de dusmani, dar va ales. cevdalnlea“q_volpea,“aepeeaggaa hava. Cantul ei plaent toveseleste eampia, Ea cinta din zori pana seara, ridicindo-se tn tnal- tile de sus, fncAt abia se mai yede: de unde se lust meet jos, 60. Numele de mama. Cea mai frumoasit vorbis 'n wn Cet mar iubit, mai dulce nume, E mami,La masa sie’ se ascunae 'n ockit ined a enim de cop, int Spre mama. cea’ si spune acest crvibut ¥ sro E onorah po pamant Ca mame. Amar insh dacle mane, Coma miss pot Saude 'n tame Tx mand Carmen Sylva G1. Lacul Balaton. in jinutal dincolo de Dunare se tntinde intro comitatdle Zala, Somogy si Veseprém cel ‘mai mare luc al Ungariei Balaton, care se zice $i marea maghiasd. Langimea nie de 76 km., Jétimea de 11 pana a 15 km., iar afungimea de 5 pana la 11 melri Apa iui in timp. linigtit, e de coloare albastra verzie, cand se poate vedea $i fandul lacului, iar in timp viforos e de ¢o- ‘loare verde inchist. iindca ea confine multe séruri, gustal e saros. De bent nu e buna, dar are In ea toale insusirile san bunatatile cari le are apa marii, cu alt mai bund e de Jeouit, folosindu-o bolnavii pentru sealdi, a armor de miartnoapte, inapre conitatat Farrier gastos! a acoperif de eoline sade ais, olyte. eh de mize, Inspre comitatal site 1° ot mocitlosi, aproape nelocaili 9 ipo yarmul dinspre Zale se alla Balatone “al dintre cele mai vestile si edulate +. Uinyaria, co 0 cima dulee si placuta. I en fala cu Balalon-Filred se afl pe- stay, care s€ intinde ca o limba de at in. Taenk Balato i Balaton corg 82. pardnri mici, Batatonut | tmaproanat ct Dunarea prin rll $i eat alal Sid, {ya Balatonutui & fost mai oainte foarte bogala A gli, cari The& s'am anit’ malt to imp mai in eMtat insemnnali pesti sunt fogopal, care pe te albu, ir pe de lator sar-verzi st costa torre e spate galbin, iarpe de Intari cu vergi wegre. Pe locnrile mocirloase din jurul Balalonnin ce pracese cirezi Totregi de bivoli, cari se scald gu plicere itr mocirlele acelor Locuri, 62. Gunoiul. Plantele sorb par{ile nulzitoare din pamant, acele apoi trebuic tolocuile prin gunoire, allcum pamantul ar sarael, inéitno ar mai pr duce nimic ‘ Mai bun ¢ gunoivl vilelor cornnte, cite Gi apalos si rece, el © potrivitpentra ori pamant, El putrezesle Incet, de aceen | 3—4 ani, Mai bon © peatgn pamantul jutos, Gunoiul de cal e mai sirac bogat fn siruri, de aceea @ potrivit pent mantal argilos si rece. Ganoiul de eal, pamine bine aad amestectn eu ce} gy 63. Semanta gi pregatirea ei. Pentra seminal alegem semanta cea bana mai frumoasd, mai grea gl mai cospia. fie proaspala, caraia, uscala si bine crescuta, Sa nn semanam seman|a piei prea rar, nici prea dos dar’ poirivit de adane. Ca st forim semanfa Je grin si de orz, de rugina sau faciume, toainte de seminal 0 pregatim astfel: tnte'an hectolita de apa disolvam o child de piatra vanata: pu nem gréul fn cosuri, fl muiem ta aceea. i il Ia sam in ea vre-o cAleva ore, Dapa ce am seos gréul, fl useim si manezi semanam. E bine, ca laainte de semanat, totdeaana sa stropim grant en piatra vinala, caci ulunei santem siguri, ef nn von avea téeftine, 4, Toate sunt tune dela tata a aly cra inchine. Flnvand. Wastes a 65. Tatra. Granifele patriel uoastre spre riagp-aiiaples jesrit sont muntit Carpali, a earor vat st tral fini arat ochintui omenese una dintre este mai finmoase parti ale patrici mame. Dintre tnaltimile Carpatilor, cel mai toalt ste Titra, care se fnal{a in partéa cea mai fingpre miaza-noapte palriei. Varfurile cele mat hnalle ale montilor Tatra sunt Lomuie si Perene jizw/ n comitatele Szepes si Lipli, ear au o inaliime de 2600. metrine ra saat stancosi ira de granil Mantii tit din agh amit plate Himes eatatorilo faturei si atolputerni gapada nici Io See ang ereste nici 0 fla brazi pitici fariege de brazi si lagi male silbatice. inti Tatra cr jerori lecuitoure. Find. aceste toare, sunt pnfine locuil Jor slovac n dintre eek onma mune racamatoare oi veh mare te pe Tal A gcd ndce frum ee meat. Anul al treil Ri Guienssee. uae tolpmsietat toal|imilor Ol $e topegie A ee ae idr'mai to 108 se Tatil padi, sia mullime de de oameni. si poloni traiese Tm saracie, * Cuprin ul mater ei. fciune Ja tneeperea. pretegeres | eee era ot See 2 Tieoral 3 cAlaional 4 igaetunea diminesi Eeenomul bun i, Chmuilitus 7 Comuna & Atoina 2 Primivara 1b Dor de primavara - es [Ealngejrea corpulu . {2 4ubirea de patrie {3 Hotarul comune! [iDreptate. ee Suipanifi-va mania gul de fara * Hubitex deaproapelui trl merodi- Locuitori on. Rugaciune 4a iesirea dit ee 22. Judecditorut 23, Vederea 24, Pagurea 25, Vi 26, Cantee 27. labirea filasel 28 Stelele 'n cer. 29. Apa oa 40, oe31. Dumnezeu'e pret 32, Ausut p 35 Recanoptinja Be Ragicione 3 36 ote tacoma 3r, Gusti (ruputa 51 a sutitutui 40, Portaren ‘cuvincicncs AL. Toamna 42, Canter de toamna 43, Patria 44. Patria s 49. Leul si soareccle fe Mica “4B. Din ler’ se face coroana 49. Codrule maria ta 50. Apa 2 51. Un rege tobil 52. arma 53. Dimineaja avut si seara Sirac 54, Cocostircul sau barza 55. Ghicitura 56, Paserile célatoare 37. Acrul 58. Copila orfana Cuca! Folosul_plantelor Constiinja curata Catra ingerul pai é ; Pipaitul 2 { Vieata plantelor 65. Copilul' si mierla fie 66. Binelacerea rasplatita 67 Copilu! si fluturasul Windurat=. 5s de apie annezen_atotpaternic: Duma sau odiha wramgous Tiere Ait le ieomiel i te legeni codrule Pisira de var Fricosul oslele Vaca f) Ghicitura 4 Iubirea fiiasca Furtul : | Vulpea O felifa la ziua_mamei sale pile curagios. facere $ Bradul Cuvinte imelpte B. Diliginta Coniractul de sange B Calul si vaca. Copitul din cas’. PA ncaa ay fi. Nepoata bund .wind in din 0 banat somite 3a capa 35. Seminaterit Fe Rin putem text pe att 3a. Buvapest 30, Talantut ndcintese 40. Arsura : Fh tranarte procesutil 4, Carpio Ungariet GF Ragdciunea.copitelut 4 Naravuci rele 45 Ure comun BE Toate sunt bune dela Tatal Hg cainne pe Dunare { Stantal Stefan « 49, Albina : : 3 Dunnezen_e pretutindenca de fala Bi Fata mosuiui cea cu minte 52 Religiune : jrea Semantei 5g, Imbunatat 6 $a Tisza 55. Nu mini. 3p. Ladisiau cel fant BF Gaeta ‘Fanaje naturale @ 50. Ciocarlia . f ~ 60, Numele de mama 61, Lacul Balaton ~Gunoiul - * “ 63. Semanja si pregitirea ei I Tote sun! bune dela Tata Rae aa.