PROBLEME PRIVIND CRONOLOGIA EPOCIL HALLSTATTIENE IN ARIA INTRACARPATICA A ROMANIEI (III) VALENTIN VASILIEV Injelegerea evolutiei istorice in cadrul unei' epoci si a unui spatiu etno-cultural nu este posibilé fara stabilirea unei cronologii viabile pentru diferitele categorii de cultura materiala, a obiectivelor (siturilor) si feno- menelor caracteristice. Incadrarea exacté, presupunind atribuirea unor limite de timp cit mai strinse cu putinta pentru diferitele descoperiri ar- heologice, este insti, de multe ori (inclusiv pentru prima epoca a fierului care intereseaza aici), 0 operatie foarte dificil. Cauza principala (obiec- tiva) deriva din numéarul incd foarte redus al sApiturilor arheologice de amploare. Datorita acestei situafii datele disponibile (inclusiv observatiile Stratigrafice) sint insuficiente, de aici rezultind datari uneori sensibil diferite. Asupra preliminariilor, inceputului si cronologiei epocii halstat- tiene (mai ales pe teritoriul Transilvaniei) ne-am exprimat opinia in ‘citeva studii? si, foarte recent, in monografia asezarii fortificate de la Teleac?: Optiunile cronologice exprimate mai de mult de alti cercetatori fiind si ele cunoscute celor care se ocupa de aceasti epoca, vom trece direct la aspectele care fac obiectul acestei lucrari, anume inceputul primei’ epoci a fierului in aria intracarpatic’. Trebuie precizat insi de la inceput fap- tul ci aceasti problema nu poate fi abordata cu succes dacd nu'sé tine cont si de durata reali a culturilor caracteristice bronzului’ final “din aceasta zon, precum si de aparitia unor grupe sau aspecte culturale noi, care preced si ele patrunderea culturii Gava in aria intracarpatic’ a Tran- silvani Cu circa trei decenii in urmd s-a emis ipoteza dupa care cultura Wié- tenberg a evoluat si in Br.D%. Pentru existenta unei faze finale (sau tirzii); denumité Wietenberg IV si evoluind in Br.D‘, s-au pronuntat de altfel majoritatea cercetarilor care s-au ocupat de aceasté cultura®, Descope- 1 Vezi V. Vasiliev, in ActaMN, XX, 1983, p. 33-67; idem, in Sargetia, XX, 19861987, p. 64—80; idem, in Apulum, XXV, 1968, p, 83—102. *.V. Vasiliev, 1. Al. Aldea, H. Ciugudean, Civilizatia dacicd timpurie in aria intracarpaticd a Rom4niei. Contribufii arheologice: asezarea fortificaté de la Teleac, Cluj-Napoca, 1991, p, 9 si urm., mai ales p. 102—129. °K. Horedt, in Materiale, I, 1953, p. 807 si urm.; idem, in StComSibiu, 13, 1967, p. 140—141; M, Rusu, in ArhMold, I1—II1, 1964, p. 246—247. : { D. Berciu, Zorile istoriei in Carpati $i la Dundre, Bucuresti,. 1966, p. -19: SN. Viassa, in ActaMN, X, 1973, p. 17—19; T.. Soroceanu, M. Istrate; in StComSibiu, 19, 1975, p. 24 si urm.; N. Chidiosan, Contribufié la istoria tracilor:din nord-vestul Roméniei. Asezarea Wietenberg de la Dersida, Oradea, 1980, p.'7—10, 81—84; I. Andritoiu, in SCIVA, 32, 1981, 4, p. 558—559; A. Hochstetter, in Prinis- torische Archéologie in Stidosteuropa, Band 1, Berlin, 1962, p. 110 si 114. EPHEMERIS NAPOCENSIS, II, 1992, p. 19~-26.20 VALENTIN VASILIEV 2 riri mai vechi sau mai recente (inca insuficient studiate si puse in valoare), cum sint cele de la Mahaceni, Deus, Band, Vistea, Badeni, Deva-cimitirul ceangailor, Hunedoara, Cicdu, Cluj-Becas 5.2. (pentru materialele de la Cluj- Becas a se vedea articolul lui Fi. Gogéltan din prezentul volum), vin s& confirme ,.existenta fazel Wietenberg IV, incadrabila in Br.D, Trebuie mentionat totusi cd si in aceste condifii se manifesta tendinta de a impinge inapoi in timp, spre Br.C, faza tirzie (finala) a culturii Wietenberg, spre a justifica datarile timpurii preconizate atit pentru inceputul epocii bron- zului, cit si pentru inceputul epocii hallstattiene in aria carpatica. Desigur, ramine ca cercetarile viitoare sA precizeze daca materialele de tip Wieten- berg IV acoperd numai o parte sau intreaga perioada Br.D. Este ins evi- dent faptul cd mesajul cronologic al acestor descoperiri nu mai poate fi neglijat. a ~ {n-primul studiu de sintezd, realizat acum trei decenii de A. C. Flo- rescu, materialele culturii Noua de pe teritoriul' Transilvaniei erau datate in sec, XHI si prima jumatate a sec. XII ie.n.*, Ulterior, sesizind ci nu existé nici un indiciu concret pentru plasarea inceputului culturii hall- stattiené.in sec, XII ien., autorul amintit apreciaza ca sfirsitul culturii Noua ar putea fi datat la limita dintre secolele XII—XI fen. adic in orice caz pind la finele Ha.A,?. Concomitent si K. Horedt intrevedea posi- bilitatea evolufiei culturii Noua in Ha.A, etapi pe care o considera apar- tinind bronzului tirziu’. Citeya descoperiri ulterioare, aducind date concrete cu privire la durata culturii Noua in Transilvania, vin si confirme intuifia cercetato- rilor:.amintifi. .Desi am mai atras atentia asupra. acestor descoperiri®; importanta pe care 0 prezinta face necesar reamintirea lor gi in acest cadru, : Una din ageste descoperiri..este depozitul.de bronzuri Vileele II Gud. Cluj)..In cadrul acestui deposit, datind din Br-D—Ha.A,, se afla si un.vas de lut atribuit culturii Noua'®, O descoperire importanta:o consti- tuie pumnalul ‘de bronz-aflat in stratul Noua (din punctul Balug) de la Sexcaia (jud. Brasov)..Prevazut cu nervurd median, acest pumnal igi afl cele ‘mai bune analogii in cadrul depozitului de la. Aiud, apartinind seri¢l' Cincu-Suseni din. Ha.A,", O alt descoperire ce trebuie mentionata aici este depozitul de bronzuri cu piese de Br.D si Ha.A, aflat in asezarea Noua.de.la,Tigiu (com. Lechinta, jud. Bistrita-Nasaud)'*. Descoperirile mentionate anterior inldturd deci un eventual dubiu privind apartenenta 6A, C. Florescu, in ArhMold, TI—III, 1964, p. 200 (tabelul cronologic). 7 Idem, in Dacia, N.S. XI, 1967, p. 93 si n. 143; cf, M, Rusu, in ArhMold, II—II1, 1964, 'p. 247248. 8 K, Horedt in StComSibiu, 13, 1967, p. 140, 152. ° V7. Vasiliev, in ActaMN, XX, 1983, p. 3739; idem, in Apulum, XXV, 1968, p: 83; idem, in Sargefia, XX, 1986-1987, p. 64; V. Vasiliev, I. Aldea, H. Ciugidean, op. cit, ip. 110—112; of, I, Andritoiu, V. Vasiliev, in Complerul cultural Noua-Sa- batinovka-Coslogeni, CAlarasi, 1992, p. 87—111. - 40 f, Soroceanu, in PZ, 56, 2, 1981, p. 249—261. 4 In punctul amintit’ stratigrafia este urmatoarea: slabe urme Schnttcken- berg, apoi un strat Noua, peste care se aflA o asezare dacicA din Laténe tirziu si apoi urime din sec, ¥V en. Este deci evident cA pumnalul aflat in stratul Noua nit poate: apartine déctt acestei culturi. Pentru analogiile din depozitul de la Aiud veri M,Pettescu-Dimbovita, DBR, p. 81, pl. 106/16—17. Informatiile privind desco- perirea acestel plese Je datoram colegilor'I. Glodariu si Fl. Costea, : 22 G; Marinescu, in Marisia, IX, 1979, p. 3942.3 CRONOLOGIA EPOCIL HALLSTATTIENE at acestui depozit la asezarea Noua de la Tigau. De altfel, ar fi o fortare a realitatii arheologice daca s-ar considera cA toate obiectele de bronz da- tind din Ha.A, si aflate in context Noua au ajuns in mod incidental in astfel de contexte (aceasta numai pentru ca ele incurcd anumite scheme cronologice anterioare). ; Desi inc putine la numar (dar foarte reduse. sint si cercetarile fn aseziri Noua), descoperirile mentionate sugereazA insistent faptul ci in spatiul intracarpatic cultura Noua este prezenta si la inceputul epocii Hiallstattiene, in orice caz in Ha.A,. Avind in vedere si materialele ce do- vedesc prelungirea culturii Wietenberg in Br.D, este firesc 88 ne intrebim daci nu cumva intreaga perioada de existenté a culturii Noua (in¢lusiv inceputul ei) in Transilvania este de plasat ceva mai tirziu decit sa con- siderat initial. Aceasta si pentru c& — in ciuda numeroaselor puncte in care se mentioneazi un amestec Wietenberg-Noua — in stadiul actual al cercetirilor nu se poate vorbi de influente reciproce concludente intre productia ceramica a celor dou culturi, cu exceptia vasului de la Bacainti"®. Descoperiri relativ recente contureazi in niord-vestul Roméaniei un orizont sau grup cultural numit Igrifa. Pe baza pieselor de bronz da- tind din Br.D si Ha.A,, cercetatorii plaseaz acest grup la sfirgitul epocii bronzului si inceputul Hallstattului, respectiv intre culturile Otomani si, Gava't, Desigur, sint necesare noi cercetari, care sd precizeze mai exact originea acestui grup, evolutia lui in timp, ca gi relatia sa cu sfirsitul culturii Otomani si inceputul culturii Gava. Totusi de pe acum se poate. afirma cA pozitia cronologicd a grupului Igrita (atestata prin piesele de, metal la sfirsitul epocii bronzului gi inceputul Hallstattului) nu sprijind datarea timpurie a debutului culturii Gava, nici macar in nord-vestul Romaniei, zona considerata de unii cercetatori cd se inscrie in aria de formare a culturii Gava", Trebuie subliniat deci faptul cé cultura: Gava este posterioara grupului Igrita, acesta din urma prezentind doar.elemente incipiente de hallstattizare, ca $i faza Lapug II, cu care, cel putin partial, este contemporan. , In acest context trebuie relevate si descoperirile de la Deva-Viile. noi!® si Simeria!’, care atestd prezenta materialelor de tip Igrita si in’ ‘Transilvania intracarpatic’. Avind in vedere cronologia grupului Igrita, descoperirile de la Deva si Simeria ofera si ele indicii importante pentru stabilirea momentului cind incepe penetratia culturii Gava in aria intra- carpatica. i % Cf, I, Andrifolu, in Thraco-Dacica, VII, 1—2, 1986, p. 43, fig. 3/5. 14 Veai S, Dumitrascu, I, Emddi, in ActaMP, IV, 1980, p. 47 si urm., mai ales p. 53-85; 1. Emddi, in SCIVA, 31, 1980, 2, p. 229’ si urm.; N. Chidiosan, J, Emédi, in Crisia, XII, 1982 p. 61 si urm. ‘Trebuie mentionat ins cA pentru datarea piese- Jor de bronz au fost utilizate doar analogiile timpurii, de Br, D, find doar amintite tipurile ce evolueazi si in Ha.Aj, desi tocmai acestea sint concludente pentru: pozitia cronologicd a materialelor publicate, % Pentru discufille privind originea culturii Giva vezi A. Lésal6, in SCIV, 24, 1973, 4, p, 575-608, mai ales p. 595 si urm. : 18’, Andrijoiu, in Sargefia, VI, 1969, p, 3746; idem, tn Sargetia, XVI—XNII, 1982—1983, pl. 2/1, 35, 7—9, 1316; pl. 3/1—3, 5—7, 9—T1; pl 4/1—2, 5—7, 9-18; pl. $/1—4, 8-9, Hi, 13-23. 1 Tdem, pl. 2/2, 10; pl. 3/4, 12; pl. 4/3.n VALENTIN VASILIEV £ O alta descoperire ce trebuie avuta in vedere la stabilirea caracte- rului perioadei-Ha.A este depozitul de bronzuri de la Cugir'®. Importanta acestui depozit, datind din Ha.A,, consta in faptul cA el a fost aflat in vase de lut de o factura net diferita de cea mai veche ceramica de tip Gava cunoscuta pind acum in aria intracarpatica. ‘Toate descoperirile menfionate pind acum conduc ele insele la citeva constatari preliminare ce trebuie relevate. Astfel, existenta unei faze tirzii, IV, in evolufia culturii Wietenberg nu mai poate fi contestata. Ramine doar ca cercetarile viitoare si stabileascd daci aceasté fazi aco- pera intreaga perioadd Br.D si daca ea reprezinta evolutia final a cul- turii Wietenberg. Relevante sint si descoperirile care araté cd evolutia culturii Noua este.de plasat ceva mai tirziu, faza ei finald cuprinzind in orice caz si Ha:A;. Materialele de tip Igrifa (de la Deva si Simeria), ca si vasele in care'sea aflat depozitul Cugir II, pun in evidenta alte doua aspecte (sau grupe) culturale, datind din Br.D—Ha.A, si, respectiv, din Ha.A,. Din datele existente rezulta ci ele evolueazi in Ha.A, simultan cu materialele Noua tirzii. Dacd nuantarile cronologice mai fine urmeaza a fi clarificate de cercetdrile viitoare, un fapt pare de pe acum evident: la sfirsitul epocii bronzului si inceputul Hallstattului (cel putin in Ha.A,) aspectele cultu- rale atestate in Transilvania intracarpaticd sint altele si net diferite de cultura Gava. ' 'Acest tablou — care nu confirma viziunea actuali despre datarea timpurie a debutului culturii Gava in Transilvania intracarpatica — este insa intregit si de esalonarea depozitelor de bronzuri, a céror cronologie este in general acceptata si utilizata la stabilirea datarilor. Studierea de- pozitelor arata cA momentul de maxima dezvoltare a metalurgiei bron- zului-in Transilvania se plaseazi in Ha.A (cu precidere in Ha.A,), acestei etape apartinindu-i majoritatea depozitelor si mai ales a pieselor de bronz*®, Din cele circa 23 000 obiecte de bronz din depozitele de Br.D—Ha.C (cu- noscute pind in 1971, dar descoperirile ulterioare nu schimba proportia), circa 1075 apartin etapei Br.D, 21100 Ha.A, numai 1200 Ha.B si doar 200 Ha.C (circa 300 neprecizate)*®. Comparativ deci’ cu Ha.B, numarul piese- lor din depozitele de Ha.A este de circa 17 ori mai mare (desi Ha.A se intinde pe o perioada de doua ori mai scurta decit Ha.B). De altfel, numai cele circa 1300 celturi apartinind Ha.A depasesc ca numér toate piesele de bronz din Ha.B. Trebuie retinut insd un fapt foarte semnificativ: nici un depozit si nici macar unul din cele 1300 celturi de Ha.A (descoperite in 194 localitti) nu provine din aseziiri cu ceramica neagra canelata de tip Gava din Transilvania. Dimpotriva, cele citeva celturi de bronz (deci piese cu cronologie bine stabilita), ca si singurul depozit provenind din asezari Gava din Transilvania nu se dateaz4 anterior Ha.B,. Astfel, cele oud celturi descoperite la Reci au fost datate de Z. Székely in Ha.B,”!, iar de 38 M. Petrescu-Dimbovita, DBR, p. 91, pl. 135, 49M. Rusu, Metalurgia bronzului in Transilvania la tnceputul Hallstattulut, ‘Tez de doctorat, Iasi, 1972, p. 1 si urm; M, Petrescu-Dimbovita, DBR, 18—19, 23 siurm. 20M. Rusu, op. cit., p. 345—346, 2 2, Székely, Aseziri din prima virstd a fierului in sud-estul Transilvanieé, Sf. Gheorghe, 1966, 'p. 14—15.3 CRONOLOGIA EPOCI! HALLSTATTIENE, 23 M: Rusu si M. Petrescu-Dimbovita in Ha.B,*?. Nici cele sapte’celturi de la Porumbenii Mari (despre care Z. Székely presupune ca provin din asezarea, Gava de aici)?* nu sint anterioare Ha.B,*4, Depozitul de bronzuri descoperit pe teritoriul asezarii fortificate de la Ciceu-Corabia dateaz& ‘si el prin piesele majore (celturile) in Ha.B,—B,%, In fine, din cele dowd tipare de turnat celturi aflate la Teleac, unul reda un celt de Ha.B,—Bp», al doilea un tip de celt.tirziu, de Ha.B,—B,*. Avind in vedere c&,in asezarile cu ceramicd de tip Gava din Tran- silvania intracarpatica numérul pieselor de bronz este foarte redus, gi c& toate aceste piese se dateazi incepind numai.cu Ha.B,, rezulti c& aceste aseziri se plaseazi dupd etapa de maxima dezvoltare a metalurgiei bronzului din Ha.A, inceputul lor. fiind acela indicat de obiectele de bronz descoperite in cadrul lor si care dateazi din Ha.B,—B,"”. Situatia pe care o indic& descoperirile-nu poate fi negata, dup cum nu credem ca se poate afirma ci cronologia depozitelor si pieselor de bronz (arg utilizaté. pentru datare) este inoperanté doar in cazul asezdrilor cu ceramicd de tip Gava, si aceasta numai pentru c4 nu confirma (sau ,in- curci“) datarile timpurii prestabilite. Concordante (si convergenta) da- telor pe care le oferé descoperirile cunoscute pind acum conduc deci la concluzia c&é in perioada dermaxima dezvoltare a metalurgiei bronzului, situaté in Ha.A (cu precddere in Ha.A,), in nordul Transilvaniei evoluau grupul Igrita si grupul Lapus, in cadrul acestuia din urma (dupa cum afirma insugi C. Kacso) ,,Piesele de bronz... sint caracteristice... pe~ rioadei Ha.A, unele din ele depasind chiar limitele acestei perioade“?*. Tot in Ha.A (sigur in Ha.A,) in aria intracarpaticd sint atestate cultura Noua, elemente de tip Igrita si orizontul reprezentat de vasele depozitu- lui de la Cugir. Deosebirea neti gi lipsa oricdror interinfluente spre exemplu intre cultura Noua si :faciesul Cugir pe de o parte si cultura Gava pe de alt& parte, arata cd aceasta din urma a patruns numai dupa stingerea completa a celor precedente. Apare deci evidenta existenta unei ® M, Rusu, in Dacia, N.S,, VII, 1963, p, 195; M. Petrescu-Dimbovita, DBR, P. 31, Mentionadm aici faptul c&presupunerea a doud niveluri de locuire 1a Ré pe baza celturilor, nu ‘este confirmata si stratigratic (Z. Székely, op. cit., p. 1 ‘Cu toate acestea fn literatura de specialitate sint frecvent menfionate dowd nive- Juri la Reci, Considerdm ca de la datarea eronatd a asezdril de a Reci a inceput de fapt ,sarabanda" datdrilor timpurii, neconforme cu realitatea arheologica. ® Z, Székely, op. cit., p. 34—35. % M. Rusu, op. cit., ‘p. 209; M. Petrescu-Dimbovifa, op. cit, p. 133. % G. Marinescu, in’ ActaMP, II, 1979, p. 51-56; Ct, V. Vasiliev, C. Gaiu, tn ActaMN, XVI, 1980, p. 32 si urm.,'mai ales p. 60.—61. 3 'V, Vasiliev, I. Al. Aldea, H. Ciugudean, op. cit, p. 48—49, fig. 23/2, 9. De Tefinut 4 depozitul de bronzuri de la Sarvazel’(jud. Satu Mare), cuprinzind plese ce se dateazd si in Ha.B;, a fost aflat intr-o zona fn care apare ceramicd de tip Gava; vezi N. Iereosan, I.’ Németi; in Thraco-Dacica, XII, 1—2, 1991, p. 57—61. 7’ Pentru o discutie mai ampla vezi V. Vasiliev, I.’ Al. Aldea, H. Ciugudean, op. cit,, p. 114—116, 175—177. # Vezi C. Kacso, Necropola tumulardé de la Litpus, tezA de doctorat, Cluj- Napoca, 1961, p. 96 si 'Rezumatul tezei, p. 15, unde pentru datarea fazei IT a ne- eropolei se ia in considerare etapa Ha.A in fntregime, chiar dac& se opteazi pen- tru prima ei parte, Trebuie subliniat inci o daté c& faza Lapus II se deosebeste de cultura Géva-Holihrady pe deplin constituita. Cf. G. I. Smirnova, in SCIVA, 25, 1974, 3, p. 379,* “VALEMTIN VASELIEY e etape intermediare intre materialele Nova, datate in Ha.A, si cele mai timpurii agezari cu ceramicd Gava din Transilvania intracarpatica. Totodata, cele mai timpurii ageziri fortificate de tip Gava, cunoscute pind acum in aria intracarpaticd, se dovedesc a fi posterieare fenome- nului de maxima proliferare a metalurgiei bronzului din Ha.A, deoarece gbiectele de bronz descoperite in astfel de asezdri sint si foarte putin numeroase si dateazéi (toate) numai incepind cu Ha.B,. Nu estecincé clar dac§ expansiunea culturii Gava pe spatii foarte largi, dincolo de aria ei de origine, s-a petrecut foarte rapid sau treptat, in etape, pe parcursul mai multor ¢decenij. Mai- probabila pare a doua ipotezd. S-ar putea explica astfel mai bine si prezenta in sud-vestul Transilvaniei_intracarpatice a elementelor «de tip Igrita, impinse (dis- locate) aici din aria lor de origine prin patrunderea culturii Gdva in nord-vestul Romaniei. In sprijinul aceleiasi ipoteze — a inaintarii. trep- tate a culturii Gava — un indiciu suplimentar f] ofera si repartitia de- pozitelor de bronzuri¢descoperite pind acum. Astfel, in comparatie cu depozitele de Ha.A, care sint mai numeroase fn nord-vestul Transilva- niei, in Ha.B, se constat& .o situatie sensibil ;diferita, adica concentrarea depozitelor in centrul si sud-estul ariei intracarpatice, fapt ce pare s& su- gerezecnu numai fenomenul si directia inaintarii culturii Gava spre si in interiorul arcului carpatic, ei si etapa fm care a avut loc, De altfel trebuie subliniat si un alt fapt: elementele ;cronologice pe care le ofera descoperirile din Transjlvania concord4 cu concluziile lui T. Kemenczei, ;dupa care inceputul culturii Gava in zona Tisei superi- care (deci in aria ei de origine) se plaseazd In sec.-XI fe.n., raspindirea, ei dind ulterior nastere 1a ¢diferite variahte, cea din Transilvania fiind denumitd de T. Kemenczei Gava-Reci-Medias™. Descoperirile actuale indjcd deci cA stabilizarea. culturii Gava in Transilvania intracarpatiedé nu poate fi plasaté anterior sfirsitului fazet Ha.A,, ci, mai probabil, in Ha.B,. Existd si ipoteza ca asezirile fortificate hallstattiene ar putea re- prezenta aparifii ulterioarermomentului patrunderii acestei culturi®, Avind in vedere faptul ca asezarile fortificate marcheazi (sau ar trebui s mar- cheze) o etapa superioara in structurarea ;comunitafilor nou venite, ipo— teza pare plauzibila, O afirmatie certa va fi insd ibilaé numaj dupa cercetarea intensA a unui numar suficient de asezéri, inclusiv neforti~’ ficate. In orice caz, sdpaturile de la Teleac aratA ca tnceputul acestei ase- zari fortificate — cu trei niveluri;de locuire — nu este de plasat mai devreme de mijlocul sec. X i.e.n, (Ha.B,). Elementele privind cronolo- gia acestei asez4ri fiind pe;larg analizate in cadrul monografiei recent ® Pentru harfile de réspindire a depozitelor de bronzuri vezi M. Petrescu- Dimbovita, op. cit, p. 377-379; cf. T. Soroceanu, in Beitréige zum bronzezeitlichen Burgenbau in Mitieleuropa, Berlin-Nitra, 1982, p. 363 si urm. Pentru o patrundere in etape a culturii Gava, in diferite zone, s-a pronunfat si G, I. Smirnova; vezi SCIVA, 25, 1974, 3, p. 371. *'P, Kemenczei, Die Spatbronzezeit Nerdostungarns, (ArchHung, N.S, LI}, Budapesta 1984, p. 58-96. A se vedea si recenzia lui A. Laszlé, in ArhMold, XI, 1987, p. 274276, G.I. Smirnova, op. cit., p. 364.7 CRONOLOGHA RPOCK HALLSTATTIENE 3 aparute®, nu considerdm necesar (si nici nu este posibil) si le prezentam din nou in aceasta: lucrare. Trebuie spus ins cd, corelarea materialelor (mai ales a formelor ceramice) din cele trei niveluri succesive de locuire de la Teleac si studierea-lor comparativa cu materialele rezultate din alte asezari hallstattiene, cit si cu descoperirile ce preced cultura Gava in Transilvania, duc (in stadiul actual al cunostinfelor) la urmatoarea con- cluzie: fazele Teleac I si Medias I reprezinté momentul de debut al ase- zarilor fortificate cu‘ceramicd de tip Gava din aria intracarpaticd. Cam in acelasi timp incepe evolutia asezarii de la Bogata. Ceva mai tirziu, aproximativ la mijlocul fazei Teleac Itsi Medias I, incepe asezarea de la Reci, a. cdrei evolutie pare sA se inscrie in limitele Ha.B,, aga cum de altfel indica si celturile de bronz aflate aici (dar de care, surprinzator, se- face abstractie). In Ha.B, incepe evolutia asezarii fortificate de la Ci- ceu-Corabia, iar intr-o perioada situata spre sfirgitul acestei faze sau la in- ceputul fazei Ha.B, incep aseztirile de la Cernatu gi Seica Mica. Desizur, sintem constienti de!faptul ca, datorité cvantumului inc& foarte redus de cercetari in majoritatea asezdrilor, unele din punctele-de vedere expuse aici sint perfectibile. Dar‘este tot 'atit de evident si fap- tul ci multe din ideile aflate in circulatie nu corespund realitatii arheo- logice si, in consecinta, trebuie abandonate — chiar si cu riscul de a intra in contradictie cu pareri aflate de mult in circulatie si considerate drept adevaruri imuabile. Avind in vedere toate: aspectele relevate pe parcursul lucrarii, re- zulté cA plasarea inceputului primei epoci a fierului in secolul XII (si cu atit mai putin fn’ secolul XIII!) nu se verificd. Dimpotriva, contextul cultural din Ha.A (mai ales Ha.A,) in Transilvania intracarpaticd (ca si in celelalte zone ale Roméniei) ‘se dovedeste a fi tributar fazei tirzii a epocii bronzului, desi pot fi sesizate unele elemente ce prefigureaza hall- stattizarea. Pentru inceputul penetratiei culturii de tip Gava se poate, eventual, avea in vedere sfirsitul fazei Ha.A,, dar prezenta efectiva si generalizata a acestei culturi (cu toate caracteristicile ei) nu este de plasat mai timpuriu de Ha.B,, undeva pe parcursul acestei faze incepindu-si (probabil) evolutia si asezarile hallstattiene cele mai vechi. Pe baza datelor furnizate de descoperiri, secolele XII—XI i.e.n., adicd Ha.A trebuie considerat ca reprezentind bronzul final sau ca 0 fazd de tranzitie de la epoca bronzului la prima epoca a fierului. Pentru pri- ma denumire ‘(bronz final) ar pleda si faptul cd tocmai in aceasta peri- oad (Ha.A) are loc maxima dezvoltare a metalurgiei bronzului. In schimb, denumirea acestei perioade drept faz de tranzitie este sustinuta de apa~ ritia in’ aria intracarpaticé a materialelor de tip Igrita, a faciesului indicat de depozitul Cugir II, de grupul Igrita si faza Lipus II in nord-vestul Transilvaniei, precum si de aparitia culturii Gava pe Tisa superioara in sec. XI ie.n. Consideram deci cé denumirea drept fazi de tranzitie este mai potrivita cu situatia pe care o indica descoperirile arheologice, aceasta denumire necontravenind nici aparitiei unor obiecte de fier, bineinteles: asupra datarii cdrora s nu existe nici un dubiu. " V. Vasiliev, I, Al. Aldea, H. Ciugudean, op. cit., p. 102—129, 170187.26 VALENTIN VASILIEV 8 In orice caz, hallstattizarea devine un fapt evident o data cu’ gene- ralizarea culturii Gava in Ha.B, cind este de plasat si inceputul fazei timpurii a epocii fierului, faz care trebuie extins4 pe tot parcursul HaB (Ha.B,—B,)*. , SUR LE COMMENCEMENT DE L'EPOQUE HALLSTATTIENNE DANS L'AIRE INTRACARPATIQUE DE ROUMANIE + (RESUME) L'étude présente d’abord les découvertes qui attestent I'existence de la phase Wietenberg IV, datable dans Br. de la culture Noua dans Ha.A,; des maté- Naux du type Tgrita datant dans BrD—Ha.A, ete. On remarque ensuite qu’aucune piéce de bronze découverte dans les habitats du type Gava n'est antérieure du Ha.B;. Les découvertes indiquent done que Ja culture Gava a pénetré en Transyl- avid dans la phase Ha.B, (mais la fin du Ha.A, n'est pas tout a fait exclue). 3° Considerém c& modalitatea de a plasa orice descoperiri hallstattiene chiar la Snceputul Hallstattului (Ha.A), fara nici un discernamint (ca ceva de la sine in feled), utilizmdu-se drept analogii alte descoperiri, si ele nejustificat de timpuriu Yatate, nu are nici o baz real8. Desigur, descoperirile actuale infirm plasarea Inceputului epocii fierului in Roménia incepind cu sec. VIII fen. (cum se cone sider pind prin anii 40), dar nu justificd nici tmpingerea Inceputului acestel epoct Sn sec. XII Len. Etapele fn care se consider ci incepe epoca fierului in zonele etno- culturale din jur, inclusiv in Grecia, nu justific§ nici ele datarile timpuril de la foi (vezi V. Vasiliev, I. Al. Aldea, H. Ciugudean, op. cit., p. 105, n. 596). Pentra pont se ereia confuzii, considerdm’cé denumirea incetafenitd, de Ha.A, pentru se golele XIL—XI Len. poate fi pastraté, cu mentiunea c& ea reprezinté o etapa sat faza de tranzitie. Si o ultima observatie: considerdm cA este inoportund propuneres de a substitu denumirile traditionale de Ha.C cu aceea de fazd (etapa sau perioada) Basarabi, sau a Ha.D cu aceea de faza Ferigile.