Vous êtes sur la page 1sur 17

Referat- Islam- credin i ritual

Masterand pr. Hancu Daniel

CUPRINS
NOTIUNI INTRODUCTIVE...................................................................2
MUHAMMAD- INTEMEIETORUL ISLAMULUI................................3
IZVOARELE DE CREDINTA ALE ISLAMULUI.................................5
CULTUL ISLAMIC.................................................................................6
LOCURILE DE CULT.............................................................................6
OFICIANTII CULTULUI........................................................................7
RITURILE................................................................................................7
ALTE PRACTICI RITUALE...................................................................7
SARBATORILE.......................................................................................8
CEI CINCI STALPI AI ISLAMULUI....................................................9
BIBLIOGRAFIE....................................................................................13

Referat- Islam- credin i ritual


Masterand pr. Hancu Daniel

ISLAM - CREDINTA SI RITUAL


NOTIUNI INTRODUCTIVE
Termenul islam desemneaza religia monoteista care-si revendica
paternitatea Avraamica prin Ismail, fiul sclavei izgonite Agar. Aceasta religie
are la baza Coranul, al carei Profet este Muhammad cel laudat.
Prin extensiune, cuvantul islam se refera la intreaga civilizatie, cu un
cadru legislativ unic, cu structuri politice specifice, cu traditii sociale si
morale care se revendica de la aceasta religie1.
Islamismul

este

un

sincretism

spune

specialistul

Maurice

Gaudefray; un amestec de elemente religioase diferite ca provenienta si


factura. Se crede ca cele mai multe au fost luate de Muhan din Iudaism, din
Biblie si din Talmud; altele din crestinism, din traditiile vechi ale arabilor,
persilor2.
Islamul se prezinta pe sine drept cel mai pur monoteism. Partea cea
mai importanta a crezului musulman afirma, intr-o formula scurta
shahada, fara echivoc la illah illa Allah- Nu este Dumnezeu afara de
Allah: Muhan este profetul sau3. Cealalta formula, mai dezvoltata, este

Anghelescu, Nadia- Introducere n islam, Ed. Enciclopedic, Bucureti, 1993, pag.15


Diac Prof. Dr. Vasilescu, Emilian- Istoria Religiilor- Manual, Ed. I.B.M.B.O.R, Bucureti 1982,
pag.160
3
A. Nadia, Op.cit pag.17
2

Referat- Islam- credin i ritual


Masterand pr. Hancu Daniel

adevarata marturisire de credinta- fiind atribuita lui Muhammad, insa in


realitate ea s-a format int-o lunga perioada de timp4.
MUHAMMAD- INTEMEIETORUL ISLAMULUI
Muhammad (Mohamed) s-a nascut catre 570 d.Hr.- data traditionala
admisa de islamologi, sau catre 580- daca este adevarat ca a murit pe la 50
de ani 5.
A ramas orfan de mic si a trait anii copilariei si ai tineretii in saracie.
La 24 de ani a intrat in serviciul unei vaduve bogate Khadija, care s-a folosit
de el in afacerile sale comericale, iar mai tarziu s-a casatorit cu el, intre ei
fiind o diferenta de 15 ani. Aceasta casatorie i-a oferit multe posibilitati
financiare largi, vaza in societate, timp pentru meditatii. A avut doi baieti,
patru fete, supravietuind doar o fata- Fatima6.
Se pare ca era un om inchinat spre religiozitate. Criza sufleteasca care
l-a impins spre misiunea sa profetica a aparut prin 620, cand avand obiceiul
de a se retrage spre meditatii in grotele din apropiere de Mecca, a avut o
serie de viziuni care l-au facut sa creada ca a devenit obiectul actiunilor
diavolesti. Atunci i s-a aratat ingerul Gabriel care i-a poruncit: Recita!
Citeste!- text care formeaza in Coran primele 5 versuri din sura Sangelui
inchegat(96)7.
Muhammad a inceput sa propovaduiasca noua credinta, sustinut de
sotia sa, fiii adoptivi Ali si Zayd, prietenul Abu- Bakr, fiind inconjurat de
indiferenta, ostilitate, pentru ca mai apoi sa fie hartuit si persecutat de marile
familii din Mecca, fapt ce a dus la emigrarea (kijra) sa si a adeptilor sai la
4

Diac Prof. Dr. V. Emilian, Op.cit, pag.161


Lammens, Henri-Islamul- credine i instituii, Ed. Corint, Bucureti, 2003, pag.37
6
V. Emilian, Op.Cit., pag.153
7
Coranul, traducere din arab, dr. Silvestru Octavian, Isopescu I, Ed. ETA, Cluj Napoca 1992, pag.154
5

Referat- Islam- credin i ritual


Masterand pr. Hancu Daniel

Yathreb, oras ce va lua numele de Medina (Madinat al- Nabi- orasul


profetului). Evenimentul numit hegira (exod, pribegie) din anul 622
marcheaza inceputul erei musulmane.
Din predicatorul unei noi religii devine sef al unei comunitati pe care
o organizeaza cu multa abilitate. A incercat, fara succes, pe evreii din
Medina sa-i castige de partea lui, insa si-a dat seama ca se inselase si n-a
pierdut nici un prilej de a-i persecuta, de a-i trece prin taisul sabiei, de a le
vinde femeile si copiii, chiar de a le lua averile pe care le-a impartit
partizanilor sai8.
Muhammad s-a intors catre cei care se numesc crestini; el ii lauda
pentru ca au preoti si calugari si nu sunt sumeti (mandri) (5,88)9. Va
intrerupe relatiile si cu acestia pentru ca i s-au parut la fel de inflexibili ca si
evreii, desi mai putin provocatori10.
Anii care au urmat stabilirii lui la Medina au fost punctati de
numeroase incursiuni spre Mecca, soldate cu mici victorii cand de o parte
cand de alta. In 628 incheie un armistitiu cu meccanii care stipuleaza si
posibilitatea indeplinirii de catre Muhammad a ritualului pelerinajului la
Mecca.
Intre timp, puterea lui creste si in 630 incalca armistitiul si intra
triumfator in Mecca, in fruntea unei armate, fara nici o opozitie din partea
meccanilor.
Calauzit de un admirabil instinct politic, Muhammad nu si-a instalat
capitala statului sau teocratic la Mecca ; dupa pelerinaj, el s-a intors la
Medina11.
8

L.Henri, Op.Cit., pag.44


Coranul, trad. S.O.Isopescu I., pag.155
10
L.Henri, Op.Cit., pag.45
11
Eliade, Mircea- Istoria credinelor i ideilor religioase, vol.III, Ed. tiinific, Bucureti 1991, pag.78
9

Referat- Islam- credin i ritual


Masterand pr. Hancu Daniel

Manat parca de o presimtire, merge in martie 632, in ultimul lui


pelerinaj la Mecca; cu acest prilej prescrie in amanunt ritualurile pentru
hagg, ritualuri respectate pana azi 12.
Reintors la Medina, moare la 8 iunie 632, in bratele sotiei lui favorite,
Aisa, una din cele noua sotii pe care si le-a luat dupa moartea primei sotii,
fiica lui Abu- BaKr, care avea sa devina succesor (Khalifa) al profetului.
IZVOARELE DE CREDINTA ALE ISLAMULUI
1. Coranul este cartea sfanta a islamului, care aduna la un loc
revelatiile transmise lui Muhammad direct din cer

13

de catre ingerul

Gabriel. Henri Lammens, precum si un numar mare de orientalisti


occidentali moderni, in contradictie cu atitudinea teologilor musulmani,
pentru care Coranul e o carte revelata, considera ca aceastea trebuie sa fie
considerata drept opera autentica si personala a lui Muhammad14.
Invatatura lui Muhammad a fost fixata in scris de secretarul sau Zaid;
dupa moartea profetului primii trei califi au strans aceste insemnari sub titlul
AlQuran (recitare). Redactarea finala e atribuita califului Othman care a
ars celelalte variante vechi pentru a exista o editie unitara a Coranului.
Aceasta vulgata- versiune general acceptata este alcatuita din 114
capitole sure cu o lungime variabila intre 3 si 268 de versete 15, scrise in
cea mai mare parte sub forma prozei ritmate.
Importanta Coranului in islamism e foarte mare, servind ca baza
doctrinei, vietii religioase, culturii mohamedane in general si chiar cu
valoare liturgica16.
12

Idem, pag.78
L. Henri, Op.Cit., pag.49
14
Idem. pag.50
15
Idem. pag.52
16
V. Emilian, Op.Cit, pag. 79-80
13

Referat- Islam- credin i ritual


Masterand pr. Hancu Daniel

2. Hadith- sunnah e al doilea izvor doctrinar al islamului si


reprezinta revelatia orala transmisa pe calea traditiei.
Inca din primul secol dupa hegira a circulat urmatoarea maxima
Sunna se poate lipsi de Coran, dar nu si Coranul de Sunna, afirmandu-se
chiar ca in chestiuni controversate, Sunna are valoare decisva, chiar daca
e in conradictie cu Coranul, dar nu si invers. Pana la urma s-a decis sa se
considere Coranul si Sunna drept doi factori de importanta aproape egala,
meniti sa stabileasca regulile vietii religioase17.
3. Igna este consensul eruditilor musulmani dintr-o anumita epoca
pentru chestiuni mai noi, pentru care nu se gaseau texte in Coran si in
Hadith18.

CULTUL ISLAMIC
Vorbind despre cult in islam ne referim la ceea ce in araba se
denumeste prin ibada- la plural ibadat (practica de cult), adica forme de
manifestare a unei credinte religioase, prin acte sau abtineri de la acte, altfel
spus, ritual, practici rituale.
Ca si la alte religii, ritualul musulman este strans legat de credinta; el
apare dominat de ideea unui Dumnezeu atotputernic, fara intermediari.
Printr-o anumita sacralizare a personalitatii lui Muhammad, prin cultul
sfintilor, credinciosii incearca sa micsoreze aceasta distanta enorma care ii
separa de Creator.19
17

L. Henri, Op.cit., pag.79-80


V. Emilian, Op.Cit, pag.160
19
A. Nadia, Op. Cit, pag. 36
18

Referat- Islam- credin i ritual


Masterand pr. Hancu Daniel

LOCURILE DE CULT
Musulmanii isi pot face rugaciunile rituale in orice loc socotit curat
din punct de vedere religios. De la inceput insa au avut si cladiri speciale
masdjid (locul unde se ingenunche) de unde cuvantul moschee; cele
principale au fost numite geamii (djami). Primul model de moschee a fost
casa de rugaciune de la Medina din timpul lui Muhammad.
Moscheile au de obicei o tinda si o sala de rugaciune; cupola si
minaretele- acele turnuri inalte de unde sunt chemati credinciosii la
rugaciune- au devenit parti constitutive si distinctive ale arhitecturilor
moscheilor.
Partea cea mai importanta din interiorul moscheii o formeaza firida
(mihrab) care indica directia spre Mecca, directie spre care trebuie sa se
indrepte credinciosii, cand se roaga. De regula moscheile sunt orientate spre
Mecca astfel incat firida se afla in fundul moscheii, in forma de abrida. In
fata acestei firide se aseaza un covor pe care sta imamul si dirijeaza
rugaciunile 20.
OFICIANTII CULTULUI
Absenta liturghiei si a ceremoniilor de cult face inutila existenta unei
clase de preoti hirotonisiti special pentru a savarsi slujba. Astfel islamul
exculde orice intermediar intre om si Allah 21.
Slujitorii cultului, aflasi in slujba moscheilor- imami (cel ce merge
inainte) predicatori Khatib, muctini (muazzin) nu au nevoie nici de o
20
21

V. Emilian, Op.Cit, pag.170


L. Henri, Op.Cit., pag.117

Referat- Islam- credin i ritual


Masterand pr. Hancu Daniel

educatie speciala; li se cere sa aiba o viata morala, si sa-si cunoasca bine


indatoririle pentru a duce ritualul la indeplinire. Muctinii sunt cei care se
urca in varful minaretului si cheama credinciosii la rugaciune. Seful religios
al unei comunitati mai mari se numeste muftiu sau cadiu.
RITURILE
Cel mai important rit al cultului islamic este rugaciunea care poate fi
individuala (particulara) si rituala (salat).
Ritul rugaciunii comporta, intre altele, citiri din Coran si anumite
atitudini si gesturi fixate de lege si care trebuie indeplinite intocmai. Pentru a
avea siguranta ca nu gresesc, musulmanii prefera sa-si faca rugaciunile in
grup, la moschee. Aici isi lasa incaltamintea la usa si se aseaza in randuri
inapoia imamului, respectand cuvintele si gesturile acestuia22.

ALTE PRACTICI RITUALE


Desi nu fac parte din obligatiile rituale, o serie de comportamente, mai
mult sau mai putin reglementate prin legislatia canonica, dobandesc
atributele unui ritual; de exemplu, comportamentul legat de anumite
evenimente ale vietii care capata caracterul unor rituri de trecere: incetarea
alaptarii,

intrarea

in

scoala

coranica,

circumciziunea,

admiterea

adolescentului la rugaciunile de la moschee, consumarea casatoriei (mai ales


pentru femei) etc 23.

22

Cantemir, Dimitrie Sistemul sau ntocmirea religiei muhammedane, trad., studiu, note de Virgil
Cndea, Ed. Minerva, Bucureti 1977, pag. 260
23
A. Nadia, Op. Cit, pag. 36

Referat- Islam- credin i ritual


Masterand pr. Hancu Daniel

Alte rituri musulmane sunt intalnite in diverse imprejurari ale vietii:


nastere, casatorie, moarte, unde anumite prescriptii religioase si obiceiuri
locale se amesteca.
Copilului i se pronunta la nastere, in ureche, chemarea la rugaciune
pentru a marca astfel, calitatea sa de musulman.
Sacrificarea parului (taierea motului) are loc a saptea zi, cand se taie 2
oi si 2 capre si se da de pomana argint cat cantareste parul copilului. De
obicei, in aceeasi zi i se da si un nume. Principalele nume cu adevarat
musulmane sunt cele ale Profetului: Ahmed, Muhammad, Mustafa; ale
familiei sale: Ali, Hasan, Husein; ale marilor personaje din traditia
musulmana: Ibrahim, Musa, Ismail etc; sau cele de tipul Abd Allah servul
lui Allah.
Fetelor li se dau nume ale femeilor din familia Profetului: Fatima,
Aisa, Zeinab; nume care desemneaza epitete: Mahbuba Iubita, nume de
flori etc.
Ceremonia nuntii este legata de un ritual destul de complicat si care
variaza, intr-o oarecare masura, de la o zona la alta.
Ritualul legat de inmormantare este destul de simplu. Mortul este
spalat, invelit in giulgiu fara cusaturi si ingropta in aceeasi zi sau a doua zi
dimineata. Pe drum spre cimitir imamul recita versete din Coran si din cand
in cand se opreste, iar credinciosii repeta ultimul verset. In final ii cere
sufletului mortului sa-si faca marturisirea de credinta, iar una din rude
raspunde pentru mort: A crezut intr-un singur Dumnezeu si in
Muhammad, profetul sau24.

24

Idem, pag.36-37

Referat- Islam- credin i ritual


Masterand pr. Hancu Daniel

SARBATORILE
Sarbatoarea religioasa a musulmanilor este vinerea, insa nu are un
caracter sacru, ca Duminica pentru crestini sau sambata pentru evrei. In
aceasta zi, la amiaza, se face rugaciunea in comun la geamie sau moschee,
dar munca nu se intrerupe.
Sunt apoi sapte sarbatori principale, dintre care doua mai importante:
-

sarbatoarea de ruperea a postului micul Bairam- Sheker

Bairam care are loc la sfarsitul postului Ramadam, timp de trei zile, in care
musulmanii se felicita, imbraca haine noi, se fac vizite, se fac cadouri etc. La
moschee are loc o rugaciune in comun numita rugaciunea de sarbatoare;
- sarbatoarea sacrificiilor- marele Bairam- Kurban Bairam are loc
incepand din ziua zece a lunii pelerinajului la Mecca, timp de patru zile,
atunci cand sacrifica animalul la sanctuarul din suburbia Mina. Exista
anumite cerinte pe care trebuie sa le indeplineasca atat animalul ce urmeaza
a fi sacrificat, cat si cel care il sacrifica: animalul trebuie sa aiba o anumita
varsta, sa nu aiba defecte fizice, cel care-l sacrifica trebuie sa rosteasca
anumite formule si sa-si intoarca fata spre Mecca 25.
Carnea trebuie impartita altora si numai o mica parte ramane celui
care sacrifica animalul.
La fel ca si la micul Bairam, credinciosii se aduna la moschei pentru
rugaciunea de sarbatoare, se imbraca in haine noi, fac daruri, se manifesta
plini de bucurie.
Alte sarbatori sunt:
Ziua a zecea a primei luni musulmane;

25

A. Nadia, Op. Cit, pag. 51-52

10

Referat- Islam- credin i ritual


Masterand pr. Hancu Daniel

Ziua nasterii si ziua mortii lui Muhammed, cand au loc procesiuni, se


canta, se danseaza, se recita poeme care aduc lauda Profetului;
Ziua diplomei (in care Dumnezeu prescrie faptele oamenilor pentru anul
urmator)26;
Ziua destinului, in ziua 27-a a lunii Ramadamului. Se spune ca in aceasta
noapte ar fi fost revelat Coranul, dar e mai greu de inteles acest lucru,
cata vreme se stie despre Coran ca nu a fost revelat dintr-o data. 27

CEI CINCI STALPI AI ISLAMULUI


Viata religioasa e reglementata de institutii care sunt in acelasi timp si
norme juridice, in special cei cinci stalpi ai credintei: profesiunea de
credinta (marturisirea) sahadat, cultul rugaciunii canonice salat,
milostenia legiuita zakat, postul din luna Ramadam sawn si pelerinajul
la Mecca hagg28. La acestea, unii teologi mai adauga si razboiul sfant
(djihad).
1. Marturisirea de credinta (sahada) consta in a afirma: Nu este
Dumnezeu afara de Allah si Muhammad este profetul Sau. Prin rostirea ei
orice necredincios intra in comunitatea musulmana fiind singura conditie
necesara aderarii la islam. Orice musulman trebuie sa o rosteasca dupa
momentul pubertatii cind devine balig (matur) si aquil (rational), in
deplinatatea facultatilor sale intelectuale, fiind considerat muKallaf, adica
supus obligatiilor religioase29.

26

V. Emilian, Op.Cit, pag.172


A. Nadia, Op. Cit, pag. 52
28
Eliade, Mircia, Op.Cit, pag.81
29
L. Henri, Op.Cit., pag.69
27

11

Referat- Islam- credin i ritual


Masterand pr. Hancu Daniel

Ea este pronuntata in timpul rugaciunii, precum, si in momentele


esentiale ale vietii (de catre cel implicat sau de catre altii): este rostita la
urechea noului nascut, in cadrul marilor ceremonii, in urechea muribundului.
Formula la illah illa Alah, este o formula cheie pentru musulmani;
se spune ca insusi Muhammad ar fi numit-o cheia raiului. E scrisa pe
steagul unor tari isalmice, pe monede, strigat de lupta, formule de juramant,
poate fi scrisa pe usa caselor, este considerata si drept o formula magica
(pazeste de deochi, de Satana, de spirite ratacitoare)30.
2. Rugaciunea
Rugaciunea individuala o poate face mohamedanul in orice timp, in
orice loc, in orice limba si fara ingradire rituala, fiind o invocare spontana a
lui Allah.
Rugaciunea rituala trebuie facuta de 5 ori pe zi: dimineata inainte de
rasaritul Soarelui, la amiaza, dupa amiaza, seara dupa apusul Soarelui, dupa
caderea intunericului, cu fata spre Mecca.
Numai bolnavii sunt scutiti de implinirea acestei obligatii si in cazuri
exceptionale, calatorii sau cei care muncesc in conditii care nu le permite
indeplinirea ritualului.
Aceste rugaciuni trebuie savarsite de credincios imbracat cuvincios,
intors cu fata spre Mecca si pentru ca rugaciunea sa fie valabila, aceasta
trebuie sa fie in starea de puritatea rituala tahara. Altfel, rugaciunile vor fi
precedate de ablutiune wudu, adica spalarea fetei, mainilor pana la cot, a
picioarelor inclusiv glezna. In caz de necesitate, spalarea cu apa poate fi
inlocuita prin frecarea cu nisip. (Sura mesei 5,9) 31. In caz de impuritate

30

A. Nadia, Op. Cit, pag. 40

31

Coranul, trad. S.O.Isopescu I., pag.145

12

Referat- Islam- credin i ritual


Masterand pr. Hancu Daniel

majora precum si inaintea rugaciunii de vineri de la pranz, este obligatorie


imbaierea completa.
Indiferent daca se efectueaza in moschee, acasa sau in orice loc,
rugaciunea are acelasi ritual: ea incepe cu proclamarea intentiei de a face
rugaciunea, continua cu rostirea formului Allahu akbae (Allah este Mare),
care introduce credinciosul in starea de sacralizare, dupa care urmeaza
recitarea surei introductive din Coran- Al Fatiha. Aceasta parte introductiva,
executata in picioare, este urmata de o succesiune de pozitii de inclinare,
prosternare, semiasezare, care constituie o unitate bine definita, numita
raka. Se rosteste apoi marturisirea de credinta, rugaciunea pentru
Profet salla Allahu alazhi wa sallam si se incheie cu salutul catre cei de
fata sallam cu intoarcere catre cei din stanga si din dreapta32.
Rugaciunea de vineri este obligatorie pentru toti barbatii adulti
(Sursa adunarii 62, 9-10)33. Femeile nu participa. Ea se savarseste la
moschee, la ora pranzului, in prezenta a cel putin 40 de credinciosi (in cazuri
exceptionale chiar si cateva persoane), sub indrumarea unui imam. Vinerea
nu este zi de odihna, aceasta obligatie fiind necunoscuta in islam.
3. Milostenia zakat este un fel de denie sau taxa pe avere,
reglementata de Muhammad si succesorii sai, perceputa in natura, in procent
variabil (pana la 20%) in fiecare an, din averea musulmanului. Potrivit
Coranului (Sura caintei 9,60)34, nu trebuie
cheltuita decat in scopuri bine definite in acest text. Legislatia
canonica o trateaza ca pe o taxa religioasa obligatorie, fiind privita ca o
forma de purificare a averii..
32

A. Nadia, Op. Cit, pag. 41


Coranul, trad. S.O.Isopescu I., pag.538
34
Idem, pag. 218
33

13

Referat- Islam- credin i ritual


Masterand pr. Hancu Daniel

In afara de aceasta milostenie oficiala, mai exista un fel de milostenie


neoficiala, obligatorie totusi, care se plateste in natura sau in bani si se
practica mai ales la sfarsitul postului, precum si o milostenie benevola.
4.Postul (saum) din luna Ramadam (Sura vacii 2, 183-187) 35 este
obligatoriu pentru musulmanii de ambele sexe, odata cu rostirea sahadei;
acest post diurn incepe indata ce se crapa de ziua cand e destula lumina
pentru a deosebi un fir alb de unul negru si dureaza pana dupa apusul
Soarelui, timp de o luna, in amintirea primelor revelatii ale Profetului.
Postul consta in abtinerea totala de la mancare, bautura, parfumuri,
tutun si relatii conjugale. Este recomandata supravegherea intregului
comportament, sunt interzise barfa, calomnia si in general e bine sa se
vorbeasca cat mai putin. Toate aceste interdictii sunt anulate pe timpul
noptii.
Sunt scutiti de post batranii, femeile insarcinate si care alapteaza,
calatorii si soldatii in timp de razboi. Obligatia reintra in vigoare cand
motivul dispensei inceteaza. Perioada dispensiei trebuie compensata printrun numar egal de zile de post sau sa plateasca in schimb o suma de bani.
Cand Ramadamul cade vara, mai ales in regiunile tropicale, postul
aduce chinuri greu de suportat prin abtinerea in special de la apa timp de 1516 ore, precum si celor care fac munci fizice grele. Ramadamul este azi inca
destul respectat in lumea isalmica.
Coranul mentioneaza si postul de ispasire a pacatelor, in caz de
omor din greseala (Sura muierilor 4, 94)36, dupa uciderea vanatului in

35
36

Coranul, trad. S.O.Isopescu I., pag.83


Idem, pag.134

14

Referat- Islam- credin i ritual


Masterand pr. Hancu Daniel

timpul pelerinajului (Sura mesei 5, 96)

37

si dupa calcarea unui juramant

(Sura celui ce se cearta 58, 4-5)38.


5. Pelerinajul la Mecca (hadj)
Dateaza din epoca preislamica si a fost pastrat de Mohammad datorita
prestigiului pe care aceasta traditie o avea printre arabi, ca si datorita faptului
ca prin el izbutea sa mentina unitatea politica si religioasa a unei populatii
atat de imprastiate. Musulamanii sunt obligati sa faca pelerinajul la Mecca
cel putin o data in viata si sa indeplineasca toate prescriptiile rituale legate
de aceasta. Femeile nu pot merge la Mecca decat insotite de sotul lor sau de
o ruda apropiata. Cei bolnavi pot trimite pe altcineva in locul lor, cu conditia
sa-i plateasca toate cheltuielile. Cei care nu pot face acest lucru din motive
serioase trebuie sa faca in schimb un act de milostenie sau sa posteasca39.
Ceremoniile imbina doua tipuri de rituri: cele numite omra care se
desfasoara in jurul Kaabei si in imediata vecinatate a acesteia si pelerinajul
propriu-zis cu opriri la sanctuarele din suburbiile Arafa, Muzdalifa si Mina;
se incheie cu sacrificiul de la Mina.
Kaaba, incinta sacra, se zice ca ar fi fost construita de Abraham cu
ajutorul fiului sau, Ismail. Kaaba este de fapt un mare cub de piatra avand
lungimea de 12 m, latimea de 10 m si inaltimea de 6 m, putin inclinat, in
care se afla incrustata Piatra Neagra, o bucata de granit aflata la 1,50m
inaltime. Este acoperita de o husa din bumbac si matase verde, avand pe ea o
panglica lata, neagra, pe care sunt brodate versete din Coran. Kaaba este
incomjurata de un fel de trotuar in forma elipsoidala, important pentru ritual,

37

Idem, pag.157
Idem, pag. 527
39
V. Emilian, Op.Cit, pag.165
38

15

Referat- Islam- credin i ritual


Masterand pr. Hancu Daniel

caci pe el pelerinii fac inconjurul Kaabei de 7 ori, atingand cu mana Piatra


Neagra40.
6. Razboiul sfant (djihadul) nu este o obligatie individuala cum
sunt cele precedente, ci o datorie a comunitatii musulmane, care trebuie sa
lupte cu necredinciosii si sa raspandeasca islamismul.
Razboiul impotriva nemusulmanilor aproape ca a devenit al saselea
stalp al islamului. Jihadul a contribuit in mod hotarator la expansiunea
musulmana, in care misiunea sau propaganda misionara bine organizata au
jucat un rol nesemnificativ. Cel care moare (sahid) intr-un astfel de razboi
merge de-a dreptul in Rai, fara sa mai astepte judecata de apoi.
Teoretic jihadul nu trebuie sa se intrerupa niciodata si nici sa se
incheie inainte de supunerea intregii lumi in fata islamului, a carei
suprematie politica trebuie sa fie recunoscuta de toti. Aceasta conceptie este,
incontestabil, una dintre cele mai poulare din sfera idealului islamic41.

BIBLIOGRAFIE
1. Anghelescu, Nadia- Introducere in islam, Ed. Enciclopedica,
Bucuresti, 1993
2. Cantemir, Dimitrie- Sistemul sau intocmirea religiei muhammedane,
trad., studiu, note de Virgil Candea, Ed. Minerva, Bucuresti 1977
3. Coranul, traducere din araba, dr. Silvestru Octavian, Isopescu I, Ed.
ETA, Cluj Napoca 1992
4. Lammens, Henri-Islamul- credinte si institutii, Ed. Corint,
Bucuresti, 2003
40
41

A. Nadia, Op. Cit, pag.46-47


L. Henri, Op.Cit., pag.75

16

Referat- Islam- credin i ritual


Masterand pr. Hancu Daniel

5. Eliade, Mircea- Istoria credintelor si ideilor religioase, vol.III, Ed.


Stiintifica, Bucuresti 1991
6. Diac Prof. Dr. Vasilescu, Emilian- Istoria Religiilor- Manual, Ed.
I.B.M.B.O.R, Bucuresti 1982

17

Vous aimerez peut-être aussi