ACCIDENTE VASCULARE CEREBRALE ISCHEMICE ŞI

HEMORAGICE

1. Care sunt primele 2 cauze de hemoragie subarahnoidiană, in ordinea frecventei ?

A) Ruptura unui anevrism sacular intracranian
B) Exteriorizarea hemoragiilor intracerebrale primitive în spaţiul subarahnoidian
C) Diatezele hemoragice
D) Malformaţiile arterio-venoase
E) Angiopatia amiloidă

2. Referitor la hemoragiile intracerebrale lobare se poate afirma că:

A) Sunt frecvente în ganglionii bazali şi în talamus
B) Este foarte bine documentat rolul HTA ca factor determinant în producerea acestor
hemoragii
C) Majoritatea pacienţilor cu hemoragie lobară au cefalee focală
D) Crizele epileptice sunt foarte frecvente la debut
E) Simptomele şi semnele neurologice apar lent, în decurs de câteva zile

3. Cea mai frecventă cauză de embolism cerebral este reprezentată de:

A) Infarctul miocardic
B) Stenoza mitrală
C) Calcificarea inelului mitral
D) Fibrilaţia atrială nereumatică
E) Prolapsul de valvă mitrală

4. Referitor la rolul streptokinazei în tratamentul AVC ischemic acut se poate afirma că:
A) Este foarte eficientă, obţinându-se o reducere a mortalităţii de aproape 20%
B) Creşterea uşoară a ratei sângerărilor intracraniene nu reprezintă un motiv de îngrijorare,
beneficiile folosirii streptokinazei depăşind cu mult riscurile utilizării acestui tratament
C) Streptokinaza poate fi administrată chiar şi pacienţilor cu valori foarte mari ale tensiunii
arteriale (TA=200/120 mmHg)
D) În unul dintre studiile asupra utilizării streptokinazei, invaliditatea moderată la 3 luni a fost
redusă
E) În cazul unui AVC ischemic acut streptokinaza se administreză în doză de 1,5 milioane
unităţi, într-o oră, în perfuzie intravenoasă continuă

5. Reflexul de apucare controlateral şi reflexul de supt apar în afectarea:

A) Lobului temporal
B) Lobului occipital
C) Lobului frontal
D) Lobului parietal
E) Lobului insulei

6. Cea mai de încredere metodă de evaluare a bolii ateromatoase a sistemului cerebro-vascular

este:
A) RMN
B) Doppler transcranian
C) Tomografia computerizată
D) Angiografia RMN
E) Arteriografia cerebrală selectivă

7. Cel mai frecvent tip de hemoragie intracraniană netraumatică este:

A) Hemoragia subarahnoidiană
B) Hemoragia subdurală
C) Hemoragia intracerebrală
D) Hemoragia epidurală
E) Hemoragia intraventriculară

8. Consumul de cocaină poate avea următoarele consecinţe, cu excepţia:

A) Hemoragie intracerebrală
B) Ischemie miocardică
C) Accident vascular ischemic
D) Hemoragie subarahnoidiană
E) Rash facial

9. Cel mai frecvent sediu al aterosclerozei şi al aterotrombozei suprapuse care produc

accidente ischemice tranzitorii sau AVC-uri este:
A) Artera bazilară
B) Artera cerebrală medie
C) Originea arterei carotide comune
D) Originea arterei carotide interne
E) Artera bazilară

10. Cea mai frecventă cauză de ischemie şi infarct cerebral este:

A) Lupusul eritematos sistemic
B) Vasospasmul cerebral după hemoragia subarahnoidiană
C) Disecţia arterelor carotide sau vertebrale
D) Ateroscleroza cu trombembolism şi embolismul cardiogen
E) Trombocitoza

11. Printre complicaţiile imobilizării pacienţilor cu deficite neurologice se numără

următoarele, cu excepţia:
A) Pneumonia
B) Psihoza
C) Escarele cutanate
D) Insuficienţa renală
E) Contracturile musculare

12. Referitor la examenul CT în infarctul embolic cerebral se poate afirma că:

A) Zona ischemică este vizibilă încă din prima oră de la debut
B) Infarctele multiple susţin diagnosticul de embolism cerebral
C) Infarctul hemoragic susţine diagnosticul de embolism cerebral
D) Serveşte la excluderea unui AVC hemoragic
E) Cel mai frecvent demonstrează existenţa unui infarct în teritoriul arterei cerebrale medii
13. Sindromul pseudobulbar se caracterizează prin:
A) Instabilitate emoţională
B) Semne piramidale bilaterale
C) Hemianopsie omonimă controlaterală
D) Stare abulică
E) Cefalee difuză

14. Sindromul Wallenberg, cauzat cel mai frecvent de un infarct ce afecteză partea laterală a
bulbului, cu sau fără partea laterală a cerebelului se caracterizează prin:
A) Sindrom Horner ipsilateral
B) Nistagmus
C) Sensibilităţile termică şi dureroasă diminuate pe jumătate de corp, ipsilateral leziunii
D) Ataxia membrelor de partea leziunii
E) Sindrom piramidal ipsilateral

15. Un atac ischemic tranzitor se caracterizează prin:

A) Deficit neurologic cu durata de < 24 ore
B) Deficitul este focal şi localizat într-o zonă perfuzată de o arteră specifică
C) Poate fi datorat fluxului scăzut într-o arteră datorită ocluziei sau stenozei
D) Poate fi datorat embolismului de origine cardiacă
E) Sincopa reprezintă o formă clinică de atac ischemic tranzitor

16. Sindromul clinic complet al ocluziei arterei coroidiene anterioare constă în:
A) Hemiplegie controlaterală
B) Hemianestezie (hipoestezie) controlaterală
C) Sindrom vestibular central
D) Hemianopsie omonimă
E) Abulie

17. Implicarea emisferei dominante în ocluzia completă a arterei cerebrale medii poate
produce:
A) Hemianopsie omonimă
B) Hemianestezie controlaterală
C) Apraxie constructivă
D) Afazie globală
E) Hemiplegie controlaterală

18. Semnele oculare au fost rezumate ca o metodă rapidă de localizare a hemoragiei

intracerebrale. Notaţi afirmaţiile corecte:
A) În hemoragia din putamen ochii sunt deviaţi de aceeaşi parte cu paralizia
B) Pupilele sunt midriatice şi puţin reactive în hemoragia pontină
C) În hemoragia cerebeloasă ochii pot fi deviaţi lateral, spre partea opusă leziunii, în absenţa
paraliziei
D) Mişcările laterale reflexe ale ochilor sunt diminuate în hemoragia pontină
E) In hemoragia talamică ochii sunt deviaţi în sus
19. Referitor la tratamentul hemoragiei subarahnoidiene, care din următoarele afirmaţii sunt
adevărate:
A) În cazul în care cefaleea este severă se pot administra analgezice cum ar fi aspirina şi
paracetamolul
B) Se poate reduce presiunea intracraniană prin administrarea manitolului, hiperventilaţie
uşoară sau sedare
C) Se pot administra profilactic fenitoin sau fenobarbital pentru prevenirea crizelor epileptice
care care pot produce din nou hemoragie
D) Este indicată evacuarea chirurgicală de urgenţă a sângelui acumulat în spaţiul
subarahnoidian
E) Glucocorticoizii pot ajuta la diminuarea cefaleei şi a durerii cervicale produse prin efectul
iritativ al sângelui acumulat în spaţiul subarahnoidian

20. Referitor la explorările paraclinice din hemoragia subarahnoidiană se poate afirma că:
A) Trăsătura caracteristică a unei rupturi anevrismale este prezenţa sângelui în LCR obţinut
prin puncţie lombară
B) Scanarea TC este foarte eficientă pentru a prevedea spasmul arterelor vertebrală, bazilară
sau al arterelor cerebrale posterioare
C) Explorarea Doppler transcraniană a fluxului în arterele cerebrală medie proximală,
cerebralele anterioare şi posterioare şi în artera bazilară, poate să detecteze cu acurateţe
debutul vasospasmului
D) Angiografia pe patru vase este în general practicată pentru a localiza şi a descrie detaliile
anatomice ale anevrismului şi pentru a determina dacă există alte anevrisme nerupte
E) Electrocardiograma nu evidenţiază nici un fel de modificări ale segmentului ST şi ale
undei T

21. Vasoconstricţia cerebrală segmentară poate produce uneori infarct cerebral. Printre
cauzele unei astfel de vasoconstricţii se pot număra:
A) Administrarea de substanţe opioide
B) Eclampsia
C) Traumatismele capului
D) Hemoragia subarahnoidiană
E) Intoxicaţa cu simpatomimetice

22. Următoarele afirmaţii sunt adevărate referitor la arterita temporală (arterita cu celule
gigante):
A) Este o afecţiune relativ comună la persoanele tinere
B) Rareori poate produce un accident vascular cerebral
C) Sistemul carotidian extern, îndeosebi arterele temporale, constituie sediul unei inflamaţii
granulomatoase subacute, cu un exudat cu celule gigante
D) Ocluzia ramurilor coroidale posterioare ale arterei oftalmice produce frecvent cecitate la
unul sau la ambii ochi
E) Vasculita poate afecta rareori şi arterele coronare, cu producerea unui infarct miocardic
acut
23. Maladia Binswanger (encefalopatia subcorticală cronică progresivă) se caracterizează
prin:
A) Scanarea CT sau RMN detectează arii periventriculare de distrugere a substanţei albe şi
glioză
B) Afectează în special substanţa cenuşie a emisferelor cerebrale
C) Boala apare la pacienţi mai vârstnici, cu hipertensiune severă de o lungă perioadă de timp
D) Substanţa cenuşie a emisferelor cerebrale devine infarctizată subacut
E) Sunt deseori asociate atacuri lacunare

24. Sindroamele neurologice care sugerează pregnant embolismul,ca mecanism de producere

al accidentului vascular cerebral in artera cerebrala medie sunt:
A) Sindromul frontal opercular în care există pareză facială şi afazie sau dizartrie severe
B) Atacul senzitiv pur , de la un infarct în regiunea ventrolaterală a talamusului
C) Sindromul Horner (ptoză palpebrală, mioză, sudoraţie diminuată la nivelul feţei)
D) Sindromul plegic brahial sau al mâinii
E) Sindroame numai cu afazie Broca sau Wernicke, în care este interesată emisfera dominantă

25. Cauzele majore ale deficitelor neurologice tardive după hemoragia subarahnoidiană sunt:
A) Reruptura
B) Tromboflebita sinusului cavernos datorată produşilor de liză a sângelui coagulat aflat în
spaţiul subarahnoidian
C) Hidrocefalia
D) Meningita septică
E) Vasospasmul cerebral

26. Referitor la infarctele cerebrale se poate afirma că:

A) Infarctul cerebral de tip trombotic este de obicei hemoragic
B) Infarctul cerebral de tip embolic se poate transforma extrem de rar în infarct hemoragic
C) Riscul de AVC este cu atăt mai crescut cu cât stenoza arterei implicate este mai strânsă
D) Într-un AVC progresiv sunt de obicei creşteri progresive ale ale deficitului neurologic care
se întind de-a lungul a câtorva ore
E) Atacul ischemic tranzitor în crescendo semnifică debutul brusc al unei serii de atacuri
ischemice de-a lungul câtorva ore sau zile

27. Printre cauzele atacurilor ischemice se pot număra:

A) Carcinomul pancreatic
B) Ateroscleroza
C) Deficitul de factor C
D) Migrena
E) Fibromul uterin

28. Ocluzia completă a arterie cerebrale medii la nivelul trunchiului său determină:
A) Hemiplegie ipsilaterală
B) Hemianestezie controlaterală
C) Afazie globală dacă este afectată emisfera dominantă
D) Mutism akinetic
E) Afazie Wernicke în afectarea emisferei nedominante
29. În componenţa poligonului Willis intră următoarele artere, cu excepţia:
A) Artera comunicantă anterioară
B) Arterele comunicante posterioare
C) Arterele cerebrale posterioare, în segmentul postcomunicant
D) Arterele vertebrale
E) Arterele cerebrale anterioare, în segmentul precomunicant

30. Referitor la pacienţii cu boală cerebrovasculară aterosclerotică se poate afirma că:

A) Boala coronariană este cea mai frecventă cauză de moarte la aceşti pacienţi
B) Numai hipertensiunea din stadiile avansate (III- IV) este asociată cu risc crescut de
evenimente cardiovasculare, letale sau neletale
C) Tensiunea arterială trebuie scăzută rapid la pacienţii cu AVC aterotrombotic (până la valori
de aproximativ 120/60 mmg) pentru a elimina prompt riscul unei hemoragii intracerebrale în
zona de infarct
D) Hipertensiunea este cel mai important factor de risc al aterosclerozei
E) Prezenţa bolii cerebrovasculare contraindică tratamentul ţintit spre obţinerea valorilor
normotensive

31. Următoarele afirmaţii referitoare la agenţii antiplachetari folosiţi în prevenirea

evenimentelor aterotrombotice la pacienţii cu ateroscleroză sunt adevărate:
A) Aspirina îşi manifestă efectul protector prin inhibarea prostaciclinei endoteliale care are un
puternic efect proagregant plachetar şi vasoconstrictor arterial
B) Aspirina este mai eficientă decât ticlopidina în prevenirea agregării plachetare
C) Dipiridamolul acţionează prin inhibarea fosfodiesterazei, ducând astfel la scăderea AMP
ciclic din trombocit şi la inhibarea consecutivă a agregării plachetare
D) Ticlopidina blochează receptorii ADP plachetari, prevenind cascada care se produce prin
activarea receptorului glicoproteinei IIb/IIIa, ceea ce ar duce la legarea fibrinogenului de
plachete şi agregare plachetară consecutivă
E) Agenţii antiplachetari reduc incidenţa evenimentelor vasulare aterotrombotice, infarcului
miocardic şi morţii subite de cauză vasculară

32. Crizele epileptice după infarctul cerebral:

A) Apar frecvent după infarctul trombotic
B) Apar cel mai des după infarctul embolic
C) Sunt asociate cu infarctele de suprafaţă corticală supratentorială
D) Sunt asociate cu infarcul lacunar al substanţei albe
E) Apar de obicei la 2-3 zile de la infarct

33. Alegeţi afirmaţiile false privind hemoragiile intracerebrale:

A) Hemoragiile datorate terapiei anticoagulante pot să apară într-un interval de 24-48 ore de
la iniţierea terapiei
B) Apar aproape întotdeauna când pacientul este în stare de veghe şi uneori este supus unui
stress
C) După ce sângerarea încetează se ştie că de obicei reîncepe la aproape trei sferturi din cazuri
după 3-4 zile de la debut
D) După un interval de 1-6 luni masa hemoragică este în general dezintegrată şi înlocuită de o
cavitate căptuşită de ţesut glial cicatriceal şi macrofage încărcate de hemosiderină
E) Consumul de alcool nu creşte riscul de hemoragie intracerebrală
34. Hemoragia cerebeloasă se poate manifesta prin:
A) Cefalee occipitală
B) Vertij
C) Vărsături
D) Stupor şi comă, rapid instalate
E) Ataxie

35. Hemoragia pontină se poate manifesta prin:

A) Comă profundă, cu tetraplegie apărută în câteva minute
B) Hiperpnee, hipertensiune acută şi hiperhidroză
C) Midriază
D) Respiraţie ataxică
E) Moartea survine rareori, pacientul revenindu-şi progresiv după încetarea hemoragiei, fără
deficite neurologice reziduale semnificative

36. Hemoragia intracerebrală hipertensivă se localizează cel mai frecvent în:

A) Cerebelul profund
B) Lobul occipital
C) Ganglionii bazali
D) Punte
E) Pedunculii cerebrali

37. Printre simptomele prodromale care pot sugera localizarea unui anevrism nerupt şi faptul
că acesta creşte în dimensiuni se numără:
A) O paralizie de nerv VI poate sugera existenţa unui anevrism în sinusul cavernos
B) Paralizia de nerv III , mai ales când este însoţită de midriază, pierderea reflexului
fotomotor şi durere localizată deasupra şi în spatele ochiului indică existenţa unui anevrism în
expansiune la joncţiunea arterei comunicanta anterioare cu cerebrala anterioară
C) Durerea în interiorul sau în spatele ochiului şi în regiunea inferioară a tâmplei poate să
apară datorită unui anevrism în expansiune al cerebralei medii
D) Durerea occipitală şi cervicală posterioară poate semnifica prezenţa unui anevrism în
expansiune la joncţiunea arterei comunicante posterioare cu artera carotidă internă
E) În cazul unui anevrism supraclinoidian în expansiune pot să apară defecte de câmp vizual

38. Sedii frecvente ale anevrismelor saculare sunt:

A) Bifurcaţia arterei cerebrale medii
B) Capătul inferior al arterei bazilare
C) Joncţiunea arterei bazilare cu artera cerebeloasă superioară
D) Joncţiunea arterei comunicante anterioare cu artera cerebrală anterioară
E) Joncţiunea arterei comunicante posterioare cu artera carotidă internă

39. Cele mai frecvente sindroame lacunare sunt următoarele, cu excepţia:

A) Atacul senzitiv pur
B) Hemipareza motorie pură
C) Afazia pură
D) Hemipareza ataxică
E) Atacul senzitiv însoţit de dizartrie
40. Afirmaţiile adevărate privind simptomatologia accidentului vascular cerebral de natură
embolică sunt următoarele:
A) Obstrucţia este întotdeauna completă
B) Debutul deficitului neurologic este de obicei brusc şi maximal
C) Debutul este insidios
D) Deficitul neurologic poate fluctua putând să dispară în câteva ore sau dimpotrivă, să
evolueze
E) Deficitul neurologic corespunde cortexului cerebral irigat de artera afectată