Capitolul 6

FORME BILINIARE. FORME

PATRATICE
6.1

Forme biliniare

Definitia 6.1 Fie (X, +, , K) un spatiu liniar. O functie

g : XXK
a (functie, aplicatie) biliniar
a pe spatiul liniar (X, +, , K) daca
se numeste form
a)(u, v, w) X3 ,(, ) K2 :g(u + v, w) = g(u, w) + g(v, w)

(6.1)

b)(u, v, w) X3 ,(, ) K2 :g(u, v + w) = g(u, v) + g(u, w)

(6.2)

Definitia 6.2 Fie (X, +, , K) un spatiu liniar. O forma biliniara

g : XXK
se numeste form
a biliniar
a simetric
a (antisimetric
a) daca
(u, v) X2 : g(u, v) = g(v, u) respectiv g(u, v) = g(v, u).
Observatii.
1. Functia biliniara este o functie de doua variabile, liniara n ambele variabile.
2. Produsul scalar definit pe un spatiu liniar real este o forma biliniara.
3. Produsul scalar definit pe un spatiu liniar complex nu este o forma biliniara deoarece
nu este omogen n a doua variabila.
Notam:
B(X,K) multimea tuturor formelor biliniare definite pe spatiul liniar (X, +, , K) cu valori
n campul K,
Bs (X,K) multimea tuturor formelor biliniare simetrice definite pe spatiul liniar (X, +, , K)
cu valori n campul K,
B a (X,K) multimea tuturor formelor biliniare antisimetrice definite pe spatiul liniar
(X, +, , K) cu valori n campul K.
109

110

CAPITOLUL 6. FORME BILINIARE. FORME PATRATICE

Teorema 6.1 1. Suma a doua forme biliniare (simetrice respectiv antisimetrice), definita
prin:
(g1 , g2 ) B(X,K)2 : (g1 + g2 )(u, v) = g1 (u, v) + g2 (u, v), (u, v) X2
este o forma biliniara (simetrica respectiv antisimetrica).
2. Produsul dintre un scalar K si o forma biliniara (simetrica respectiv antisimetrica), definit prin:
(, g) KB(X,K) : (g)(u, v) = g(u, v), (u, v) X2
este o forma biliniara (simetrica respectiv antisimetrica).
3. Multimea (B(X,K), +, ,K), ((B s (X,K), +, , K)),((Ba (X,K), +, , K)) a formelor biliniare
(simetrice respectiv antisimetrice) are structura de spatiu liniar.

6.2

Matricea formei biliniare

Fie (X, +, , K) un spatiu liniar, dimK X=n. Fie S = (ei )i=1,n o baza n X si

e1

(u, v) X2 , (1 , . . . , n ) Kn : u=(1 , . . . , n ) ... ,

en

e1

(1 , . . . , n ) Kn : v = (1 , . . . , n ) ... . Avem:
en
g(u, v) = g(

n
X
i=1

i ei ,

n
X

j ej ) =

j=1

n X
n
X

i j g(ei , ej ).

(6.3)

i=1 j=1

Relatia (6.3) se numeste ecuatia formei biliniare g n raport cu baza S.

n
n X
X
i j gij ceea ce arata ca forma
Daca notam gij = g(ei , ej ) obtinem g(u, v) =
i=1 j=1

biliniara g este unic determinata daca se cunosc n valori ale ei, g(ei , ej ), i, j = 1, n, pentru
toate perechile de vectorii ai bazei S = (ei )i=1,n . Matricea G = (gij )i,j=1,n = (g)S , unde
gij = g(ei , ej ), i, j = 1, n, se numeste matricea coordonatelor formei biliniare g n
raport cu baza S = (ei )i=1,n . Daca tinem seama de descompunerea vectorilor u si v n
a a formei biliniare g n raport cu baza
raport cu baza S,atunci expresia matriceal
S este

g(u, v) = (1 . . . n )G ... .
n

(6.4)

unde t (1 . . . n ),t (1 . . . n ) Mn1 (K) au drept componente coordonatele lui u si v n

raport cu baza S.

6.2. MATRICEA FORMEI BILINIARE

111

Teorema 6.2 Fie (X, +, , K) un spatiu liniar, dimK X=n. Atunci

B(X,K) 'Mn (K).
Demonstratie.
Fie (X, +, , K) un spatiu liniar, dimK X=n. Fie S = (ei )i=1,n o baza n X. Definim
aplicatia care asociaza fiecarei forme biliniare g matricea ei n raport cu baza S = (ei )i=1,n
din X:
H : B(X,K) Mn (K)
g B(X,K) :H(g) = (g)S = G,
unde G = (gij )i,j=1,n , gij = g(ei , ej ), i = 1, n, j = 1, n.
Demonstram ca aceasta aplicatie este un izomorfism ntre spatiul B(X,K) si spatiul
Mn (K). Pentru aceasta demonstram ca H este o functie liniara bijectiva. Liniaritatea
rezulta din egalitatile:
(, f, g) KB(X,K)2 : H(f + g) = (f + g)S = ((f + g)(ei , ej ))i,j=1,n =
= ((f )(ei , ej ))i,j=1,n + (g(ei , ej ))i,j=1,n = (f (ei , ej ))i,j=1,n + (g(ei , ej ))i,j=1,n =
= H(f ) + H(g).
Demonstram injectivitatea functiei liniare H utilizand Teorema 3.6. Fie H(g) = Mn (K) .
2
Rezulta gij = 0, i,
j = 1, n g(u, v) = 0, (u, v) X , g este o forma biliniara nula
ker(H) = B(X,K) H injectiva.
Demonstram surjectivitatea. FieA =(aij )i,j=1,n Mn (K). Atunci (u, v) X2 ,
e1

(1 , . . . , n ) Kn : u=(1 , . . . , n ) ... si (1 , . . . , n ) Kn :
en

e1
n X
n
X
..
v = (1 , . . . , n ) . , definim g(u, v) =
aij i j si avem H(g) = A.
j=1
i=1
en

Teorema 6.3 Fie (X, +, , K) un spatiu liniar, dimK X=n. Atunci

dimK B(X,K) = dimK Mn (K) =n2 .

Demonstratie.
Demonstratia rezulta utilizand Teorema 3.12, b) si Exercitiul 2.25.
In continuare studiem cum se schimba matricea G = (g)S a coordonatelor formei
biliniare g n raport cu baza S la o schimabare de baze n X.
Teorema 6.4 Fie (X, +, , K) un spatiu liniar, dimK X=n, S = (ei )i=1,n si S 0 = (e0i )i=1,n
dou
a baze n X. Daca C Mn (K) este matricea de trecere de la baza S = (ei )i=1,n la
C

baza S 0 = (e0i )i=1,n , S S 0 , iar g B(X,K),G = (g)S si G0 = (g)S 0 sunt matricele formei
biliniare g n cele doua baze, atunci
G0 = C t GC.

(6.5)


CAPITOLUL 6. FORME BILINIARE. FORME PATRATICE

112
Demonstratie.

e1
e1

(u, v) X2 avem u=(1 , . . . , n ) ... , v = (1 , . . . , n ) ... si G = (g)S , iar n

en
en

e10
e10

baza S 0 = (ei0 )i=1,n avem u=(10 , . . . , n0 ) ... , v = (10 , . . . , n0 ) ... si G0 = (g)S 0 .

e0n
e0n
Expresia matriceala a formei biliniare g n raport cu baza S = (ei )i=1,n este

(6.6)
g(u, v) = (1 , . . . , n )G ... ,
n

iar n baza S 0

10

g(u, v) = (10 , . . . , n0 )G0 ... .

n0

Pe de alta parte, S S 0 si deci

si respectiv

1
2
..
.
n

1
2
..
.
n

= C

C
=

10
20
...
n0

10
20
..
.
n0

Inlocuind relatiile (6.8) si (6.9) n (6.10) obtinem:

g(u, v) = C

10
20
...
n0

GC

10
20
..
.
n0

(6.7)

(6.8)

(6.9)

0
0
t
GC
=
(
,
.
.
.
,

)C

n
1

10
20
.
..
n0

(6.10)

Comparand aceasta ultima relatie (6.10) cu (6.7) si tinand sema ca ea are loc pentru
orice vectori (u, v) X2 , obtinem ca G0 = C t GC.

6.2. MATRICEA FORMEI BILINIARE

113

Observatia 6.1 Deoarece matricea C este nesingulara, din (6.7) rezulta ca rangul matricei
G nu se modifica la o schimbare de baza (Seminarul nr.5, Exercitiul 17,b)). Acest fapt
permite definirea rangului formei biliniare g.
Definitia 6.3 Fie (X, +, , K) un spatiu liniar,dimK X=n si g B(X,K). Se numeste rangul formei biliniare g rangul matricei sale ntr-o baz
a oarecare a spatiului liniar X.
a rang G = n
Definitia 6.4 Fie (X, +, , K) un spatiu liniar, dimK X=n, g B(X,K). Dac

atunci forma biliniara g se numeste nedegenerat

a. In caz contrar se numeste degenerat
a.
Teorema 6.5 Fie (X, +, , K) un spatiu liniar, dimK X=n, g B(X,K). O forma biliniara
g este simetrica (antisimetrica) daca si numai daca exista o baz
a S a spatiului X n raport
cu care matricea formei este simetrica (antisimetrica).
Demonstratie.
Necesitatea. Presupunem ca g este simetrica. Fie S = (ei )i=1,n o baza n X si fie
G = (g)S matricea functiei biliniare g n raport cu baza S. Avem
gij = g(ei , ej ) = g(ej , ei ) = gji G = Gt .
Suficienta. Presupunem ca exista o baza S = (ei )i=1,n a spatiului X astfel ncat matricea
functiei g sa fie simetrica. Atunci

e1

(u, v) X2 , (1 , . . . , n ) Kn : u=(1 , . . . , n ) ... , (1 , . . . , n ) Kn :

en
t

1
e1
1

v = (1 , . . . , n ) ... , g(u, v) = (1 , . . . , n )G ... = (1 , . . . , n )G ...

= (1 , . . . , n )Gt

en

1
2
..
.

= g(v, u)

n
de unde rezulta simetria formei biliniare g.
Cazul n care g este o forma biliniara antisimetrica se demonstreaza analog.
Teorema 6.6 Fie (X, +, , K) un spatiu liniar, dimK X=n. Atunci
B s (X,K) 'Msn (K),
B a (X,K) 'Man (K).
Demonstratie.
Rezulta din Teoream 6.5.


CAPITOLUL 6. FORME BILINIARE. FORME PATRATICE

114

Teorema 6.7 Fie (X, +, , K) un spatiu liniar, dimK X=n. Atunci

,
dimK Bs (X,K) = dimK Msn (K) = n(n+1)
2
n(n1)
a
a
dimK B (X,K) = dimK Mn (K) = 2 .
Demonstratie.
Relatiile rezulta din Teorema 6.6 si Teorema 3.12,b).
Teorema 6.8 Fie (X, +, , K) un spatiu liniar, caracteristica K 6=2, dimK X=n. Atunci
B(X,K) =B s (X,K)B a (X,K).
Demonstratie.
Demonstratia rezulta din relatia evidenta
g(u, v) + g(v, u) g(u, v) g(v, u)
g B(X,K),g(u, v) =
+
, (u, v) X2 .
2
2

6.3

Forme p
atratice

Fie (X, +, , K) un spatiu liniar, unde K este un camp de caracteristica diferita de 2 (1+1 6= 0
sau, cum mai convenim sa scriem, 2 6= 0, deci exista 21 , element pe care l vom nota 21 ),
dimK X=n,g B s (X,K).
Definitia 6.5 O aplicatie
h : XK
a p
atratic
a asociat
a formei biliniare simetrice g dac
a
se numeste form
h(u) = g(u, u), u X.

(6.11)

Notam cu P(X) multimea formelor patratice definite pe X.

Exemplul 6.1 Forma patratica asociata produsului scalar standard real (care este o forma
biliniara simetrica) este patratul normei euclidiene:
h(u) = hu, ui = kuk2 , u X,(X, +, , R) un spatiu liniar.
a a formei patratice
Definitia 6.6 Forma biliniara simetrica g se numeste forma polar
h.
Teorema 6.9 Daca h P(X) atunci forma biliniara simetrica g care verifica relatia (6.10)
este unic determinata.
Demonstratie.
(u, v) X2 : h(u + v) = g(u + v, u + v) = g(u, u) + g(u, v) + g(v, u) + g(v, v) =
g(u, u) + 2g(u, v) + g(v, v),
de unde rezulta ca
1
g(u, v) = {h(u + v) h(u) h(v)}
2
ceea ce ne arata ca g este unic determinata.

 A FORMEI PATRATICE

6.4. EXPRESIA MATRICEALA

115

Teorema 6.10 Fie (X, +, , K) un spatiu liniar, dimK X=n.

1. Suma a doua forme patratice definite pe X este o forma patratic
a definita pe X,
2
(h1 , h2 ) P(X) : h1 + h2 P(X).
2. Produsul dintre un scalar K si o forma patratic
a definita pe X este o forma
p
atratic
a definita pe X,
(, h) KP(X) : h P(X).
3. (P(X), +, ,K) este spatiu liniar.
4.
B s (X,K) ' P(X),
(6.12)
de unde rezulta ca
dimK P(X) = dimK Msn (K) =

n(n + 1)
.
2

(6.13)

Demonstratie.
Demonstram 4. Definim aplicatia
H : Bs (X,K) P(X),
g Bs (X,K) :H(g) = h, h P(X).
Din Teorema 6.9 rezulta injectivitatea, iar din Definitia 6.5 rezulta surjectivitatea, deci
H este bijectiva. Demonstram liniaritatea lui H.
(g1 , g2 ) B s (X,K)2 , v X : (g1 + g2 )(v, v) = g1 (v, v) + g2 (v, v) = h1 (v) + h2 (v)
H(g1 + g2 ) = h1 + h2 = H(g1 ) + H(g2 ),
(, g) KBs (X,K),v X : (g)(v, v) = g(v, v) = h(v) H(g) = h = H(g).
Relatia (6.13) rezulta din relatia (6.12) si Teorema 3.12,b).

6.4

Expresia matriceal
a a formei p
atratice

Fie (X, +, , K) un spatiu liniar cu dim

si o baza S = (ei )i=1,n . Pentru orice u X,
K X=n
e1
n
.. X

n
i ei si folosind rezultatul de la formele
(1 , . . . , n ) K : u=(1 , . . . , n ) . =
i=1
en
biliniare,
n
n
n X
n
n X
n
X
X
X
X
i e i ,
h(u) = g(u, u) = g(
i j g(ei , ej ) =
j ej ) =
i j gij unde
i=1

j=1

i=1 j=1

i=1 j=1

gij = g(ei , ej ).
De aici deducem ca

h(u) = (1 , . . . , n )G ...
n

(6.14)


CAPITOLUL 6. FORME BILINIARE. FORME PATRATICE

116

iar G se numeste matricea asociata formei patratice h n raport cu baza S. Relatia (6.14)
este numita expresia matriceal
a a lui h n raport cu baza S.
Definitia 6.7 Fie (X, +, , K) un spatiu liniar, dimK X=n. Definim matricea lui h P(X)
a a lui h. De asemenea
n raport cu baza S ca fiind (h)S = G = (g)S , unde g este forma polar
a daca rang h = n.
definim rangul lui h ca fiind rangul lui g si spunem ca h este nedegenerat
Exemplul 6.2 Fie forma patratica
h : R3 R3 , h(x) = x21 + x22 x23 + 2x1 x2 4x1 x3 + 6x2 x3 , x = (x1 , x2 , x3 ) R3 .
Polara g formei patratice h, obtinuta prin dedublare, este
g(x, y) = x1 y1 + x2 y2 x3 y3 + x1 y2 + x2 y1 2x1 y3 2x3 y1 + 3x2 y3 + 3x3 y2 , x =
(x1 , x2 , x3 ) R3 , y = (y1 , y2 , y3 ) R3 .
Matricea formei patratice h n raport cu baza canonica din R3 este

1
1 2
1 3 ,
G= 1
2 3 1

gasim det(G) = 25, deci rang(G) = 3, adica forma patratica h este nedegenerata.

6.5

Aducerea la forma canonic

a a formelor p
atratice

Problema: sa se gaseasca o baza n care forma patratica h sa aiba o expresie cat mai simpla.
Definitia 6.8 Fie (X, +, , K) un spatiu liniar, dimK X=n, h P(X). Se spune ca forma
patratic
a h este redusa la forma canonic
a daca s-a ales o baz
a S = (ei )i=1,n n raport cu
care expresia lui h este de forma
h(u) =

n
X
i=1

i i2 , i

K,i = 1, n, undeu=

n
X

i ei .

(6.15)

i=1

Expresia (6.15) numeste forma canonic

a a formei p
atratice h, iar baza S se numeste
baz
a canonica pentru h.
Problema: daca exista baze canonice pentru h P(X). Raspunsul la aceasta problema
este dat de urmatoarea teorema:
Teorema 6.11 (Teorema lui Gauss)
Fie (X, +, , K) un spatiu liniar, unde K este un camp de caracteristic
a diferita de doi.
a n S = (ei )i=1,n si corespunz
Atunci pentru orice h P(X) exista cel putin o baz
ator ei
n
a (6.15).
scalarii (1 , . . . , n ) K n raport cu care expresia lui h are forma canonic

 A FORMELOR PATRATICE

6.5. ADUCEREA LA FORMA CANONICA

117

Demonstratie.
Daca h = P(X) forma patratica este identic nula si teorema este adevarata. Presupunem
ca h 6= P(X) si demonstram teorema prin inductie dupa n = dimK X.
Pentru n = 1, rezulta ca pentru orice baza S = (e1 ) avem h(x) = g11 12 , g11 6= 0, adica
h are forma canonica.
Presupunem ca teorema este adevarata pentru orice forma patratica definita pe un
spatiu liniar de dimensiune n 1.
Pentru dimK X=n demonstram teorema n urmatoarele cazuri:
a) exista un indice i {1, 2, . . . , n} astfel ncat gii 6= 0;
b) i {1, 2, . . . , n} : gii = 0.
6 0 astfel ncat putem
Cazul a). Fara a micsora generalitatea, putem presupune ca g11 =
scrie
#
"
n
n
X
X
2
g1j x1 xj +
gij xi xj .
(6.16)
h(x) = g11 x1 + 2
j=2

i,j6=1

1
Deoarece g11 6= 0 exista g11
si atunci putem scrie (6.16) sub forma
n
n
X
X
1 2 2
h(x) = g11 (g11 x1 + 2
g11 g1j x1 xj ) +
gij xi xj .
j=2

i,j=2

Adunam si scadem n paranteza termenii potriviti pentru a obtine patratul expresiei

g11 x1 + g12 x2 + . . . + g1n xn , adica
h(x) = g11 (g11 x1 +

n
X

g1j xj )2 + h1 (x).

(6.17)

j=2

Este evident ca h1 nu contine termeni n x1 si de aceea poate fi considerata ca o forma

patratica pe un spatiu n 1 dimensional generat de vectorii (e2 , e3 , . . . , en ) .
Consideram transformarea liniara

n
X

y =g x +
g1j xj
1
11 1
(6.18)
j=2

yj = xj , j = 2, n

(6.17) este o schimbare de coordonate deoarece matricea

g11 g12 g1n

0
1
0

C1 =
Mn (K)
.
.

.
1
0
0

este inversabila (det(C1 ) = g11 6= 0). Putem considera baza S 0 = (e0i )i=1,n ,


CAPITOLUL 6. FORME BILINIARE. FORME PATRATICE

118

e01
.
1
.. = C1
en0

e1
.. .
.
en

In raport cu aceasta baza pentru x =

n
X

yi e0i = y1 e10 + y avem

i=1

h(x) = g11 y12 + h1 (y).

Deoarece h1 este o forma patratica pe un spatiu n 1, rezulta ca poate fi adusa la forma
canonica, conform presupunerii inductive.
Cazul b). Presupunem ca exista gij 6= 0 pentru i 6= j (n caz contrar, forma patratica
ar fi identic nula). Consideram n acest caz transformarea de coordonate

xi = yi + yj
yi = 12 (xi + xj )
xj = yi yj
yj = 12 (xi xj )
.

yk = xk , k 6= i, j
xk = yk , k 6= i, j
Faptul ca aceasta este o schimbare de coordonate rezulta din faptul ca matricea

C2 =

1
0

i
j
0 0 0
1 0 0
0

1
2

1
2

1
2

1
2

0 0 0

0
0

Mn (K)

este inversabila (det(C2 ) = 1). In noul sistem de coordonate avem h(x) = gii yi2 gjj yj2 +
si suntem n cazul a).
Observatia 6.2 Demonstratia Teoremei lui Gauss ne ofera si algoritmul practic de reducere la forma canonica a unei forme patratice h si modul de determinare efectiva a bazei n
raport cu care forma patratica h are forma canonica.
O alta metoda de a obtine forma canonica, n conditii mai restrictive, este metoda
Jacobi.
Teorema 6.12 (Teorema lui Jacobi)
Fie (X, +, , K) un spatiu liniar, dimK X=n si h P(X), rang h = n o forma patratic
a,
S = (ei )i=1,n o baza n X si G = (h)S . Daca determinantii
1 = g 11 ,

g11 g12
,
2 =
g21 g22

 A FORMELOR PATRATICE

6.5. ADUCEREA LA FORMA CANONICA

119

..
.
n = det (G)
sunt nenuli, atunci exista o baza S 0 = (ei0 )i=1,n , n X numita baz
a Jacobi, n raport cu care
forma canonica este
n
X
i1 2
h(x ) =
y
i i
i=1
unde (y1 , . . . , yn ) sunt coordonatele lui x n baza S 0 = (ei0 )i=1,n si 0 = 1.
Demonstratie.
Construim vectorii (e0i )i=1,n de forma
e01 = c11 e1
e02 = c21 e1 + c22 e2

e0n = cn1 e1 + cn2 e2 + + cnn en

si determinam cij , i, j = 1, n, i j asfet ncat sa aiba loc relatiile
g(e0i , ej ) = ij , i, j = 1, n, i j
unde g este forma biliniara(polara) corespunzatoare formei patratice. Scrise dezvoltat aceste
conditii devin:
g(e0i , e1 ) = g(ci1 e1 + + cii ei , e1 ) = ci1 g11 + + cii gi1 = 0
g(e0i , e2 ) = g(ci1 e1 + + cii ei , e2 ) = ci1 g12 + + cii gi2 = 0

g(e0i , ei1 ) = g(ci1 e1 + + cii ei , ei1 ) = ci1 g1i1 + + cii gi,i1 = 0

g(e0i , ei ) = g(ci1 e1 + + cii ei , ei ) = ci1 g1i + + cii gii = 1.
Acest sistem are solutie unica deoarece prin ipoteza determinantul sau i 6= 0. Conform
regulei lui Cramer avem:

g11 g1i1 0

gi1 gi,i1 1
i1
cii =
=
i
i
astfel ncat vectorii (e0i )i=1,n sunt unic determinati. Aratam ca sistemul de vectori (e0i )i=1,n
este liniar independent. Va rezulta ca S 0 = (e0i )i=1,n este o baza n X. Este suficient sa
aratam ca matricea de trecere de la baza S la baza S 0 este nesingulara. Dar aceasta este
matricea

c11 0
... 0
c21 c22 . . . 0

C = ..
..
..
.
.
.
cn1 cn2 . . . cnn

si avem det(C) = c11 c22 . . . cnn =

n1
0
0 1

=
6= 0.
1 2
n
n

120

CAPITOLUL 6. FORME BILINIARE. FORME PATRATICE

Sa gasim expresia formei patratice n aceasta baza. Matricea lui h n baza S 0 = (e0i )i=1,n
este D = (dij )i,j=1,n unde
dij = g(ei0 , e0j ) = g(e0i , cj1 e1 + + cjj ej ) = cj1 g(e0i , e1 ) + + cjj g(e0i , ej )
T
inand semam de relatia g(ei0 , ej ) = ij , i, j = 1, n, , i j, deci dij = 0 pentru i > j. Din
proprietatea de simetrie a formei biliniare g rezulta dij = 0 pentru i < j.
Daca i = j atunci
dii = g(e0i , e0i ) = g(e0i , ci1 e1 + + cii ei ) =
i1
, i = 1, n.
= ci1 g(e0i , e1 ) + + cii g(e0i , ei ) = cii =
i
n X
n
n
X
X
i1 2
0
0
yi , 0 = 1.
n baza S = (ei )i=1,n avem h(x) =
dij yi yj =

i
i=1 j=1
i=1
In cazul formelor patratice definite pe spatii liniare reale aducerea formei patratice la
forma canonica este echivalenta cu diagonalizarea unei matrici simetrice G.
Teorema 6.13 Fie (X, +, , R) un spatiu liniar, dimK X=n si h P(X) o forma patratic
a
a n X n care matricea lui h
si g B s (X,R) polara formei patratice h. Atunci exista o baz
are forma diagonala.
Demonstratie.
Fie S = (ei )i=1,n o baza n X, G Mn (R),G = (h)S = (g)S matricea reala simetrica
a formei patratice n raport cu baza S = (ei )i=1,n . Conform Teoremei 4.18, matricea G
este ortogonal asemenea cu o matrice diagonala D = diag [1 , . . . , n ], deci exista o matrice
ortogonala C Mn (R) astfel ncat D = C t GC, unde 1 , . . . , n sunt valorile proprii ale
matricei G, fiecare scrisa de atatea ori cat este ordinul ei de multiplicitate. Efectuand n X
C
schimbarea de baze S S 0 definita de matricea ortogonala C, determinam baza S 0 .
Observatia 6.3 Metoda este usor aplicabila decat n situatia n care valorile proprii sunt
ntregi sau rationale.
Exemplul 6.3 Fie forma patratica h : R3 R definita prin
h(x) = x21 + x22 + 4x1 x2 + 2x1 x3 2x2 x3
si se cere sa se obtina formele canonice ale lui h folosind:
a) metoda valorilor si a vectorilor proprii(metoda transformarilor ortogonale),
b) metoda lui Gauss,
c) metoda lui Jacobi.
a) Matricea formei patratice n baza canonica este

1 2
1
G = 2 1 1 , P () = ( 1)( 3)( + 2)
1 1 0

 A FORMELOR PATRATICE

6.5. ADUCEREA LA FORMA CANONICA

121

Forma canonica este

h(x) = y12 + 3y22 2y32 ,
unde (y1 , y2 , y3 ) reprezinta coordonatele vectorului x n noua baza (n care forma patratica
are forma canonica). Determinam baza ortonormata n care forma patratica are forma
canonica si tot odata matricea P, matrice modala, cu ajutorul careia se face diagonalizarea.
3 v2 =(1, 1,
0)t , = 2 v
1, 1)t .
Pentru = 1 v1 = (1, 1, 2)t , =
3 = (1,

t
t
Vectorii

ortogonali
t sunt: w1 = (1/ 6, 1/ 6, 2/ 6) , w2 = (1/ 2, 1/ 2, 0) , v3 =
(1/ 3, 1/ 3, 1/ 3) ,

1/ 6 1/2 1/ 3
P = 1/ 6 1/ 2 1/3
0
1/ 3
2/ 6

Transformarea ortogonala cu ajutorul careia se trece la forma canonica este

1
1
1

x1 = 6 y1 + 2 y2 2 y3
x2 = 16 y1 + 12 y2 12 y3

x3 = 2 y1 1 y3
6
2

b) Metoda lui Gauss. Grupam termenii care-l contin pe x1 si formam un patrat perfect
(urmarim demonstratia Teoremei lui Gauss):
h(x) = (x21 + 4x1 x2 + 2x1 x3 ) + x22 2x2 x3 = (x1 + 2x2 + x3 )2 3x22 x32 6x2 x3
Facem prima schimbare decoordonate

y1 = x1 + 2x2 + x3
x1 = y1 2y2 y3
y2 = x2
x2 = y2

y3 = x3
x3 = y3
si deci
h(x) = y12 3y22 y32 6y2 y3 ,

1 2 1
0
C1 = 0 1
0 0
1

Observatie: baza n care avem asceasta forma a lui h este

0
e1 = e1
e0 = 2e1 + e2
20
e3 = e1 + e3

Grupa n continuare termenii care-l contin pe y2

h(x) = y12 (3y22 + 6y2 y3 ) y32 = y12 3(y22 + 2y2 y3 + y32 ) + 2y32 = y12 3(y2 + y3 )2 + 2y32 .
Facem schimbarea de coordonate

122

CAPITOLUL 6. FORME BILINIARE. FORME PATRATICE

z1 = y1
y1 = z1
y2 = z2 z3
z2 = y2 + y3

y3 = z3
z3 = y3

1 0 0
C2 = 0 1 1
0 0 1

si deci
h(x) = z12 3z22 + 2z32 .
Observatie : baza n care avem asceasta forma a lui h este
00
e1 = e01 = e1
e00 = e02 = 2e1 + e2
200
e3 = e02 + e03 = e1 e2 + e3

Matricea de trecere este

1 2 1
1 2 1
1 0 0
0 0 1 1 = 0 1 1
C = C1 C2 = 0 1
0 0
1
0 0 1
0 0
1

c) Metoda Jacobi.

1 2
1
G = 2 1 1
1 1 0

0 = 1
1 = 1
2 = 3
3 = 6
i 6= 0, i = 1, 2, 3 h(x) = y12 13 y22 + 2y32
Determinam baza:
e01 = c11 e1
e20 = c21 e1 + c22 e2
e03 = c31 e1 + c32 e2 + c33 e3
g(e01 , e1 ) = c11 g11 = c11 = 1
g(e02 , e1 ) = c21 g11 + c22 g21 = c21 + 2c22 = 0
g(e02 , e2 ) = c21 g12 + c22 g22 = 2c21 + c22 = 1
rezulta
c21 = 23 , c22 = 13
g(e30 , e1 ) = c31 g11 + c32 g21 + c33 g31 = c31 + 2c32 = 0
g(e03 , e2 ) = c31 g12 + c32 g22 + c33 g32 = 2c31 + c32 c33 = 0
g(e03 , e3 ) = c31 g13 + c32 g23 + c33 g33 = c31 c32 = 1
rezulta c31 = 23 , c32 = 13 , c33 = 1


6.6. TEOREMA LUI SYLVESTER. CLASIFICAREA FORMELOR PATRATICE.
123
e01 = e1
e02 = 32 e1 13 e2
e03 = 23 e1 13 e2 + e3

6.6

Teorema lui Sylvester. Clasificarea formelor p

atratice.

Fie (X, +, , R) un spatiu liniar, dimR X= n.

Definitia 6.9 Fie h(x) =

n
X

ai x2i forma canonic

a a unei forma patratice h : XR n care

i=1

p coeficienti sunt strict pozitivi, q sunt strict negativi iar d = n (p + q) sunt nuli. Tripletul
atratice h (sau forma patratic
(p, q, d) se numeste signatura formei p
a h are signatura
(p, q, d).)
Teorema 6.14 (Teorema lui Sylvester sau teorema inertiei)
Toate formele canonice ale unei forme patratice reale sunt de acelasi tip (au aceeasi
signatura).
Demonstratie.
Fie S = (ei )i=1,n si S 0 = (ei0 )i=1,n doua baze n X, dimR X=n, fata de care forma patratica
h : XR are expresiile canonice
n
n
X
X
ai x2i , x =
h(x) =
x i ei
i=1

si

h(x) =

n
X
i=1

i=1

bi (x0i )2 , x

n
X

x0i ei0 .

i=1

Presupunem (eventual printr-o renumerotare a termenilor) ca primii p trmeni sunt pozitivi, urmatorii q sunt negativi, iar restul de d sunt nuli, adica oricare ar fi x X, forma
canonica a lui h n baza S = (ei )i=1,n este
p
X

h(x) =

i=1

iar n baza S 0 = (ei0 )i=1,n este

i xi

h(x) =

p
X
i=1

p+q
X

i2 xi 2

(6.19)

i2 (xi 0 )2

(6.20)

i=p+1

p0 +q 0
0

i2 (xi )2

i=p0 +1

Signaturile corwespunzatoare sunt (p, q, d) si respectiv (p0 , q 0 , d0 ). Sa aratam ca p = p0 si

q = q 0 . Deoarece rangul lui h este invariant la schimbari de baza, daca G = (h)S , G0 = (h)S 0 ,
rezulta ca rang G = rang G0 , p + p0 = q + q 0 d = d0 .


CAPITOLUL 6. FORME BILINIARE. FORME PATRATICE

124

Demonstram ca p = p0 prin reducere la absurd. Presupunem ca p 6= p0 si anume ca

p > p0 .
Fie U subspatiul generat de vectorii (ei )i=1,p si U0 subspatiul generat de vectorii (e0i )i=p0 +1,n .
Deci dimR U =p, dimR U0 =n p0 . Ipoteza p > p0 implica
dimR U+ dimR U0 = p + n p0 = n + p p0 > n,
Demonstram ca U U0 =
6 {X } . Fie x0 U U0 , x0 6= X . Atunci deoarece x0
p
p
n
X
X
X
0
0 0
i2 xi2 > 0 si din (6.20)
xj ej si din (6.19) avem h(x0 ) =
x i ei =
U U , x0 =
j=p0 +1

i=1

i=1

p0 +q 0

avem h(x0 ) =

i2 (xi )2 < 0.

i=p0 +1

Din cele doua relatii contradctorii, rezulta ca ipoteza p > p0 este falsa. Deci p p0 .
Analog se arata ca p p0 si deci p = p0 .
La fel se arata ca q = q 0 .
Definitia 6.10 Fie Fie (X, +, , R) un spatiu liniar, h P(X). Forma patratic
a h se
numeste
a) pozitiv definit
a daca h(x) > 0, x X\ {X } ;
a daca h(x) < 0, x X\ {X } ;
b) negativ definit
c) pozitiv semidefinit
at
a daca h(x) 0 , x X si exista x0 6= X astfel nc
h(x0 ) = 0;
at h(x0 ) = 0;
d) negativ semidefinit
a daca h(x) 0, x X si exista x0 6= X astfel nc
c) nedefinit
a daca exista x1 si x2 stfel nc
at h(x1 ) > 0 si h(x) < 0.
Teorema 6.15 Fie (X, +, , R) un spatiu liniar, dimK X=n si h P(X), rang h = r n.
Dac
a forma patratica h are signatura (p, q, d) atunci h este
a) pozitiv definita daca si numai daca p = r = n;
b) negativ definita daca si numai daca q = r = n;
c) pozitiv semidefinita daca si numai daca 0 < p = r < n si q = 0;
d) negativ semidefinita daca si numai daca 0 < q = r < n si p = 0);
e) nedefinita daca si numai daca pq =
6 0.
Demonstratie.
Demonstram a).
Necesitatea. Presupunem ca h este pozitiv definita. Fie S = (ei )i=1,n o baza n X. Daca
presupunem ca p < r. Deoarece rang h = p + q observam ca nu putem avea q 6= 0 deoarece
luand x = ep+1 (care exista deoarece p + 1 r n) avem h(x) < 0, contrazicand astfel
ipoteza. Avem deci q = 0 rang h = p.
p
X
p = r h(x) =
a2i x2i .
i=1

Daca p < n luand x = ep+1 avem h(x) = 0 desi ep+1 =

6 X , el fiind continut n baza S
contrazicand astfel ipoteza. Rezulta ca p = r = n.


6.6. TEOREMA LUI SYLVESTER. CLASIFICAREA FORMELOR PATRATICE.
125
Suficienta. Presupunem ca p = r = n. Atunci h(x) =

p
X
i=1

a2i x2i x 6= : h(x) > 0.

Demonstratia afirmatiei b) este analoga cu demonstratia afirmatiei a).

Demonstram afirmatia c).
6 0, luand x = ep+1 (care
Necesitatea. Presupunem ca h este pozitiv semidefinita. Daca q =
exista deoarece p + 1 n) avem h(x) < 0, contrazicand astfel ipoteza. Avem deci q = 0.
Avem deci rang h = p n. Daca ar avea loc egalitatea p = n, conorm afirmatiei a)
ar rezulta ca h este pozitiv definita, contrazicand ipoteza. Am aratat deci ca q = 0 si
rang h = r = p < n.
p
X
Suficienta. Daca q = 0 si rang h = r = p < n atunci h(x) =
a2i x2i si deoarece p < n
i=1

luand x = ep+1 avem h(x) = 0 desi ep+1 6= X .

Demonstratia afirmatiei d) este analoga cu demonstratia afirmatiei c).
Demonstram afirmatia e).
Necesitatea. Presupunem ca h este nedefinita si demonstram ca pq =
6 0. Presupunem
prin absurd ca pq = 0. Rezulta sau q = 0 si atunci p n implica h pozitiv definita sau
pozitiv semidefinita, sau p = 0 si atunci q n implica h negativ definita sau negativ
semidefinita, ceea ce contrazice ipoteza.
p
p+q
X
X
2
2
Suficienta. Daca pq =
6 0 h(x) =
i (xi )
i2 (xi )2 pentru x = e1 6= X :
i=1

i=p+1

6 X : h(x) < 0, adica h este nedefinita.

h(x) > 0 iar pentru x = ep+1 =

Teorema 6.16 (Criteriul lui Sylvester)

Forma paratica h : XR este pozitiv definita daca si numai daca i > 0, i = 1, n si
este negativ definita daca si numai daca (1)i i > 0, i = 1, n .
Demonstratie.
Necesitatea. Fie forma paratica h : XR este pozitiv definita. Demonstram ca i =
6
0, i = 1, n . Admitem prin absurd ca exista un p, 0 < p n astfel ncat p = 0; aceasta
nsemna ca una din liniile lui p este o combinatie liniara de celelalte, adica exista numerele
reale k1 , . . . , kp , nu toate nule, astfel ncat
k1 g1i + k2 g2i + + kp gpi = 0, i = 1, p,
adica, tinand seama de semnificatia elementelor gji ,
k1 g(e1 , ei ) + k2 g(e2 , ei ) + + kp g(ep , ei ) = 0, i = 1, p,
sau
g(k1 e1 + k2 e2 + + kp ep , ei ) = 0, i = 1, p

(6.21)

unde g este forma biliniara simetrica corespunzatoare lui h. Amplificam (6.21) respectiv cu
k1 , . . . , kp si adunam relatiile obtinute
p
p
p
X
X
X
ki ei , ep ) = 0
k1 g(
ki ei , e1 ) + k2 g(
ki ei , e2 ) + + kp g(
i=1

i=1

i=1


CAPITOLUL 6. FORME BILINIARE. FORME PATRATICE

126
sau

p
p
p
p
X
X
X
X
g(
ki ei ,
ki ei ) = 0 h(
ki ei ) = 0
ki ei = X
i=1

i=1

i=1

i=1

deoarece am presupus ca forma patratica este pozitiv definita. Cum ki nu sunt toti nuli,
rezulta ca e1 , e2 , . . . , ep sunt liniar dependenti, ceea ce cotrazice ipoteza ca e1 , e2 , . . . , ep sunt
liniar independenti (Teorema1.7, a)) Deci p 6= 0p N. Mai mult, conform Teoremei lui
Jacobi, exista o baza n X n care
n
X
i1 0 2
(xi )
h(x) =

i
i=1
i1
> 0, i = 1, n i > 0, i = 1, n.
si cum h este pozitiv definita, rezulta
i
i1
> 0, i = 1, n si deci deoarece h(x) =
Suficienta. Daca i > 0, i = 1, n
i
n
X
i1 0 2
(xi ) h(x) > 0.
i
i=1
Daca h este negativ definita, rezulta ca forma patratica h este pozitiv definita si
rationamentul se repeta ca mai sus avand n vedere ca matricea lui h este G.