NUNTA CRESTINA

Nu toata nunta dintre oameni si nu la toate confesiunile religioase nunta este taina. Asa la
protestanti, la catolici, la anglicani si la alte multe confesiuni si popoare, nunta n-are putere de
taina. Este numai un simbol la dansii, un act de prietenie si o dovedinta oarecare intre sot si sotie.
Dar niciunde n-are nunta putere harica de Taina si nu este atat de cinstita ca in Biserica
dreptmaritoare de Rasarit.
Nunta este radacina firii omenesti, cum o numeste dumnezeiescul Apostol Pavel. El spune asa :
Daca radacina este sfanta, sfinte vor fi si ramurile. Iar daca radacina este salbatica, salbatice si
rele vor fi ramurile ei.
El numeste nunta Taina, ca este una din cele sapte Taine. Dar nu taina, ci taina aceasta mare este
- zice de nunta -, iar eu zic voua : in Hristos si in Biserica. Daca s-a facut cununia in biserica, ea
inchipuieste unirea cea duhovniceasca din ceruri a Bisericii cu Hristos.
Cununia sau nunta este Sfanta Taina prin care, dupa fagaduinta mirelui si a miresei data liber in
fata preotului, de a trai impreuna in iubire toata viata, pentru a naste si a creste copii si a se ajuta
reciproc, li se impartaseste harul dumnezeiesc care intareste si inalta insotirea lor naturala,
prefacandu-o intr-o desavarsita si curata legatura morala, intr-o unitate dupa chipul legaturii
dintre Hristos si Biserica.
In Romania, tinerii care doresc sa se casatoreasca, barbat si femeie, trebuie sa contracteze mai
intai casatoria civila, la ofiterul de stare civila, apoi - daca doresc, si cei mai multi o fac - si
casatoria religioasa. In Canada, ca si-n majoritatea tarilor occidentale, casatoria religioasa are
efecte civile pentru ca preotul este ministru de cult si are un numar special de la Directia de
stare civila a Ministerului de Justitie. Cu alte cuvinte, tinerii pot sa se casatoreasca numai
religios, cu aceleasi drepturi si indatoriri ca in casatoria civila.
Casatoria civila este o insotire pe viata intre un barbat si o femeie, prin liber consimtamant in
conditiile legii, adica are la baza un contract plecand insa de la afectiunea reciproca.
Casatoria religioasa sau nunta crestina este o insotire sfanta, facuta cu binecuvantarea lui
Dumnezeu in biserica, printr'o Sfanta Taina, cea a Casatoriei sau a Nuntii, care sfinteste iubirea si
legatura celor insotiti.

Taina Nuntii se mai numeste si Taina Cununiei pentru ca ea se savarseste de catre Episcop sau
preot prin punerea cununiilor pe capetele mirilor insotita de cuvintele Cununa-se robul (a) lui
Dumnezeu (numele) cu roaba (ul) lui Dumnezeu (numele), in numele Tatalui si al Fiului si al
Sfantului Duh si rugaciunea Doamne, Dumnezeul nostru, cu marire si cu cinste incununeaza-i
pe dansii.
Cand a fost intemeiata Taina Nuntii ?
Taina Nuntii a fost intemeiata de Dumnezeu inca de la inceputul omenirii, in rai sau paradis.
Dumnezeu insusi, cand l-a zidit pe om, a dat casatoriei statutul de asezamant natural, legat de
insasi natura omului, dar de origine divina instituita prin cuvintele Si a zis Domnul Dumnezeu :
Nu este bine sa fie omul singur, sa-i facem ajutor asemenea lui (Gen. 2, 18). Apoi, Dumnezeu a
binecuvantat insotirea barbatului cu femeia zicand Cresteti si va inmultiti si umpleti pamantul
si-l stapaniti (Gen. 1, 28), porunca a carei valabilitate este permanenta (Gen. 2, 24). Legatura
aceasta, decazuta prin pacat, Mantuitorul o restaureaza si o inalta la rang de Taina. Astfel, El ia
parte la nunta din Cana Galileii, pe care o sfinteste prin prezenta Sa si prin prefacerea apei in vin
(In. 2, 1-11).
Mai tarziu, Mantuitorul a precizat caracteristicile casatoriei crestine : ea poate avea loc numai
intre un singur barbat si o singura femeie, neingaduind despartirea lor (Mt. 19, 5-6) sau divortul
decat pentru pacatul adulterului, adica al calcarii fidelitatii conjugale (Mt. 19, 9).
Apostolul Neamurilor infatiseaza nunta ca pe o Sfanta Taina asemenea celei mari a unirii dintre
Hristos si Biserica Pentru aceea va lasa omul pe tatal si pe mama sa, si se va lipi de femeia sa si
vor fi amandoi un trup. Taina aceasta mare este iar eu zic in Hristos si in Biserica (Efes. 5, 3132).
Cea mai importanta parte a Sfintei Taine este punerea cununiilor pe capetele mirilor. Preotul face
de trei ori semnul crucii cu cununiile peste fetele mirilor, rostind cuvintele : Cununa-se robul (a)
lui Dumnezeu (numele) cu roaba (ul) lui Dumnezeu (numele), in numele Tatalui si al Fiului si al
Sfantului Duh.
Cununiile sunt facute in chipul coroanelor cu care se incununeaza Regii si Imparatii. Ele
inchipuie podoaba, cinstea si rasplata care se aduce curateniei si fecioriei mirilor, pentru ca ei
sunt incununati ca niste Regi inzestrati cu puterea de a da viata, de a naste copii. Paharul de vin

simbolizeaza bucuria nuntii precum si unirea intr'un cuget si menirea comuna a viitorilor soti.
Inconjurarea mesei de trei ori inchipuie bucuria nuntii. Acum ne ducem cu gandul la nasterea
dumnezeiescului Prunc, prezis de Isaia (7, 14), cantandu-l sa dantuiasca impreuna Isaia
dantuieste ! Fecioara a avut in pantece . . . Urmeaza alte doua cantari din slujba hirotoniei
Sfintii Mucenici si Slava Tie, Hristoase Dumnezeule.
Sotii uniti prin Sfanta Taina a Nuntii sunt indatorati la pastrarea dragostei curate si a respectului
unuia catre altul, la cresterea fiilor lor in temerea de Dumnezeu, la cinstirea Sfintei Biserici si la
iubirea Patriei in care vietuiesc si care lucreaza spre binele lor si al semenilor.
Rugaciunea celor care se casatoresc
Stapane, Doamne Dumnezeul nostru, Sfintitorul nuntii celei de taina si preacurate, Pazitorul
nestricaciunii si Chivernisitorul cel bun al celor lumesti, Cela ce din inceput ai zidit pe om si l-ai
pus ca pe un imparat fapturii si ai zis : Nu este bine sa fie omul singur, sa-i facem ajutor potrivit
pentru el si, pentru aceasta, ai poruncit sa lase omul pe tatal sau si pe mama sa si sa se lipeasca
de sotia sa (sotul sau) si sa fie amandoi un, trup, iar pe care Dumnezeu i-a unit, omul sa nu-i
desparta ; insuti Stapane, trimite darul Tau cel ceresc si peste mine nevrednicul robul Tau
(nevrednica roaba Ta) si binecuvinteaza casatoria pe care astazi o leg inaintea fetei Tale.
Curateste toate pacatele mele, iarta-mi toate faradelegile, dezleaga-mi toate greselile cele ,de
voie ,si cele fara de voie ; uneste gandurile, cugetele si inimile noastre in dragoste nefatarnica si
in credinta nestramutata ; indrepteaza pasii nostri pe cararile Tale, pentru ca sa implmim pururea
voia Ta cea sfanta. Umple casa noastra de toate bunatatile cele de pe pamant si ne invredniceste
sa petrecem impreuna vietuirea noastra fara de prihana, ca sa sporim spre tot lucrul bun, de folos
Patriei si Tie bineplacut. Pazeste-ne intru toate zilele vietii noastre, ca sa plinim cu inima curata
poruncile Tale si sa laudam si sa preamarim Preacmstitul si de mare cuviinta numele Tau, al
Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Cand se savarseste si cand nu se pot face nunti ?
Fiind prilej de bucurie si veselie, Taina Cununiei se savarseste in zilele de sarbatoare, indata dupa
Sfanta Liturghie, cand toti credinciosii se afla in biserica.
Potrivit poruncii a noua a Bisericii, nu se pot face nunti in urmatoarele zile si perioade ale anului

a) In cele patru posturi de peste an, ca si toate zilele de post din cursul anului : miercurea si
vinerea, Ziua Crucii (14 Septembrie), Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul (29 August).
Aceasta, deoarece petrecerile si ospetele ce insotesc de obicei nunta nu se potrivesc cu pocainta
si infranarea pe care o impune postul ;
b) In Saptamana branzei (alba) care este socotita ca vreme de pregatire pentru post ;
c) In Saptamana luminata (intre Duminica Sfintelor Pasti si Duminica Tomei), in Duminica
Rusaliilor, in rastimpul dintre Craciun si Boboteaza, precum si in ajunul tuturor praznicilor
imparatesti.
Ce este logodna si care este randuiala ei ?
Logodna (fagaduinta de casatorie) este randuiala tocmirii sau asezarii nuntii a doi tineri de sex
opus care s'au fagaduit unul altuia. Biserica crestina binecuvanteaza aceasta veche datina printr'o
scurta slujba premergatoare nuntii sau cununiei. De cele mai multe ori, slujba logodnei se face
impreuna cu cea a cununiei, savarsindu-se imediat inaintea acesteia, dar se poate face si separat,
cu mult mai inainte.
Logodna binecuvantata de Biserica nu se poate desface ca orice invoiala omeneasca. Partea cea
mai de seama a logodnei este punerea inelelor in degetele logodnicilor si apoi schimbarea acestor
inele de catre nasi. Inelele sunt semnul vizibil al iubirii, al credinciosiei si al legaturii trainice pe
care o realizeaza casatoria intre cei doi soti.

Powered by http://www.referat.ro/
cel mai complet site cu referate