Scribd Logo
Importer

Bienvenue sur Scribd !

  • Carte Scanata

    Transféré par

    Antohi Andra Madalina Luciana
    11 vues31 pages
    RISE

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Formats disponibles

    PDF ou lisez en ligne sur Scribd

    Avez-vous trouvé ce document utile ?

    Ce contenu est-il inapproprié ?

    Signaler ce document
    RISE

    Droits d'auteur :

    © All Rights Reserved
    Téléchargez comme PDF ou lisez en ligne sur Scribd
    Signaler comme contenu inapproprié
    11 vues31 pages

    Carte Scanata

    Transféré par

    Antohi Andra Madalina Luciana
    RISE

    Droits d'auteur :

    © All Rights Reserved
    Téléchargez comme PDF ou lisez en ligne sur Scribd
    Signaler comme contenu inapproprié
    sur 31
    21. Programele de ,elvetizare a Monarhiei habsburgice side faurire a Mitteleuropei in secolul al XIX-lea $i influenta lor in giindirea politica european [Anul 1918, care a fost prin execlenst mu inchistor of deschiitor de perspective une si corecte pentr. istora "umanitati, propane si pune in dscupi solu de restrutuare Substanfia vii curopenilor ga Europe, realizate pata n Vestul continentslsi dupa Al Doilea R&zboi Mondial situate ta punetul 1 de pe ordines de zi a tuturor naiunitor din confemporanstatea nostri. La mums civa ani de la Primal Ribot Mondial, conele Richard N. Coudenhove-Kaleri se face cunoscut si recunoscut ca partizanulconeeptiei fundamental a realizirit nei Europe federate prin unirea najunilor i. Contele, austiae dup tt, japonez upd mama, deschis prin nastere, educate’ si cultrd clevatd. spre Universalism, a afrmat ci numa prin aceast formula. struct, Europa nu va slibi sisi va putea mentin fora $i prestigiul in lume, incasi in conde inérirt nor puter figantice in vitor, fenomen deja prevzibi de ma mult veme. in consecnti ~ afirma concle ~, 0 Europa federalizata era capabilé si menfnd sistemul european de sate stabilit la Versailles gi in acest cont ma als, si prvind cuceriea Intregului continent de Rusia boljevizat si bolevizatoare. In fond, Coudenhove-Kalergi erodea c& problema” sau dilema csenfilé era: sau Europa federla se va institut pe baza ‘olunarstlu, democrat ia egal ate nayuni sau va fi cert de Moscova rosie care o va federaliza In integime 167 ”, cl trebuia eventual sé adauge c,salutu” venea $i de la flosofi, filologi, umanigt si publicist din veacul ce I-a precedat?S, De pild Maximilian Pau! Emile (1801-1881) a fost un flolog care 4 studiat sanserita, cunostea bine engleza si germana, a 14 snort cu Conte, a itt, pine aie, Paroles de la pi- fh poitve™ a edit ,Dictonnaie dea langue ancase" (Peuhieat mul in Le Nationa s.8 devent membra al ‘addemiei de Insri de elle Letwes ge dup cove fant epas prion dal pe mich era motels fs accept 4871 si in Academia Franceza, devenind nemuritor. in UErvscntarvoluionard ge eutins Europa, tn an 148. {£0 srau git local apart destul de ive contr el thn din pune de vedere tortie, sedi relator a Pera European ar autor paizan i au fost desde tuners dn momen ea fost capabil se organizer i J incase in mai multe Congrese ls Brelcs, Pads, Frankfurt am Main, Londra, Haga, Dat mule aun europe de aces gen su interfer sau Shar u fot inspira de mace pret america al pel Elihu Bur (1810-189), sea ce inscamnd 8 nplnul genera al (alr i proiscor egate de instiuionalizaren vith itera fale centle $i protgongti euoatlntil clara Getic: Bui fot auodidac. dares gi destoni cu vezulate moa tn ivan libilor sine, Un erat Sanoatrea itor si relgel ga devent cunoseut deja tnreje ea eraru su potcovr init. Provenes dinero fanli de muncitor! din New Briain, rofind religions 9 Dlink de eompasune pen cei ec i ul. Din 1843 ah Fh Socitten Ameriant a Plein rodl radial eare thre stint ote zal, chiar ele jute i dtesive $1in 1846 cect revista, Avocaul Pci, de fat, oranal de pret al Soci, Find Indgnst de tiuaine omatta Cxcety al acest, care a inepetat zboil .U.A. contra Mericlu oa find sf drpt si dtensi, Burt e rotoge dn Comite, da contndh st sere n favorea pli dreads: munctonlor, claselor de mjloe, familiir th general 9 cerindu-le si se opund, gi si condamne razboiul. Intre 1844- TASH a edit revista Celica Cresta" sa iia 0 vast campanie pent sinter taturorpublieailor pai in 18s Europa in cdutarea partizailor pci de aici eu care propunee 6 colaborareintensi si permanenta. Aceste sever, care se banuie. ste cA ar fi fost ctite de 2 milioane de oameni, au rams cunos. cute sub frumosol nume de ,Frunze de Maslin si cooperarea international in domeniv a fost conturaté si organizaté prin programul lui Buri intitulat ,Adrescle Prietenesti sustinut gi de multe doamne din epocs,atit din Europa ct si din S.U.A Jn 1846 Burrit era deja in’Anglia, unde a pus bezele Ligi Pricteniei sau Frateriati Universale,cdstigand mi aderenf Pentru renanfarea la rab sa serviciul militar Burit a conribuit direct, atat la oganizarea Congreselor de Pace europene si, indoosebi, la ele din Bruxelles gi Pais fiind un om practic, a inifat si un schimb postal ieftin transatlantic, pentru circulaja rapid a ,Frunzelor de Maslin si pentru intiriea infelegert generale intre popoare. Insi, att S.U,A. edt si Europa aveau alte probleme concrete de rezolvat si prima se adanceste in Razboiul Civil, absolut democratic gi necesar pentru intrirea democraie si unitaitamericane, iar cu cava ani inainte, marle putes europene maritime, Anglia gi Fanta, intervin benefic in RAzboiul Crimeit pentru a domoli intentile agresive ale Rusiei in Balcani si Marea Neagré Pozita profetului pact, in opinia publica americand, n-a fost deloe comodé inte 1861-1865. Muli american, cu mintea lucida si relist, au apreciat fnainte de eveniment principle retine si pacifist ale lui Burt gi mai ales cf a fost un avocat convins si ardent al abo sclavie sal egalitii dine rase: Dar ci erau convinsi ci raul intruchipat de sudist sau de alte forte ale reactuniiinteme sau externe nu putea f Faliturat cu biblia si cu predica evanghelicd moralizatoare in mina si, din moment ce adversait cgalittit gi democratiei nu cedau, ei trebuiau batui suis a rézboaie juste pana la infrangerea lr. in conctuzic, multi ameriani, find conving enum si numsi prin Razboiul civil se putea eradica sclavia din patra lor si ‘izind cd Burr il condamna si pe acest, au considerat ca pe un tridator. Fiend propaganda pentru evitarea rizboiuli, ela 196 propus 0 recompensé si a propagat formula unei ,compensait pena emancipare, care urma sf fie plSié stipinilor si plantatorlor pentru eliberarea negrilor. Find un pac onvins 5 de dura la fost sideratderizbo sa considera in tod eronat 8 Nordul a gresit ednd nu a recunoscut Confederajia Sudisté pentra a intra cu ea in tratative, Burt s-a retra in Anglia unde, ulterior, intre 1865-1869, a servitstatul fmerican ea agent consular la Birmingham, ‘Burritajucat in mod direst un rol important in realizareasu- dur sau a sintezei de propuneri side curo-atlantice sau mai ‘recs euro-americane privind organizarea viet intemationale pe baze no, Insc a avut a venit in Europa eu o adevirats incbeituri* sau tradie americans in materi. Burst La Sprint mul si pe un alt ,apostol al pci american, William, (1778-1841), al cérui nume ~ ea $i al lui Hugo ~ a fost des in- vocat si in zilele Ligii Natunilor sal efrtuilornobileficute de ea pentru reducereainarmrilor, a datoriior nationale, a de- fiir agresiunii gi agresorior, in vedereasalvgardaii pti conservriistatu-quo-uli din 1918-1920, William , Ia randul Jui, a fost inspirat de medile eclezastce americane cat, prin Reverendul Jesse Appleton, Presedintele Colegiului Bowdoin, promovauideea pli universal susinut ns de lai ca, de pild8, negustorl David Low Dodge din New York Ci inifaad aici inflinjarea Societiilor Paci, Acestea se srimurese* si se rispindese in mai mutle state: Ohio, Massachusetts, Maine, New Hampshire etc,, pind se ‘organizeazs, in 1828, pe plan national su federal, Socictatea “American Pécii, condusd de Ladd , in care a intrat si Burit in 1843, In fond, acesteSocictsi au fost expresia instituionaliatd a nor migciri religioase profunde, care era -convinse cl raboaicle tebuiau inliturate, deoarece ince invataturile gi mesajcle ideotogice erestine din Noul Testament. Mull amerieani, pacifist dar reali, au accepat cf exist totus si Hcbonie juste, ea cele de apfare sau defensive, RAzboiul lor wT propriu de Indepesden sau cele inspirate din dreptul si datoria Indivizilor si popoarelor la rezistenja si la. inllturarea ‘opresiunil,indiferent daca accasta venea de la statul propriu sau de la. statele stedine, principii cuprinse si consfingite si in, Declaratia de Independenti, Insi William Ladd (ca si Elihu Burtt) era putin fanatic si mergea exclusiv eu biblia si cu preceptcle ei in mini, dorind probabil s& coboare cenil pe mint, si ficea propaganda pentru inliturarea i condamnarea oricdrui rizboi, ajungand si se opuni chiar ridicarii unor ‘monumente dedicate comemoririi unor batlii din Razboiul de Independenti, pe motiv cd generale viiloare ~ aga cum gi le inchipuia su le croia in imaginatia lui — le vor interpreta ca pe iste ,monumente ale barbarismului sale spiritului antierestin, din zilele noastc" ‘Asemenea expres constitu isi exacerbar ale spiritului bibic si erau profund nerealst, intrucit era greu de imaginat cf un american, cu biblia sau cu scriptura in mind, cu invataturile si preceptele lor, putea si-1 convinga pe Regele gi pe ministrii sau parlamemtari de la Londra si-i acorde pagnic gi in spiritul invatiturit li Tisus libertatea si independenya de stat sideci Rizboiul de Independenti a fost mai mult decat necesar, iat Ladd I- calificat gresit ca manifestare a ,barbarismului gia spiritului anticrestin. Lumea material era dirijata si depindea de interese reale side legi ce determinau din adéncuri mersul ‘evenimentelor 5 libertateaindivizilor si nafiunilor asuprite dar Pregatite pentru jerti si independence trebuia objinutd prin insurecti gi eizboaie juste si indreptiite. Acestea nu puteau fi ccondamnate posterior, nici prin precepte biblice, de care mu fineau si nau finut cont oprimatorii si asupritori de toate soiurile din toate timpusile si de oriunde, in fond era greu de crezut e& polonezii,romanii finlandezi, baltici, slavii de orice confesiune, negrii din ,U.A. puteau deveni liberi, vreodati fafi de rus, ausriei, germani, ungusi, plantatori din Sud, daca ar fi stat mereu cu bibia si cu frunzele ‘de maslin ale lui Bumit sau ale altora in mind gi fir si recurgi 198 Inarme,insureoi i rlaboaic. ns, toemsi prin luptele gi jertfele celor mut, asupifis uml, se croia— chiar dacd prin mijloace rebiblice, nepagice gi renunfind laa intoare si celAlalt obraz pentru fi lovit din nou, la infnit, sau de a arunca cu paine dup cel ce din tine eu bolovani —o lume care si corespunds mai bine invatturi erestine, eA eamenii (si nafiunile pe care le formeaz, ca find crear ale hui Dumnezeu, fei dupa chipul si aseminarea fui, trbuiau si fie egali unii eu alli, s8 se iubeasca uni pe ali, luera ce nu se putea realiza decit dae erau tofi liberi si aceasta indiferent de rasi sau de nafionalitate. Indiferent de unele inadvertene si contradict dntre soluile ideale grea sau lucrative, sesizabile inte gindirea li Ladd societatea in mijlocul circia se migea si evolua liber si independent ca individ, el a sat un mesa} eu adevérat mare pentru posteritate pe plan global, mesa e tine spre reaizarea borings lui ca yreligi, virutea si cunoasterea vor trebui sé ddomneasca ssi conduca lumea si c& Imperil Paci urma sé fe stabilt. Ladd a propus in lucrtile sale, ale edrorprineipit sau rispandit sin Europa, infinjarea unui ,Congres al Najunilor* civilizate si crestne, care si giseascd solu si si elaboreze cu Stricioe 5i pe baz de agrement prineipiile unor legi intemationale, care si duct la un tratat mutuals & stabilasca planuri concrete pentru salvgardarea pécii si ameliorarea conditei umane. Ladd dorea cape ling Congres si functioneze © Cure de Jusite a Natunilor,formatd inst numai din eei mai competenti si mai abili civili ai acestor natiuni, menit® si arbitcze, si judece sisi prevind contlictele dintre state gi prin aceste modalititi si abilitii diplomatice si juridice, sf fie capabilé si eviterizboaicle. Ladd a interpreta Congresul ca 0 putere mondiali legslativa, Curtea ca putere judiciaré iar funcfille executive le lisa pe seama unei nebuloase opinii prublice, definité deel in mod poctic ca ,0 regind a lumii, fapt ce denoté totusi ci Apostolul Paci?” punea accent ji pe consimfiméntul general al popoarelor pentew infinjarea si functionarea acestor institu internationale 199 Am yeconsttut in linii mari si edutérite si solupilg Ceruneordant, sau char contractor din gine american, Mmemanaeetinizarce insttujionalé si controlati a vith emationale, doar pentru a sublnia cd acceasi dverstate ea {lati de propuner se regisea si in rospéctarea europeara deat nod seis cum st Se proces ic et entry intuit. Congresaay Najunion ent “ori amiilr pci dnd ste gat publice in vederea fom Ta, Ma Ral ale Congres a gst de caving so ab de nae ‘sip stint: police le moments ote evil complica, pe car Te eredea inte se a ‘cpus: pcatsilepopunca eating neo Pe sesloston gos. mu dese st so dos ter ae stole de spine generates aes It acest acute va prove eae ae Re liserete ale unor cercuti economice. Adept aiacat in Presi’ pe wpseudotilantropii™ care dorese. i fae Propagandé pentru stabilirea unei Confederate Sf weeimurile monarhice si fie distruse si najimile sf oe ‘emancipeze sisi fie libere®! Sa afirmat, nu rarori, cd exagertrile sau exasperirle Provocate de nationalismele diferte, declansate in eecolul real au fost de naturd si-idescurajeze pe cei ce a visa lo olaborare liber intre popoarete considerate sau interpreta eg 200 ai si, prin a, si flureased Federaia sau Europa Unit. ‘Afirmata poate fi adevirat daca se referd la exacerbirile sau exageririle comise de natiuni dups cliberarea si fiuritea ‘itil poitce de stat, deoarcce popoarele care erau doar in curs sau in drum pentr objinera liberi -aveau eum s8 ie calme sav Fnigtite gi nici nu putea si nu fe exasperate Dar acest Iueru not insemnat c8 acestenafiuni nu doreau sau rau actionat pentru realizarea unei Europe Unite ines sas pe etape pe baze fateme, federae si egal. Naiunile negermane 9 semaghiare din Monarhia habsburgcd a fost eu nimie mai putin .europene”, cind au promovat federaizarea es prin scest sistem au propus att stabiliea unorcontacte rest germani, ungur, romani si slav sistem protector de tip elvefian a conafionalilor din zoncle Timitrofe, pentru a-i proteja de rusi sau de prusaci Concomitent, au oferit un model de organizare federativs 3 pentru ceili europeni del stl si vst lor, model sau mesa care a fost, de fap, recepta i apreciat sin Europa Occidental sau mai precis ‘de accle cereuri ce rau inteesate in reorganizatea, modernizarca si fatrteaintregulu continent pe baza democratic sa pit” Statelor Unite ale Europe era insofti ‘de aplicareamodeluli american itruchipat in Statele Unite le Ameriii, formate si cle din diverse nafionaliti,etn confesiuni, iar intelectual de mareS ai remit intuiau ef spiriul comunitar european incepea si prinda vio sist eireule ‘in multe medi si daca existé 0 Amerid, 0 Asi, 0 Afi, ea normal ~ spuneau ei ~ ca Europe si mu fie decato ,singurd natiune",desigur nu in sens lingvistc, itt ea comunitate de interese, institu gi atitudin. In Republica Literatilor’, deci a filosofilor,seitorilor, a celor mai eultivate gi mi docte cercur intelectual, trebuia i domneascdspirtul european cate dup pirerea Doamnei de StaeP? a supraviciuit in timpurile moderne si prin cosmopolitism ce nu a putut fi distrus nici de furtuile Revolutci nici de cele ale Imperiului, Romantcii ermani se 201 skindeau si reflectau si ei asupra unei Europe Unite, ce trebuia Fturita in epoca lor sau int-un vitor apropiat, chiar dacd plecau de la nostalgia trecutului legata de unitate restinitgi medievale, Ei n-au despartit ideea european de nafiunea ‘german si de interesele ei cele mai mari si mai‘arzitoare. De pilda, Herder, ilosoful precursor al romanticilor, vrea si el 0 ‘Europ a naiunilor, dorinté care este clar exprimata si sustinut de Novalis, Friedrich von Schlegel care, intre 1803-1805, tipireste revista Europa” si Schelling. Halienit gindese in acecasi parameti iar Carlo Cattaneo, istori si filosof™, dar gi ‘evolutionar practcian, pledeazi pentru o Federajie European care si conserve ins sis respecte najiunie ee © compun, ofida faptului c& el insusi nu respect deloc Dinastia Uunifieatoare de Savoia si pe marele prim-ministru,inifator gi Partial fSuritor al laliei nationale, care a fost Camillo Benso di Cavour. Oricum, chiar daca a fost un republican convins, Cattaneo, ca simplu cetajean sau individ; n-a putut deedt si se bbucure de fazele unificarii nationale a Italic, de transformarea, Istoriei Italien in storia Italie’ in sens de stat nafional modern 41 unitar, chiar dacd acest tat s-arealizat sub forma monerhicd, Protestul republicanului Cattanco s-a limitat doar la gestul de a ‘efuza si-si pun candidatura pentru alegerea de deputaji pentra Parlament, pe motiv ~ aga cum am vazut ~ e& nu depune Jjuramant fn fafa Regelui Fai de importanta inregistrati de procesul fiuririi Italiei nationale, gestul lui Cattanco poate piea un simplu moft, dar dacd privim lucrurile prin perspectiva convingerilor lui republicane profunde, trebuic si respectim tiria gi continuitatea principilor sale, dar sA subliniem si faptul c& ‘egimul monarhic parlamentar italian, find democratic, & asigurat si libertatea de exprimare individualé, chiar dacd era intrucdiva ireverenfioasi Ia adresa sefului statului, La fel William Lada si Elihu Burrit au avut asigurata, prin constitutia americana, siguranfa sau securitatea individuals, libertatea de exprimare personala asupra tuturoraspeetelorpolitice $i sociale 202 si autoritiile nu i-au urmrt si nici nu i-au reprimat, chiar dacd aw dovedit putin respect sau au adoptat rezerve fata de Razboaiele de Independent si cel dintre Nord si Sud. Dac am face o comparafie absolut retoricd sau am efectua tun mic experiment ,istoric* de laborator, in tunelul timpului si in spafiu si dacd Moira i-ar fi programat sau iar fi propulsat pe Cattaneo, Ladd si Burrit si triiascd in sccolul al XX-lea sub regimurile lui Stalin si Hitler, am putea afirma cd este miai mult ca sigur c orice ,mofturi* de acest gen ar fi fost reprimate prompt sin-ar fi fost exclus ca autori lor s8-si fi incheiat zilele in fafa unor plutoane de execujie sau-in’gulaguri. Chiar dact ‘aceastd comparafie retoried pare netalocul ei pentru o judecata rece sau lucida a fenomenelor ce se ereazA, sunt generate gi se ‘grupeaz in timp potrivit unor eauze si condifii obiective specifice, noi am ficut totdsi experimentul-exclusiv din dorinja dea sublinia c& cele mai crunte regimuri din itoria umanitisi, distrugind libertatea de gandire gi de exprimare a omului, au

    Vous aimerez peut-être aussi