Autosugestia i efectul placebo

email print
0
11 Dec 2007 - 00:00
Unele probleme de sntate pot fi vindecate doar cu zahr, sare, amidon sau ser
fiziologic. Aceast afirmaie a fost fcut de specialitii de la Fondul de protecie a
sntii din Germania, care au analizat autosugestia i efectul placebo asupra pacienilor.
Unele probleme de sntate pot fi vindecate doar cu zahr, sare, amidon sau ser
fiziologic. Aceast afirmaie a fost fcut de specialitii de la Fondul de protecie a
sntii din Germania, care au analizat autosugestia i efectul placebo asupra pacienilor.
Ce se intmpl cnd lum un medicament? Substana activ acioneaz asupra bolii i noi
ne insntoim. Dar dac in loc de un medicament primim, de exemplu, amidon sub
form de tablete, fr s tim ins ce conin acele tablete? In multe cazuri, efectul
terapeutic este similar celui obinut prin administrarea medicamentelor adevrate.
"Principalul este ca bolnavul s aib convingerea c ia un medicament miraculos. Am
descoperit c o substan placebo (sare, amidon) este eficient in 35% dintre durerile cu
diverse cauze, in 50% dintre arsurile gastrice i in 80% dintre problemele reumatice",
arat cercettorii germani.

O s m fac bine!
Rolul autosugestiei este extraordinar in procesul de insntoire. Dac bolnavul crede c
se va vindeca, atunci fenomenul de insntoire se accelereaz. Se tie c migrenele,
ulcerul, tulburrile de ritm cardiac sunt influenate de starea noastr de spirit. Chiar dac
nu sunt remedii absolute pentru tratarea bolilor, strile psihice pozitive, optimismul
influeneaz starea de sntate. "Am incredere in medicul meu!" "Este cel mai nou
medicament de pe pia, o s m fac bine!" De cte ori nu ai auzit aceste lucruri?
"Increderea in medic i in medicament poate influena starea de sntate. Autosugestia
pune in funciune nite capaciti de rezerv ale organismului nostru, la care noi nici nu
ne gndim. Ne temem pentru sntatea noastr i incercm s ne autoconvingem c va fi
bine. Stresul i teama pentru sntate trimit un semnal la creier. Sub aciunea stresului sau
a unei substane placebo, creierul elibereaz opioide, nite substane care acioneaz
asupra durerii reducndu-i intensitatea", menioneaz studiul efectuat la Fondul german
de protecie a sntii.
DEFINIIE. Dicionarele de specialitate definesc efectul placebo ca fiind ansamblul
manifestrilor clinice care apar la un bolnav sau la o persoan sntoas, creia i s-a
administrat in scop terapeutic sau experimental o substan neutr din punct de vedere
farmaceutic. Prin administrarea substanei neutre dispar att durerile, care de multe ori
sunt manifestri subiective ale unei boli, ct i unele erupii cutanate, unele simptome ale
bolilor reumatice.

EXPERIMENTE. Substanele placebo sunt folosite in testarea medicamentelor noi.

Studiile fcute in acest sens includ trei grupuri de control: primul grup primete un
medicament vechi, al doilea grup - produsul nou, iar al treilea - o substan placebo. De
obicei, ca substan placebo sunt folosite lactoza (zahrul din lapte), amidonul, sub form
de tablete, dar i serul fiziologic, sub form de injecii.
Cum scriam in postarea anterioara, fenomenul durerii este doar unul dintre minunatele
mecanisme ale organismului de a-si asigura supravietuirea si integritatea. Intr-adevar,
este poate si unul dintre cele mai suparatoare semnale de alarma, si, cu siguranta, cel mai
frecvent. Cu totii ne lovim de ea la un moment dat, poate ca si in momentul de fata
mesajul este oricum clar ceva nu e-n regula.
In cartile de specialitate, durerea este tratata fie ca un simptom, fie ca o adevarata boala
(atunci cand inceteaza sa mai fie consecinta unei leziuni si devine de sine statatoare
durerea cronica). Eu cred ca durerea este mai mult decat atat sau cu totul altceva: este
esenta celui mai arhaic instinct al nostru autoconservarea. La fel si frica. Ambele
foarte neplacute, dar foarte utile in momente de criza. Ele sunt cele ce ne amintesc de
fragilitatea noastra. Poate ca durerea este modul corpului, universului sau al lui
Dumnezeu de a ne smeri.
Daca ar fi sa urmarim firul cauzal al unei dureri abdominale, acesta ar putea sa ne
conduca la organ, apoi la tesut, apoi la celula, apoi la ADN, apoi la autosugestie, destin,
karma, vointa divina etc. Dar inainte de a deschide cutia Pandorei, cu totii vom incerca sa
tratam. Pentru ca, totusi, inainte de a fi capabila sa-l nasca pe Dr. House si sa puna
diagnostice alambicate, medicina avea rolul de a incerca pur si simplu sa aline suferinta.
Ceea ce mie mi se pare cel mai incurajator in cruciada de a invinge durerea, este faptul ca
organismul insusi stie sa se trateze si are si instrumentele necesare. Tot ceea ce avem
noi de facut este sa-l intelegem si sa-l sustinem.

Fenomenul dureros, ca si orice alt fenomen nervos, depinde de 3 elemente: elementul

chimic (neurotransmitatori, hormoni etc.), elementul fizic (transmiterea impulsului
nervos pe traseul neuronal) si elementul psiho-cognitivo-emotional (experienta
individuala a durerii). Aceasta impartire brutala a unui mecanism foarte bine inchegat ne
permite, totusi, sa gasim punctele asupra carora putem actiona pentru a combate durerea.
Terapiile impotriva durerii sunt vechi de cand lumea, in continua dezvoltare, si mai ales
multe si diverse.

Abordarea farmacologica

Analgezicele reduc in intensitate sau inlatura durerea. Cele neopiode (antiinflamatoarele

nesteroidiene aspirina, ibuprofenul, ketonalul etc) sunt cele care pun o piedica in calea

durerii oprind formarea substantelor care se fac vinovate de accentuarea suferintei algice
in inflamatie (prostaglandinele). Cele opioide (morfina, codeina etc.) influenteaza
fenomenele chimice la nivelul creierului, crescand toleranta la durere, producand sedare
si euforie.

Anestezicele insa, blocheaza orice tip de senzatie, inhiband fluxul micilor ioni ce fac
posibila transmiterea impulsului nervos; cupand calea de transmitere, durerea nu mai este
perceputa.

Abordarea prin metode fizice

Durerea se face simtita datorita impulsului electric ce strabate fibrele nervoase. Anumite
forme de curent electric folosite in fizioterapie pot bruia aceasta transmitere,
diminuand sau inlaturand durerea. Si alte proceduri de fizioterapie, precum ultrasunetele,
laser-ul sau termoterapia (terapia prin temperatura crescuta sau scazuta) pot fi utile.
Acestea actioneaza fie direct asupra traseului neuronal, distragand atentia fibrelor

nervoase de la stimulul dureros catre stimulul termic, de exemplu, sau indepartand unii
facori locali ce intretin suferinta, precum contractura musculara sau edemul inflamator.

Kinetoterapia si eficacitatea ei este dovada ca modul cel mai bun de a tine un mecanism
in viata este de a-l pune in functiune. Diversele tipuri de terapie prin miscare (ex. miscari
pasive, miscari active, stretching-ul, tehnicile de relaxare sau de reeducare senzitivomotorie, masajul etc.) au ca tinta fie durerea, fie cauzele acesteia. In cazul unei dureri de
spate datorate pozitiei incorecte la birou, masajul si miscarea vor distrage atentia
fibrelor nervoase de la durere, dandu-le ocupatie cu stimuli mecanici si de presiune,
contractura musculara se va relaxa, mobilizarile indepartand piedicile dureroase din calea
miscarii.

O alta ramura a recuperarii medicale cu efecte recunoscute de mii de ani este

balneoterapia. Ar fi multe de spus despre micile miracole pe care ni le-a lasat la

indemana mama-natura pentru a ne ajuta; pe scurt, diversele terapii cu ape minerale, ape
termale, namoluri, gaze, aer curat care se gasesc in colturi de natura binecuvantate cu
proprietati vindecatoare, sunt astazi recunoscute stiintific drept metode de tratare a
durerii, fie prin mecanisme directe, fie indirecte, asupra bolii cauzale sau psihicului
nostru.
Toate aceste tehnici ce tin de medicina fizica si balneologie, fara a fi suparatoare la
administrare, fara a avea efecte adverse remarcabile, imbunatatind atat functionalitatea
locala cat si cea generala, precum si prin efectul relaxant, vor contribui cu siguranta la
starea generala de bine, ceea ce va face durerea mai usor de suportat sau chiar de
ignorat.

Abordarea psiho-emotionala

Durerea este o experienta individuala, influentata de factori unici, personali. Modul si

intensitatea la care o percepem sunt strans corelate cu memoria experientelor anterioare,
starea emotionala, atentia. Cu alte cuvine, la nivelul creierului durerea se hraneste din
amintirile, parerile si emotiile noastre, putand fi modulata de factori psihologici cum ar fi
credinta, speranta, starea de constienta. Putem capata controlul asupra acestori factori
prin: psihoterapie, ergoterapie (terapia ocupationala), diverse tehnici de relaxare si
chiar terapia placebo. Terapia placebo este un exemplu foarte graitor in acest sens. De
exemplu, bolnavul primeste o pilula care arata exact ca o aspirina, medicul ii confirma ca
este vorba de o aspirina care ii va calma durerea de cap; culmea e ca, desi pilula nu
continea decat zahar, l-a scapat la scurt timp pe pacient de durerea de cap. Dorinta
puternica a acestuia de a-si calma durerea de cap si increderea in tratamentul aplicat au
dus la efectul analgezic al aspirinei fara aspirina, doar credinta. Incalcite si minunate
sunt caile creierului, nu-i asa?

Parerile in privinta lor sunt la fel de impartite ca si gusturile in arta, dar este un lucru
asupra caruia tot mai multi medici incep sa cada de-acord: cheia succesului e in a le
imbina pe toate, intr-un mod personalizat fiecarui pacient.
Durerea nu e un balaur pentru ca exista solutii. Durerea nu e un balaur pentru ca e
a noastra; in aceeasi masura in care ea exista pentru a ne aminti zgomotos cat suntem de
fragili si ca trebuie sa ne ingrijim, in aceeasi masura poate sa ne salveze viata sau sa ne
dea sutul necesar de a ne-o imbunatati.