Vous êtes sur la page 1sur 12
Pale. Gaping . adit Complexul Muzeal Judetean Bistrita-Nasaud CENTRU SI PERIFERIE Lucrarile colocviului national, Bistrita 23-25 aprilie 2004 Coordonatori: Corneliu GAIU Horatiu BODALE Accent 2004 CUPRINS Florin GOGALTAN Nevoia de teorie?.... an lT George G. MARINESCU Asezatile fortificate si implicatiile lor asupra populatiei hallstattiene din nord-estul Transilvaniet Gelu FLOREA Centru gi periferie in lumea dacica. Reflectii asupra unor directii de cercetan Darius SIMA Combustibilii in antichitate. Obtinerea mangalului intre arheologia experimentala si etnografi Nicoleta MAN Centrul pentru prelucrarea pietrei din agezarea romana de la Cristesti.. Silvius Ovidiu CHIS Reprezentiri ale vanatorii pe monumentele funerare din Dacia romani.... Cristian GAZDAC Center and periphery: The Roman monetary poliey regarding the Lower Danube provinces at the mid 3° century AD... Cornelia GAIU Provincia profunda ~ imaginea unui sat daco-roman in lumina arheologie.... 31 35 Célin COSMA Centru politic si periferie. Statutul politic al vestului si nord-vestului Romaniei in secolele IX-X d.H Mihai Florin HASAN Neamul Kéllay gi infractionalitatea medievala.. Serban POPESCU DOL] Contru gi periferie o realitate?... Tonut COSTEA Nobilitate. Etnie, Regionalism. Nobilimea roméneasca din Transilvania in secolul al XVU-lea Daniela DETESAN Influente herderiene in literatura din Transilvania intre 1800-1848 ... Pavel VESA Atributiile preotului in comunitate (sec. XVIL-X1X) Joana Mihaela BONDA Centru si periferie in discursul mitropolitului greco-catolic Alexandru $terca $ulutiu. Momentul Conferintelor de la Blaj (1858). Giprian GHISA Consideratii privind denominatia greco-catolicilor din Transilvania in sec, XVIIL-XIX. Mirela ANDREI Locul si rolul vicariatului in sistemul institutional al bisericii romane greco-catolice: centru sau periferie? Vicariatul Rodnei intre 1860-1875 2 ow 121 127 143, 152 10 162, 167 wT Nevoia de teorie? Florin GOGALTAN Prin acest articol doresc si sensibilizez si colegii din Transilvania pentru un discurs in care accentul nu este pus, in primul rand, pe materialul arheologic propriu-zis!. Consider necesar s&-mi preciza pozitia cu privire la ,nevoia de teorie” si in arheologia romaneasca. ‘Marea majoritate a arheologilor romani vad meseria noastré ca pe o disciplina bazaté in primul rand pe munca deteren, urmat mai apoi, eventual, de prelucrarea, mai mult sau mai putin selectiva a materialului descoperit, si, {n cole mai fericite cazuri, de o oarecare interpretare istorica a descoperirilor facute. Ca lucrurile stau intr-adevar ‘aga sau c& depozitele gem in continuare de un balast mai mult sau mai putin révnit de cei care ,vor sé fac ceva”, nu discut acum. Ceea ce este cert este faptul ca abordatile teoretice sunt considerate de numerosi colegi de breasla a fiinstrumentul dupa care se ascund ,arheologii de birou”. Avem oare nevoie de ei? Citeva studii recente au facut o excelent radiografie a arheologiei romanesti?. Ea nu este completa dar incita si cred ca va incita pe cei ,nemul{umiti” dornici sa géseasca raspunsuri gi sf ofere, daci nu solutii, cel putin noi directii de meditatie pentru o generatie debusolata de tranzitia unei ,arheologii roménesti in tranzitie”. Nu sta in intentia mea s& dezbat aici, inci o dati, destinul pe care l-a avut meseria noastra’, dar articolele respective mi-au trezit curiozitatea de a consulta gi o alté literatura dect cea cu care eram obignuit in ultima vreme. Doua aspecte mi-au atras in primul rand atentia: lipsa aproape totala a abordarilor de natura teoreticd in arheologia romaneasca gi ignorarea a ceea ce a insemnat atheologia ardeleani pana in 1918*. * Pentru completari bibliografice le sunt recunoscator colegilor Anca Popescu, Christian Schuster si Ovidiu Tentea, Cites aici doar Incrari aparute dup amul 2000: Viulpe 2000, p. 13 saq.: Popovicl 2000, p. 17 sq. Anghelinu 2000, p. 271 sq: Gheorghiu, Schuster 2002, p. 289 sq; Niculescu 2002, p. 209 sqq.; Anghelinu 2002, p. 39 sqq.; Barnea 2003; Dragoman, Oanfé-Marghitu 2003. in aceste articole poate fi gasit si bibliografia mai veche. Un istoric al cercetarilor privind epoca brouzului din Transilvania am publicat ia urmé cu cAtiva aui, din nefericire intr-un volum care s-a dovedit a avea o circulate restrinsa: Gogéltan 1996, p. 13 sqq. ‘Nu mi-am propus si discut acum acest din urma aspect. O voi face, sper, cu o alta ocazie. Vreau doar si precizez, gi se pare ca este cazul, cf inscriptile romaue din Trausilvania au inceput afi copiate inca din secolul al XV-lea (Hussu 1975, p. 37 saq., cu bibliografia mai veche), iar primul depozit de brouzuri, cel de la Arcalia, a fost publicat la 1796 (vezi Soroceanu 19950, 1.9, 1 cu bibliografia). Organizarea unor colectii muzeale in cadrul unot colegii_precum cele din Targu Mures, Odorhel ‘Aiud, dateazA tot dela sfargitul veacului al XVI-lea, culminand cu deschiderea in 1817 a primului muzew public din spatiul romivesc: muzeului Bruckenthal de la Sibiu (Oprig 1986, p. 96; Opris 1988, p. 2). {inci in 1858 F Miller realiza o primé sinteza a descoperiilor din epoca bronzului (Miiller 1858, p. 333 qq), iar un catalog ‘complet al descoperirilor arheologice din Trausilvania a fost conceput de C. Goss in anti in care ,vechiul regat” obtinea independenta (Goos 1876a; Gooss 1876, p. 203 sq; Gooss 1877, p. 407 saq.). incepand cu 1876 antichitajile ardelene au fost ficute cunoscute societatiisavante sau amatorilor iubitori de istorie prin lucrarile lui J. Hampel (Hampel 1876; Hampel 1877; Hampel 1886; Hampel 1887; Hampel 1892; Hampel 1896; etc.) ori F Pulszky (Pulszky 1877, p. 220 sqq.; Pulseky 1884; Pulszky 1807; etc) B. Pésta a creat la Cluj in ultimele doud decenti ale secolului al XIX-ea, o scoalé de arheologie de care au profitat si vorbitoride limba romana. ,Repertoriul arheologic pentru Ardeal”, publicat de lulian Martian in 1920 (Martian 1920), a aparut peutru prima oard in limba germana la Vieua, in 1909, in prestigioasa revista a Societatii Antropologice (Martian 1909, p. $21 qq.) El nu ar fi putut sé vada lumina tiparuluifar& contributile arheologilor ungurisisasi.C, Moisl scria cu admiratie despre aceastl aparite editorial: ,Mentioniud aceasta insemnata contributie adusé pentru cunoasterea antichitétlor din Ardeal, uu pputem dori altceva, decat cain curdnd sf avem si noi un repertoriu la fel pentru antichitatile din {ara noastra” (Moisi! 1910, p. 48, Informatie bibliografica T. Soroceanu). Sapaturile incepute de M. Roska, in primul deceniu al secolului trecut la Periam si Pecica repreziuta si astizi un model de cercetare arheologica si publicare a rezultatelor obtiaute (Hoska 1911, p. 2 sqq.; Roska 1912, p.1.sqq). De aceea au avem dreptul s4 iguorim munca primilor adevaratiprofesiouisti din meseria noastea, chiar daca ci au activat intro {art care in secolul al XIX-lea se atumea Austro-Ungaria. Vezi o sumara prezentare la Babes 1981, p. 323; Babes 1994, p. 96. »Scoala istorici romantica” sau acea perioada a ,istoricilor militanti”, cum o denumea I, Nestor!, Teperezentata de savanti precum V. Parvan, I. Andriegescu ori D.M. Teodorescu, a avut meritul neindoilaic de a crea o generatie de specialigti la Bucuresti gi Cluj, Aceasta va pune bazele unei ,noii scoli obiectiviste" de arheologie in Romania, Primul gi cel mai marcant reprezentant al ei a fost Ioan Nestor. Studiile din Germania de la Marburg/Lahn, sub indrumarea marelui savant Gero von Merhart, I-au familiarizat cu ceea ce era atunci la moda in discursul atheologic: analiza pozitivisté. Metoda sa de cercetare nu este explicit formulata, din punct de vedere teoretic, in Der Stand... sau in alte studii publicate in anii '30’, dar ea poate fi gasita in articolul referitor la sabia de bronz de Ja Botu’. Astfel ,prima tema a cercetarii preistorice a unei regiuni sau tari nu poate fi... decdt adunarea gi clasificarea cét mai stransd a insusi materialului documentar..” cu ajutorul caruia se poate reconstitul istoria politica gi culturala’. Tot acestei generatii tinere de exceptie a perioadei interbelice (V1. Dumitrescu, R. Vulpe, E, Dundreanu- Vulpe, D. Berciu, C, Daicoviciu, D. Popescu, K. Horedt etc.) cu studii in Germania, Italia sau Franfa, i se datoreaza gi promovarea unor concepte precum cele de cultura arheologica ori difuzionism, aga cum au fost ele formulate de catre G.V. Childe", ori acela de atheologie cultural-istorica si etnicitate, fundamentat de G. Kossinna gi scoala sa". Cu tot efortul depus pentru construirea unui ,stiinte inductive”, ca parte a investigatii istorice, practic nu este vorba de teoretizarea domeniului nostru de cercetare, ci de stabilirea instrumentarului metodologic"? Anii totalitarismului au sardcit si mai mult universul teoretic al meseriei noastre. Chiar daca s-au alocat fonduri importante pentru efectuarea de sépaturi menite si completeze cu materiale arheologice colectiile unor muzee nou infintate sau si le imbogateascé pe cele vechi, nu s-a facut mai nimic in cea ce priveste infrastructura, Aceasta deoarece arheologia era consideraté o stiint’ empiricd ce nu avea nevoie de teorie”, 1. Nestor va sintetiza acum modelul de urmat in cercetarea arheologicé. Era cét se poate de clar ca ,fondul gindirii filozofice a lucratorilor din arheologie” nu putea fi decat materialismul dialectic §iistoric, iar metodele de investigare trebuiau si se axeze pe ,stratigrafia, tipologia si chorologia”™. Dogma fiind dogma, rezultatul a fost cé ,Eastem Marxism remains the main cause for the impotence of theory in the socialist camp and the main source of isolationism”, Situatia din Romania nu este singulard. Blocul socialist s-a caracterizat in general prin existenta unor ,theories without theoretical archaeology”, Hilar este faptul, asa cum a remarcat si M, Anghelinu”, c& ,Putine aspecte preia preistoria romaneascé din simul marxismului”, Adevaratit ,atheologi marxisti” (sau neo-marxigti), incepdnd cu V. Gordon Childe" si continuand cu K, Kristiansen, nu s-au format in spatele ,cortinei de fier” ci in ,occident”®, Notiuni ca ,civilizatio” barbarism’, ,matriathat", ,patriarhat”, ,mod de productie tributal” sau ,oranduire tributala"™®, au fost inlocuite de concepte precum ,social reproduction’ determination”, ,transformation’ ori ,culture and identity” in perioada comunista au existat doar céteva voci care au incercat si atraga critic atentia asupra domeniile considerate prioritare in cercetare. Lasand la o parte ,limbajul de lemn’, autocritica de partid fi permitea lui I. Nestor si remarce c Jatura tehnicisté a unor studii umbreste unele progrese certe™, ,Dacismul”, ,romanizarea'", Nestor 1988, p. 277. Articolul a fost publicat pentru prima data in ziarul Cuvdntul, IX, ur. 2785, 25 iauuarie 1933, p, 1-2. © Nestor 1933, p. 11 sag, ‘Nestor 1934a, p. 175 sqq.; Nestor 1934b, p. 108 sqq.; Nestor 1995, p. 24 sqq.; Nestor 1938a, p. 178 sqq.; Nestor 1938b, p. 135 sqq, Nestor 1937, p. 135 sqq. Nestor 1937, p. 155, © Vezi de exemplu Childe 1929. " Kossinna 1911. Vezi Eggers 1986, p. 199 sqq. O lucrare utila privind conceptul de etuicitate asi este recentul studi publicat de FL Curta (Curta 2002, p. 5 8q4.) © Berciu 1939, p. 16 549, © Gheorghiu, Schuster 2002, p. 205. Nestor 1965, p. 426 sq © Gheorghiu 2003, p. 171. Laszlovszhy, Siklédi 1991, p. 272 sqq, Exist tus gi exceptit print care as cita lucrrle rusului I.S, Kleju (Klein 1982, p. 198 sq cu bibliografia mai veche) ” Anghelinu 2002, p. 4, " Childe 1979, p. 93 sag. " Veai Spriggs 1984; McGuire 1992 ® Roller 1956; Constantinescu 1972, p. sqq. Kristiansen 1998, p. 41 sqq. ® Nestor 1960, p. 8 setnogeneza”, piloni solizi ai ideologiei comuniste de la noi, au fost tareori supusi dezbaterii obiective®. Preocuparile teoretice din anii '70-’80, cu precddere din literatura de limba anglo-americana’', au rimas aproape fara nici o rezonanta la noi, Lipsa contactului bibliografic, a dialogului si dezbateri stiintifice de care aminteam, a unei reale mentalitati de analiza critica a facut ca ,New archaeology” sau procesionalismul, contra reactia sa post procesionalista a anilor'80, atheologia analitic’, arhoologia marxista, otnoatheologia, arheologia contextual, arheologia socialé, arheologia habitatului, ,gender archaeology” etc.®, si raména pana astazi un soi de ,exotisme” ce nu au nimic comun cu ceea ce fi plac arheologului roman si anume ,certitudinile”®, Cat ar fi avut de ,cdstigat” nationalismul istorico-arheologic de gen ,Noi tracii"”, sprijinit cu ardoare de stracturile propagandistice de partid, daca ar fi apelat la teorii cu argumentari cel putin rezonabile ca cea .autonomista”, formulata la sfarsitul anilor’60 de catre C. Renfrew? Nu sustin nici pe departe cd nu au existat, in cele 5 decenii de comunism, progrese reale in arheologia Tomaneasca. Ele nu sunt insi de natura metodologica si teoreticé®, Trebuie afirmat trangant acest lucru gi asumat ca atare. Efortul spre pluridisciplinaritate, prin cooperarea cu domenii precum medicina, biologia, geologia etc., a insemnat un pas inainte, dar a rémas multé vreme doar la nivelul unor inimosi, care sau Tupt din timpul lor liber dedicandu-1 preocuparilor arheologice. incercarile din anii '80, si aici nu pot si nu-l temarc pe Gheorghe Lazarovici, de a deschide prin etnoarheologie®, mésurdtori magnenometrice”, folosirea computerului pentru ordonarea datelor, analize pedologice” sau metalografice™ etc., directii modeme in cercetarea arheologica, au fost privite de multi, in col maifericit caz, cu scepticism. Dupa schimbarile din 1989 unii specialisti au incercat si tragé un semnal de alarma privind asanarea arheologiei romanesti si reorientarea ei spre o directie fireasci de dezvoltare. Anuntarea de catre P. Alexandrescu a deschiderii in revista SCIVA a unei ,cubrici noi, destinate a face cunoscute punctele de vedere critice asupra arheologiei gi istoriografiei perioadei antice a istoriei Roméniei, din perioada dictaturii comuniste”* nu s-a dovedit, din nefericire, de un real succes. Doar Radu Popa si-a asumat datoria de a aduce {ndreptari la istoria Romaniei din jurul anului O Mie", studiu ce rimane pnd astazi un model de analiza critic {fn ultimii ani, cu precddere la Bucuresti, s-a conturat in jurul unor profesori de marc ca Al. Vulpe, I. Barnea sau M. Babes, o echipa de studenti, la care se adauga un grup de colegi precum Al. Niculescu, D. Popovic, M, Anghelinu, D. Gheorghiu, Ch. Schuster, Al. Dragoman, S. Oanfi-Marghitu etc,, care-si propun analiza obiectivi a arheologiei roménesti. Plecandu-se de la ceea ce M. Babes denumea ,asumarea trecutului"”, preocupirile acestora nu se opresc aici, ci, prin apelul la curentele teoretice mai vechi sau mai noi, merg mai doparte deschizénd noi directii de cercetare. Primele exemple sunt oferite de specialisti care gi-au cladit cariera prin analize cu precadere pozitiviste Astizi inst I. Motzoi-Chicideanu, continuand preocuparile sale mai vechi, abordeaza teoretic comportamentul mortuar ca pe un domeniu aparte al arheologiei”. Asa numita ,mortuary archaeology”, definitd tn literatura ® Babes 1974, p. 217 sq; Gudea 1983, p. 908 sq, * Honder 1991 Dintre sintezele care dezbat curentele din géudirea arheologici mentionez doar lucrarile mai recente pe care le delin: Hodder 1991; Bernbeck 1997; Lech 1998; johnson 2001; Eggert 2001. ® Dragoman, Oanté-Marghitu 2003. ® Dragant976. © Renfrew 1969, p. 12 sqq. » Asa cum preciza AL. Dragoman gi $. Oant{-Margbitu, in indicele revistei SCIVA la sub titlal ,metodologie in cercetarea arheologica” suut indexate doar 10 articole. Fle coutineau, In majoritale, doar crilici si sfaturi referitoare la intocmirea ‘nor calaloage de descoperiri. O situatie asemiustoare poate fi consemnata si in indicele recent publicat in revista Dacia (Dragoman, Oanta-Marghitu 2003). ® Kalmar si colab, 1987, p. 65 sq: Lazarovici, Kalmar-Maxim 1992, p. 949 sqq; ete ® Dragomir sicolab, 1992, p. 919 sqq, * Lape, Lazarovici 1986, p. 108 sqq.; Rent, Lazarovici 1992, p. 909 sqQ.; et. » Laarovii, Pciu 1992, p. 925 599. ™ Besliu si colab. 1992, p. 97 s9q, ® Alexandrescu 1991, p. 153. * Popa 1991, p. 154 sag. © Babes 1999, p. 8 sq.; Babes 2002, p. 10 59 * Motzoi-Chicideanu 2003, p. 65 599. americana a anilor '80 si aplicata cu cétiva ani in urma gi pentru spatiul nostru”*, permite interpretarea practicilor funerare mai complex decat metoda statistico-combinatorie, De asemenea recent Al. Vulpe ne propune o analiza procesualista a ,problemei scitice", nesfiindu-se sa-si critice vechile concluzii si indemnand {a aplecarea spre domeniul teoretic al arheologiei®. Nu poate fi decit de admirat o astfel de atitudine, iar profesorul Vulpe poate fi luat ca model nu numai de cei mai tineri ci de toti cei care ar trebui si-si modernizeze discursul istoric, Din punct de vedere metodologic, recenta aparitie a unor lucréri, publicate de specialisti cu o mare experienta de teren, care trateazd latura ,practica” a investigatiei arheologice, sunt cum nu se poate mai binevenite' Ele ,submineazi”, spun eu salvator, ,monopolul oral” care a dominat Ja noi, in tot regimul comunist, dobéndirea acestor cunostinte practice. Utila ar fi si traducerea unor manuale ,consacrate” de arheologie, ce ar permite cunoasterea unor puncte de vedere cat mai diverse’. Cercetarea interdisciplinaré a facut si ea progrese rapide prin crearea, mai ales dupa 1989, in unele institutii, a unor posturi ocupate de specialisti a caror obiect de studiu este doar materialul arheologic®. fn acest sens Muzeul National de Istorie al Romaniei detine o infrastructurd la nivel european, de invidiat printre institutiile de profil din tara" Avem nevoie de teorie in arheologia romaneasca? Pentru numerosi specialisti ar ramane prioritara, in continuare, publicarea materialului arheologic si nu exercitiile de fantezie, Ar fi cat se poate de bine daca lucrurile s-ar indrepta programatic spre aceasta directie. Din nefericire, si asta o stim cu totii, 0 serie de obiective cercetate, in unele cazuri de-a lungul a zeci de campanii, nu pot fi prelucrate din diverse motive: fie cé autorul sapaturilor spera sa o mai faca inc& la pensie fie, gi acestea sunt cele mai numeroase cazuri, lipseste orice documentatie sau ea nu se ridicé la un standard multumitor, Reactia pe care o au, cateodata, unii director de institutii atunci cand se doreste sudierea unui material aflat in colectiile arheologice pe care le gestioneaza, este binecunoscuta multora dintre noi, Daca doctoranzii anilor '80-90 au avut ca teme lucrari ce se bazau, in mare parte, pe un material arheologic inedit sau mai putin cercetat, astazi se poate constata o adevarata infuzie de teze de doctorat avand aceleasi subiecte sau care-si propun abordarea unei problematic asemanatoare. Lucrul nu ar fi rau in principiu, dar aceste lucrari trebuie sa se bazeze pe o literaturé deja exploataté, ce nu mai poate oferi nimic nou daca vechile paradigme nu sunt schimbate. Ce este de facut? Pe langé publicarea materialelor arheologice inedite, ce trebuie s& stea prioritar in atentia conducatorilor de doctorate sau a celor care au incé ,datorii” faté de banii publici, este cat se poate de necesari primenirea utilajului nostra teoretic si metodologic prin deschiderea spre un domeniu care poarta numele de arheologie teoreticd. Aceasta nu inseamné exacerbare unei ,forme {ard fond”, ci exploatarea si punerea in practicd a unor idei indréznete, ca posibil rispuns la unele teme care au devenit de-a lungul timpului simple cligee sau subiecte ce nu pot fi rezolvate datorité unui vinovat stadiu al cercetarilor. Pestera, de exemplu, nu inseamné obligatoriu un adapost temporar al ,trogloditilor” sau pistorilor®, ci reprezinta, in multe cazuri, sanctuare ce mijlocesc comunicarea cu adorata si temuta lume sub pamanteand. Este si situatia unui numar important de obiective de acest fel din Muntii Apuseni, cercetate ani de-a randul cu tenacitate si simt de réspundere de catre J. Emédi®. P. Roman dovedeste o mare superficialitate atunci cand O'Shea 1996, p.7 s9q. Vulpe 2003, p. 113 sq. *\ Lnaarovici 1998; Randoin si colab 2000, p.199 sqq ‘Studenti de la sectia maghiard a sectiei de arheologie din cadrul Facultati de Istore gi Filosofe din Cluj, iu comparatie cu cei care ‘uu cunose aceast limba, beneficiaza de un real avantajpriatraducerea i limba maghiara, de exemplu, a lucrrii lui C. Renfrew, B Bahu, Archaeology. Theories, methods and practice, London, 1996 (ed. 2) (Renfiew, Bahn 1999) Rezultatele s-au vizut in scurta vreme prin publicarea wuor sinteze privind palinologia (Cérciumaru, Tomescu 1994; Tomescu 2000b, p. 545 sqq.), atheo-zoclogia (EI Susi 1996), paleobotanica (Carciumaru 1996), paleoclima (Tomescu 2000a, p. 235 sq) ori sedimentologia gi micromorfologia (Hata 2003). Rezultatul se poate vedea in modul de publicare a unor rapoarte de sépatura cum sunt cele din tell-urile de la Hargova (Popoviei si colab. 2000, p. 13 sqq.) sau a celor dit microzona Bucsani, pe valea Neajlovului (Bem si colab. 2002, p. 131 sq, ‘Veri in acest seus ultimele sinteze: Petrescu 2000; Boroneant 2000, Emédi 1980, p. 229 sqq.; Emédi 1985, p. 128 sq; Emidi 1988, p. 485 sqq.; ete 10 analizeaza respectivele descoperiri doar din punct de vedere tipologico-cronologic, fiind ,contrariat” de lipsa observatiilor stratigrafice ale ,amatorul” Em6di*. Nu toate descoperirile din pesteri sunt asemandtoare cu ceea ce P Roman cunostea din Pestera Hotilor!*, Cate foloase nu ar aduce atunci deschiderea spre abordarile de arheologie a ritalului?® Materialul arheologic, provenit din cateva locuinte gi gropi menajere ori de provizie, permite datarea si incadrarea cultural a unei agezari, Parcurgind literatura atheologicé de la noi, nu vom afla nimic despre teritoriul ei. Acesta este compus in mod obligatoriu din suprafele destinate agriculturii, cresterii animalelor, pidure, loc de exploatare a lutului etc. Cine discuta la noi despre arheologia habitatului® sau arheologia mediului ambiant'? Ce inseamna peisajul arheologic din preajma sitului pe care-1 investigam"? Sunt subiecte pe marginea cdrora am avem ce medita. Un alt caz.ce probeaza lipsa de diversitate in gandirea arheologica de la noi ar fi studiul pieselor pre- gi protoistorice din metal. Ele au facut obiectul unor numeroase interpretari, marea lor majoritate vizind doar aspectul tipologic, cronologic, chorologic al acestora sau de inventariere a descoperirilor. Lucrul este liudabil, dar nu suficient. Un bun deja céstigat este insusirea de catre unii colegi a cea ce a insemuat caracterul deosebit pe care l-a avut actul depunerii*, Situatii speciale ca depunerile pe inaltimi, pante insorite, in ape, iavoare, mlastini, crépaturi de stanci, pesteri, pasuri etc.®, atesta ceea ce plastic a fost definit ca si Gaben an die Getter. Lipsesc ins aproape total abordirile ce-si propun sa investigheze consecintele sociale rezultate in urma legaturile unor periferii cu centrele de civilizatiei, transformarile majore ale relatiilor interumane si urmérirea mesajului ideologic pe care o pies4 din metal o transmite”. Arheologia elitelor* ar putea deschide {n fata specialistilor romani o paletd ,ceva” mai larga de interpretari decat ordonarea descoperirilor in serii de depozite ingropate obligatoriu in fata unui dusman superior. Pe aceasti tema ag putea continua cu multe alte exemple. Ceea ce vreau si sugerez in finalul acestui atticol este c& arheologia teoreticd poate duce la abandonarea unor stereotipii si blocaje mentale. Ea permite nu numai sanaliza arheologiei ca produs istoric™, ci si cunoasterea preocupérilor actuale pe plan mondial. Aga cum se pronunta si K. Kristiansen arheologia teoretica ,can be seen as a marketplace offering a variety of approaches to the past”. Daca suntem circumspecti si nu ne deschidem spre domeniul teoretic din arheologie, nu ne ramane atunci decat sé for{am in continuare aceleasi usi deschise. © Roman, Németi 1986, p. 218 sqg,, mal ales 227. noua interpretare a situafiei arheologice din pesterile de pe valea Crigului Repede va fi oferita prin teza de doctorat a colegului Calin Ghemis, cel care a reluat recent cercetarea arheologic& a acestor obiecive. Vezi si Kacsé 1999, mai ales p. 118 ‘9. ude pot fi gisite si citeva repere bibliografice. La aceasta as mai adauga, ca lecturi obligatorii Purzinger si colab. 1995, aa ales p. 179 sqq., cu literatura problemet; Bockisch-Briter, Zeller 1996. O exceptic fericta 0 coustituie, de exemplu in Romania, preocuparile lui V. Sirbu (Stibu 1993). O abordare recent de atheologie si eligi este lucrarea lui Folix Mille, unde, pe probleme, poate fi gasita si bibliografia referitoare la acest subiect (Ofiller 2002), Nu cunosc, in literatura romaveasca de specialitate, Incerciri de recoustituire a tertoriului unel agezdri (,Site Catchment ‘Avalysis”), asa cum a fost propus la inceputul anilor 70 de cdtre C. Vita-Finzi, E.S. Higgs si M.R. Jarman (Vita-Finel, Higgs 1970, p.1 sqq. Jarman gi colab, 1972, p. 61 sqq.). Citez aici si cAteva lucrari ce aplicfericit acest model: Hirth 1984, p. 136, qq. Higgs Vita-Finzi 1986, p. 144 sqq, Mai now analiza teritoriului unet agezari se face prin aga numita metoda ,Geogtaphical Information System”, Vezi in acest seus lucrérle volumului editat de Lock, Stancic 1995, sau aplicarea sa pentru Bazinul Carpatic la Gillings 1997, p. 183 sq. Jonkubn 1977. Biri i colab, 1988: Noustupng 1998. O luctare recenti, de sinteza, esupra noliunii de ,Landschaftsarchdologie” este cea publicata de Christoph Carl Jan Schade (Schade 2000, p. 139 sq). Peutru a urmArii modul in care poate fi aplicat couceptul de ,archaeological landscape", se pot ‘consulta lucririle conferintei de la Arbus, Deamarca, 4-7 mai, 1998 (Rabech, Ringtved 1999) ‘ezi lucrrile colocviului ,Obiceiuri de depunere in pre- si protoistorie” publicate in SCIVA 43, 4, 1992 si SCIVA, 44, 1, 1998, * Sorocennu 1995b, p. 21 504 * Hansel 1997, p. 11 sq. © Gogoitan 2008. * in acest sens pot fi cousultate cele dowd volume intitulate Elton in der Bronzezeit. Ergebnisse zweier Kolloquien in Mainz und ‘Athen, Mainz, 1990. “Anghelinu 2002, p. 48. "Kristiansen 1998, p. 36. uw Bibliografie Alexandrescu 1991 P. Alexandrescu, Profafd, in SCIVA, 42, 9-4, 1991, p. 153. Anghelina 2000 M, Anghelinu, Un decupaj analitic al arheologiei paleoliticului din Romania, in CercArh, 1, 1998-2000, p, 271-282, Anghelinu 2002 M. Anghelinu, De ce nu exista teorie in arheologia preistoric® din Romania? [Pout Wxiste pas une theorie dans Yarcheologie prehistorique de ln Roumanie?], in Sargti XXX, 2001-2002, p. 39-49, Babes 1974 M. Babes, Puncte de vedere relative la 0 istorie a Dat ‘preromane [Points de vue sur histoire de la Dacie préromaine}, in, SCIVA, 25, 2, 1974, p. 217-244, Babes 1981 M. Babes, Marile etape ale dezvoltarii arheologiei in Romania [Les grandes étapes da développement de Farchéologie en Roumanie], in, SCIVA, 32, 3, 1981, p. 319-930. Babes 1994 M. Babes, Arheologia, in C. Preda (Coord.), Enciclopedia arheologiei si istoriei vechi Roméniei, 1, AC, Bucuresti, 1994, p, 94-99, Babes 1999 M, Babes, SGIVA ~ cinci decenii in slujba arkeologiei roméne [SCIVA - cing décennies au: service de l'archéologie roumaine}, in, SCIVA, 50, 1-2, 1999, p, 5-9, Babes 2002 M. Babes, Arheologia si societatea. O privire retrospectiva, in 22, XIU, 654, p. 10-11, Barnea 2003 Al, Barnea (Coord.), Arkeologia clasicd in Roménia, Primul secol, Cluj, 2003, Hem sicolab. 2002. Bem, T. Popa, V. Pamic, C. Bem, D, Garvan, D. Barbulescu, 1. Galugoa, Cencetdn

Vous aimerez peut-être aussi