Vous êtes sur la page 1sur 10

ANESTEZIA LOCAL

Anestezia local, de contact sau prin infiltraie, reprezint blocarea prin


mijloace fizice sau medicamentoase a terminaiilor nervoase din piele, mucoase
i din profunzimea esuturilor.
Anestezia local de contact (topic) se poate realiza prin mijloace fizice, i
medicamentoase. Dintre mijloacele fizice (realizeaz o anestezie de calitate
slab) azi se mai folosete doar refrigerarea cu Kelen (cIorur de etil). Dintre
substanele medicamentoase, cocaina se utilizeaz pentru blocarea perceptiei
dureroase din mucoase i conjunctiv la nivelul terrninaiilor nervoase in doz de
1 mg /kg corp/24h. Este utilizat in O.R.L. (sol. 4-5%), oftalmologie (sol. 2-4%),
bronhoscopie (sol. 8%) prin pulveriza ii, picturi, pensulaii etc. Anestezia se
instaleaz in citeva secunde. Xilocaina (mai larg utilizat) are doza maxim de
200 mg!24h, folosindu-se in O.R.L. (sol. 1-5%), oftalmologie (colir 4%),
stomatologie etc. Efectul se instaleaz n citeva minute.
Anestezia prin infiltraie se execut prin injectarea anestezicului
(Novocain 0,5-1 %, Xilin 1% etc.) n piele, esutul subcutan i in profunzimea
planurilor operatorii. Tehnicile de infiltraie sint specifice interveniilor
chirurgicale i in general snt efectuate de chirurg. Prernedicaia, naintea
efecturii anesteziei va crea analgezie - tranchilizare i efect vagolitic. Se
folosesc Mialgin 100 mg, Diazepam 10 mg i Atropin 0,5 mg, i. m. cu 60 de
minute preoperator.
In timpul i dup efectuarea anesteziei locale pot aprea incidente i
accidente care depind de tehnic, de soluia anestezic, de concentraie, doz,
sterilitate, tolerana bolnavului. Incidentele i accidentele pot fi
-locale i
-generale.
Dintre cele locale subliniem:
a) apariia cu intirziere a anesteziei (solutii vechi, concentraie slab, greeli
tehnice);
b) lneparea unor organe parenchimatoase sau cavitare;
c) ruperea acului in esuturi; d) lezarea trunchiurilor nervoase;
e) infectarea plgii (soluii nesterile);
1) echimoze (ineparea vaselor);
g) ischemie sau necroz a esuturilor (soluii reci cu concentraie mare de
NaCI, soluii cu adrenalin).
Accidentele generale sint determinate de:
-cantitatea mare de substan anestezic ajuns n circulaie,
-toxicitatea substanei,
-tolerana individual.
Cele mai grave snt accidentele de supradozare (toxice) i cele alergice.
Simptomele -accidentelor prin supradozare snt:
senzatia de constricie toracic, anxietate, paloare,puls filiform,cefalee,
agitaie, confuzie, delir sau somnolen, convulsii.
-accidentelor alergice : urticarie, exantem, prurit, edem
angioneurotic, laringospasm, asfixie, oc anafilactic .
Incidentele i accidentele anesteziei locale pot fi foarte grave (uneori
mortale), si pentru profilaxia lor trebuie respectate strict urmtoarele
msuri:
a) testarea obligatorie a sensibilitii pacientului la 'anestezic;
b) indicaia corect a anesteziei i respectarea tehnicii;
c) o preanestezie bun;
d) supravegherea bolnavului pentru a depista primele manifestri ale intoxicaiei
sau ale sensiblizrii;
e) pregtirea la ndemn a medicaiei i aparaturii de resuscitare (surs de 02,
aparat de ventilaie, trus de intubaie, seringi, soluii perfuzabile etc.).

ANESTEZIA DE CONDUCERE
1. Anestezia troncular se realizeaz prin introducerea substanei
.anestezice n vecintatea unui trunchi nervos (ex. : anestezia paravertebral).
2. Anestezia plexal are ca scop blocarea conducerii nervoase pe o zon mai
larg inervat de un plex nervos (ex. : pentru anestezia membrului superior se
face infiltraia plexului brahial).
3. Anestezia spinal recunoate dou tehnici: rahianestezia i anestezia
peridurala

Rahianestezia const n injectarea unei cantiti reduse de anestezic n lichidul


cefalorahidian, dup ce s-a plasat acul dincolo de dura mater.
Preanestezia cuprinde :
-examenul clinic i peraclinic complet al pacientului.
- n seara precedent operatiei se recomand un tranchilizant i un somnifer uor
(Diazepam 5-10 mg, CiclobarbitallOO-200 mg).
- Prernedicaia va fi mai ales vagolitic (Atropin) i tranchilizant (Diazepam) i mai rar
analgetic (Mialgin).
-nainte de efectuarea tehnicii, pacientului i se msoar TA
-Msurile de asepsie i antisepsie (splarea minilor, mnui sterile, halat, masc,
sterilitatea i calitatea trusei) vor fi respectate cu strictete.
-Pozitia bolnavului n momentul punciei va fi decubit lateral sau ezind.
-Rahianestezia se va face prin puncionarea spatiilor lombare 2-3, unde pericolul lezrii
mduvei este minim (ca reper se folosete linia care unete crestele iliace - corespunde spatiului
lombar.
- Anestezicul, n volum, doz i concentraie adecvate (Xilin 80-100 mg) va fi injec!at
lent, fr presiune, fr barbotaj.
-Inainte sau, imediat dup efectuarea punciei, pacientului i se va monta perfuzie i. v. (ser
fiziologic sau glucozat, Dextran), avnd ca scop compensarea hemo-dinamic pe fondul
simpaticolizei rahianestezice i profilaxia tulburrilor postra-hianestezice prin deshidratare i
pierdere de 1. c. r ..
-Testarea bolnavului se face prin I.D. pe fata anterioara a antebratului:
- testarea sensibilitatii bolnavului la substantele anestezice este efectuata de medic pentru a
depista cazurile de alergie in preziua interventiei. Manifestari alergice pot aparea sub forma de
prurit local sau eruptie papulara, sub forma de criza de astm sau chiar soc anafilactic
-Msurile de corectare permanent a rahianesteziei snt: oxigenoterapia, controlul TA,
pulsului i respiraiei.
-Incidentele i accidentele rahianesteziei pot aprea n timpul punciei sau dup injectarea
soluiei anestezice.
In timpul punciei se pot produce: scurgerea de snge pe ac, ineparea unei rdcini
rahidiene sau a mduvei, eecul rahianesteziei.
Dup injectare pot aprea hipotensiune, hipoventilaie, semne de hipoxie cerebral (grea,
vrsturi). Aceste fenomene impun:
-injectarea i. v. sau n perfuzie a Efedrinei 10-20 mg,
-oxigenoterapie pe masc,
- la nevoie asistarea respiraiei pe masc sau 1. O. T. ,
-accelerarea perfuziilor, administrarea de macromolecule (Dextran 70).
Rahianestezia este indicat n:
- intervenii de durat relativ limitat (60-90 minute) n chirurgia: abdomenului inferior,
lombelor, perineului, pelvisului, membrelor inferoare.
Acest tip de anestezie este contraindicat :
-la hipovolemici, caectici, bonavi . cu deformri ale coloanei, infecii ale tegumentelor spatelui,
precum i n caz de leziuni ale SNC, mduvei, sechele de poliomielit, miastenie, tratament cu
anticoagulante, pacieni necooperani,
.
Ingrijiri in timpul rahianesteziei
Se urmaresc:
- functiile vitale puls; T.A. miscarile respiratorii, diureza;
- coloratia tegumentelor; temperatura (deoarece in timpul interventiei, temperatura poate
scadea);
- somnolenta,
- greata,
- vertijul,
- paresteziile la nivelul fetei,
- tulburari de vorbire, de vedere, nistagmusul,
- tulburari de mictiune.
Ingrijiri dupa rahianestezie:
- Repaus la pat fara perna 24h,
nu se va misca 2-4 ore capul - risc de cefalee;
- supravegherea pulsului, TA, diureza,
- se va face sondaj vezical evacuator;
- se combate durerea;

alimentatie hidrica( apa).


Anestezia periduraI const n injectarea unei cantiti mai mari de anestezic n spatiul
peridural, plasnd acul ntre ligamentul galben i dura mater.
Preanestezia, premedicaia i msurile de asepsie i antisepsie snt identice cu cele de la
rahianestezie.
Substana anestezic cel mai des folosit este.Xilina 2% n cantitate de 20 ml (400 mg): ei
i se poate asocia Adrenalina 1 0/00 - 0,1 mI.
ntruct este mai bine suportat dect rahianestezia, oferind o anestezie de calitate mai bun
i durat convenabil, anestezia peridural este indicat la:
-hipertensivi, cardiaci, caectici, renali, prostatici, hepatici.
Ea este contraindicat:
- la scoliotic, obezi (Ia care este greu de practicat din cauza dificultiilor tehnice), anxioi,
hipotensivi.

ANESTEZIA GENERAL
Anestezia general este o intoxicatie dozat, reglabil, progresiv, temporar i reversibil,
fr sechele i care duce la pierderea sensibilitii, pierderea contienei i la relaxare muscular.
Anestezia modern urmrete realizarea urmtoarelor obiective:
a) obtinerea analgeziei (lipsa de percepere a durerii;
b) obtinerea hipnozei (suprimarea contienei lnavului);
c) obtinerea relaxrii musculare (curarizare) pentru buna desfurare a a tu lui operator;
d) stabilitatea neuroendocrin (protecia) pentru a asigura cele mai bune conditii de
funcionalitate celular. (efect antisoc oprirea factorilor traumatici)
n toate situatiile, elementul primordial al anesteziei generale este analgezia.
Anestezia general (A. G.) se obtine prin administrarea narcoticelor pe cale inhalatorie,
intravenoas sau prin combinarea acestor ci. Dup ce a ptruns n organism, anesteziculeste
vehiculat i ajunge la celula nervoas unde i
exercit aciunea. Centrii corticali, n special cei senzitivi, snt prini primii n procesul de
narcoz (faza de analgezie i amnezie). Apoi, pe msur ce concentraia narcoticului n snge
crete, apare hipnoza-inhibiia; narcoza prinde ntreaga scoar cerebral.
Inhibiia cuprinde apoi centrii subcorticali i medulari, instalndu-se relaxarea musculaturii
striate. Centrii vitali (respirator i cardiac) snt prini ultimii. In ultimul timp s-a demonstrat c
substanele anestezice acioneaz pe sistemul reticulat activator ascendent pe care l deprim.
- in cazul administrarii gazului pe sonda endotraheala (I.O.T.), fixarea sondei se face numai
la adulti prin umflarea balonasului, la copii se foloseste sonda fara balonas;
- anestezia prin inhalatie pe masca se efectueaza prin folosirea de catre anestezist a unei
masti duble care permite absorbtia imediata a gazului la locul unde acesta iese in exterior;
- prin injectii I. V
Substanele anestezice folosite n anestezia general
1. Substane care se administreaz i. v.:
Hipnotice. Se folosesc n principal pentru inducerea somnului anestezic.
Dup structura chimic se mpart n:
a) hipnotice barbiturice - tiopental sodic (Pentotal), butalitalul sodic (Baytinal), tiobutobarbitalul
(Inactin), hexobarbitalul (Epivan);
b) hipnotice nebarbiturice - Etomidatul, Propofolul, Propanidid (Epontol), Ketamina (Ketalar),
benzodiazepine (Diazeparn, Flunitrazepam).
Tranchilizante - Diazepam, Droperidol.
Relaxante musculare (curarizante}- D-tubocurarina (Tubocurarin], Pancuroniul (Pavulon),
Pipecuronium (Arduan), Vecuronium (Norcuron), Galamina (Flaxedil), Suxametoniu I
(Myorelaxin).
Decurarizante (au ca scop reluarea transmisiei neuromuscalare la sfritul interveniei chirurgicale) - Neostigmina (Miostinul),
Analgetice majore (opioizi): Morfin, Petidin, Fenfanyl.
Antagonitii opioizilor: Naloxona.
2. Substante care se administreaz prin inhalaie:
Narcotice lichide volatile - Eterul, Fluothanul (Halotanul), Narcotanul, Pentranul
(Methoxyfluranul).
Narcotice gazoase:protoxidul de azot (N20 ), Ciclopropanul.
Agentii anestezici volatili i gazoi sunt folositi fie ca agenti unici de anestezie general, fie n
completarea unei narcoze sau analgezii obinute prin produii farmacologici adrninistrai pe cale
i. v. Protoxidul de azot intervine n toate tipurile de anestezie general.

Protectia muncii pentru personalul sanitar:


Anestezia si anestezicile volatile sau gazoase produc frecvent la personalul sanitar dureri
de cap, astenie, alergii.Aparatura
Masurile de
care
se impun personalului sanitar sunt:
anestezie
verificarea si intretinerea aparatului de anestezie si accesoriilor;
instalatii
de aerisire;
salile
operate
prevazute
cu ventilatoare
n anestezia
general
pacientul
este de
ventilat
cusunt
un amestec
gazos,
care coninedeoarece
nu numaigazele
oxigen (necesar meninerii
eliberate
sunt
toxice, iarcomprimate
personalul trebuie
protejat;
viabilitiianestezice
celulare) ci
i gazele
anestezice,
i livrate
in butelii sub presiune, precum i anestezice volatile
salile in care
se foloseste
(protoxid
azot),formeaz
asistentele
si de gaze. Gazele ajung la
vaporizate inin
dispozitive
speciale.
SistemulHalotan
complexprin
caremasca
realizeaz
acestedelucruri
maina
doctoritele
insarcinate
nu
au
voie
sa
profeseze.
pacient prin intermediul sistemelor respiratorii.
in cazdedegaze
anestezie
prin I.O.T
1. Maina
se compune
din: fara pierdere de anestezice volatile este permisa
prezentapentru
gravidelor
in sala
de operatie.
-butelii
gaze sub
presiune,
protoxidul
de azot este agresiv, are efect de sera pe stratul de ozon(putin
-reductoare
de presiune,
folosit
in
prezent).
-debitmetre,
anestezie generala
consta in administrarea
de amestec format din 68 - 69% protoxid
-Ovaporizoare
pentru anestezicele
volatile.
de
azot
(N2O),
30%O2
si
anestezic,
gazos
respectiv
Halotan.
2. Sistemele respiratorii. Orice sistem respirator se compune
din:
Nivelul
tehnic
actual
de
administrarea
a
anestezicelor
permite scaderea pierderilor de
- sursa de 02;
gaze anestezice
inlocuindu-se aparatul de anestezie inhalatorie obisnuite cu tehnici de
-sursa
de gaz anestezic;
anestezie
cu
flux
scazutde(low
-o metod de eliminare
C02flow).
(fie in atmosfer, fie absorbie chimic, fie ambele);
Rolul
asistentei
-tuburi gofrate,
-balonAnestezicele
rezervor, sunt administrate de medicul specialist - anestezistul.
-valveAsistentul
de direcionate
a gazelor,
medical
pregateste flacoanele, fiolele cu solutiile recomandate, le aspira
-insupap
supra presiune,
seringidesterile,
le pregateste pentru administrare si serveste medicul ; supravegheaza
-volummetru.
starea bolnavului si functiile vitale.
Asistenta va pregati medicatia de urgenta si aparatura de resuscitare cardioSistemele pot fi:
respiratorie
pentru
toate
urgenta
putea sa iar
apara.
a) deschise (se
inspir
aer cazurile
mbogitdesau
nu cu care
02 iaranestezic,
expirul se face in totalitate in atmosfer);
Ingrijiri
in
timpul
anesteziei
generale:
b) semi-deschise (n inspir pacientul primete un amestec preformat de gaze anestezice, expirul se face in
totalitate
atmosfer);
- inmonitorizarea
functiilor vitale: puls, TA, miscari respiratorii, diureza,
c)
serni-Inchise
(in inspir
pacientul
primete un
amestec pre- format de gaze, iar expirul se face partial in
temperatura
corporala;
coloratia
tegumentelor
si mucoaselor;
atmosfer
i
parial
in
sistem-presupune
obligatoriu
o
metod
chimicsedeinchid.
absorbie a C02 - calce sodat);
- supravegherea pupilelor si secretiei lacrimale;
pleoapele
d) inchise (in inspir pacientul primete doar 02 i gazele expirate filtrate, iar expirul are loc in totalitate in sistem - Supravegherea pierderilor de sange aspirat si masurarea acestor pierderi.
calcea sodat este obligatorie).
Protejarea
- miscarile
globului
ocular si
reflexulcilor
cornean
sunt absente
3. Intubaia- traheal
(1.ochilor
O. T.) este
o metod
de meninere
a libertii
respiratorii,
in vederea asistrii (adic
in
timpul
anesteziei,
de
aceea
se
inchid
pleoapele
pentru
a
preveni
uscarea
mucoasei,
se i asigurarea unei
amplificarea manual sau mecanic) sau controlrii (prin suprimarea respiraiei spontane
va
evita
orice
fel
de
compresiune
ventilaii globale fie manual, fie mecanic) ventilaiei, n anestezia general modern toate tehnicile care asigur
gradeSupravegherea
profunde de anestezie
i utilizeaz
relaxante
musculare includ ca manevr obligatorie 1. O. T.
bolnavului
In perioada
postnarcotica
Traheea
poate
fi
intubat
pe
cale
oral,
nazal
sau
prin
traheostornic.
Interventiile asistentei:
- supravegheaza bolnavul pana la revenirea starii de cunostinta;
Tehnicile de anestezie general
- monitorizeaza functiile vitale la intervale de 15 min
- supravegheaza pansamentul si aparita hemoragiilor;
- asigura
pozitia
bolnavului
in perioada postnarcotica, de decubit dorsal fara perna
Tehnicile de
anestezie
general
sint:
(rahianestezie) 24 de ore; atrage atentia bolnavului sa nu miste capul 2 - 4ore;
a) tehnici A
G. prin inhalaie;
- previne
aparitia asfixiei prin caderea limbii;
b) tehnica -AG.
pe calc intravenoas;
indeparteaza
pipa Gueddel dupa revenirea starii de constienta;
c) tehnica A Q. cu I. O. T. (inducia , meninerea, trezirea).
intoarce
capul
intr-o parte si ii da o tavita renala daca are greata sau
Indicatiile majore ale A. G.bolnavului
sint la:
prezinta varsaturi.
-nou-nscut,
va prefer
fi asezattehnica,
in ziua operatiei, seara, in pozitie semisezanda, daca nu sunt
-pediatrie,Bolnavul
adultul care
-intervenii
chirurgicale laborioase,
contraindicatii.
-bolnavi psihici,
Mentinerea si monitorizarea functiilor vitale:
-interveniiDupa
la careinterventie
anestezia local
nu este posibil
sau contraindicat
este necesara
monitorizarea:
- frecventei respiratiei, pulsului, aspectului EKG, temperaturii;
Complicaiile A. G.
- TA se masoara cu aparat fixat la pat pentru fiecare pacient;
- diureza
va fiincidente
masurata
sondaj
vezical
cu pacient,
punga colectoare
de urina;
Complicaiile
A. G. sint
i prin
accidente
legate
fie de
fie de aparatura
ancstezic .
- se va raporta orice modificare patologica aparuta;
Incidentele legate
- de
se pacient:
urmareste aspectul general al bolnavului : culoarea fetei, a
a) incidente
i
accidente
legate
de hiperreflectivitatea vagal (laringospasm, bronhospasm, hipersalivaie, stop cardiac);
tegumentelor si
mucoaselor;
b) vrstura, apneea,
tusea,
sughiul,
- se asigura igiena hipoTA;
prin toaleta partiala la pat, ferind insa regiunea pansata.

c) pierderea venei, imposibilitatea de a intuba, luxaia dentar,


d) hipoxia, hipcrcapnia (prin malventilaie), inundaia trahcobronic, pneumotoraxul, hiperTA, tulburri de ritm,
Modificari PATOLOGICE constatate care trebuie anuntate:
hipertcrrnic malign; e) spasmul glorie, frisonul, recurarizarca, apneea prelungit, trezirea ntrziat.

1. Temperatura ridicata; persistenta febrei peste 3 zile de la interventie indica de


cele mai multe ori o complicatie. Interventii: termometrizari corecta din ora in ora;
Incidentele
de aparatura
aplicatii lagate
de comprese
reci pe anestezic:
frunte.
a) lipsa de
02
(este
necesar
butelie de rezerv), perturbri in funcionalitatea circuitului anestezic, defectarea
2. Pulsul:
laringoscopului;
- bradicardic - indica o compresiune cerebrala;
b) cudarea
detaarea
sondei
de intubaie:
- sau
filiform
- indica
hemoragie
interna;
c) compresia
unui
tub,
oprirea
aparatului
- tahicardic indica o infectie;de ventilaie artificial, blocarea valvelor, antrenarea prafului de calce,
aparitia condiiilor favorabile exploziilor.
Interventie: monitorizarea pulsului.
3. Dispneea cu polipnee sau bradipnee;
Interventii pana la venirea medicului: - se va administra O2;
- cand tuseste sau rade, bolnavul este sfatuit sa-si protejeze plaga
abdominala cu mana.
t

4. Daca nu urineaza spontan dupa 6 ore de la operatie se va face sondaj vezical, in cazul in care nu
s-a instalat o sonda permanenta cu punga colectoare de la sala de operatie, deoarece exista riscul de
retentie urinara provocata sau favorizata de pozitia bolnavului, de intervetie sau de anestezie.
5. Meteorismul sau balonarile se combat la cei sIabiti cu tubul de gaze timp de 20 min. la 4h; primul
scaun spontan apare a treia zi dupa operatie.
Daca bolnavul are suferinte abdominale, dureri, se va face clisma
evacuatoare la indicalia medicului;
!! dupa interventia pe intestin, clismele sunt contraindicate.
Supravegherea plagii consta in urmatoarele :
- se verifica daca: - pansamentul nu s-a deplasat sau desfacut,
- plaga nu sangereaza
- pansamentul s-a imbibat cu urina sau secretii, puroi
Dupa operatiile aseptice, daca pansamentul ramane uscat iar bolnavul nu prezinta dureri , plaga va
evolua normal si se va se cicatriza in 6 - 7 zile; dupa aceasta perioada, pansamentul se va desface, se vor
scoate firele de sutura, se va dezinfecta si se va pansa steril;
Daca plaga supureaza, pansamentul se schimba frecvent pana la completa vindecare.

Combaterea durerilor postoperatorii:


- in primele 24 ore durerile sunt mari, dupa care se atenueaza si dispar in decurs de 3648 ore.
- linistirea bolnavului, asezarea in pozitii de menajare, administrare de
medicamente calmante si antiinflamatoare recomandate( Algocalmin, Piafen,
Ketoprofen); in dureri intense se administreaza opioide ;
- administrarea de calmante si hipnotice se face dupa evaluarea corecta a durerii
folosind anumite scale, in primele zile la anumite interval de timp, apoi pe masura ce
intensitatea durerii scade, se intrerupe administrarea acestora pentru a nu da obisnuinta.
Calea de administrare este orala si parenterala( im sau iv) in caz de dureri insuportabile.
Alte metode de tratament a durerii fizice:
- aplicatii calde sau reci;
- schimbarea pozitiei;
Alimentatia
- Imediat dupa interventie , alimentarea bolnavilor se face pe cale parenterala;
- se poate face umezirea buzelor cu o compresa de tifon umezit
- bolnavul va primi lichide (daca nu varsa): apa, ceai neindulcit dj la cateva ore dupa
operatie( daca nu sunt contraindicatii.)
Restrictia alimentara postoperatorie orala este in functie de tipul de interventie, cu
sau fara anastomoza, si de anestezie.
Fara anastomoza
1. In interventii extraabdominale cum ar fi tiroidectomia, osteosinteza, operatia de
sept nazal cu anestezie generala, se recomanda 6 ore restrictie, dupa care pacientul poate
sa bea si sa manance din prima zi.
2. In interventiile abdominale mici- apendicectomie necomplicata, colecistectomie,
se recomanda o zi restrictie; a 2-a zi se recomanda lichide( ceai, supa strecurata); a 3-a zi
se recomanda alimente semilichide usoare- daca este prezent tranzitul intestinal
3. In Interventii mari - ACN (anus cotra naturii) se recomanda 3-4 zile restrictive, dupa 2
zile se permite ceai, apoi supa si, mucilagiu doar peste 4 zile.
Cu anastomoza:
- gastrica - restrictie 5 zile dupa scoaterea sondei, a 4-a zi se recomanda ceai , apoi
supa si mucilagiu de orez, dupa care se reia treptat alimentatia
- intestin subtire, colon, pancreas retrictie 5-6 zile, apoi ceai neindul a-5-a zi, si se
reia treptat alimentatia;
- rect, esofag, stomac restrictie 7 - 8 zlle, alimentatia se face parenteral in acest
timp, a 6 -a zi se reia cu prudenta alimentatia
Recomandare generala:
- alimentatia bolnavilor in perioada postoperatorie, in prima si a doua zi dupa operatie :
regim hidric( ceai neindulcit sau apa fiarta si racita).
- Incepand din a treia zi se va da supa de legume strecurata, iaurt, si alte alimente
semilichide. In ziua a VI- a se trece la va face alimentatie normala. Se va face

alimentatie parenterala cand alimentatia pe cale bucala nu este posibila.


Mobilizarea bolnavului
Asistentii medicali au datoria de a efectua mobilizarea cat se poate de precoce:
- bolnavii care au fost anesteziati local pot fi mobilizati dupa interventie de asistenta sau
de infirmieri;
- in caz de operatii necomplicate, mobilizarea incepe in prima zi dupa operatie;
- bolnavii care nu se pot ridica, se vor mobiliza in pat, pasiv la inceput si apoi activ prin
miscari de flexie - extensie a membrelor inferioare
- se va ajuta bolnavul sa-si schimbe pozitia in pat;
- se sfatuieste pacientul sa execute exercitii de gimnastica respiratorie prin inspiruri si
expiruri efectuate de mai multe ori pe zi;
- prin mobilizarea precoce se previn: trombozele, emboliile, pneumoniile, escarele,
constipatia.
Prevenirea complicatiilor postoperatorii
1. Complicatii imediate
2. Complicatii tardive
1. Complicatiile imediate
A. Complicatii respiratorii:
- hipoxia din cauza interventiei abdominale superioare, boli pulmonare cronice;
masuri de prevenire: oxigenoterapie, stimularea expectoratiei
- stop respirator din cauza supradozarii opiaceelor( Fentanyl); interventie- se
administreaza Narcan;
- obstructia caillor aeriene superioare prin caderea limbii - se previne prin pipa
nasofaringiana sau orofaringiana; in caz de varsaturi se aseaza bolnavul in decubit
lateral;
-spasmul sau edemul laringian - se administreaza HHC iv sau Decortin.
B. complicatii cardiace;
-tahicardia cauzata de hipovolemie, sangerare, insuficienta cardiaca;
masuri aplicate: reechilibrare hidroelectrolitica, reinterventie, tonice cardiace;
-HTA din cauza hipervolemiei, durerii; interventii aplicate- se administreaza diuretice, antihipertensive, calmante ale durerii;
- tulburari de ritm cauzate de tulburari hidroelectrolitice, insuficienta cardiaca ;
masuri aplicate: reechilibrare hidroelectrolitica, antiaritmice
C. Complicatii hemoragice:
- hemoragie interna cu semnele hipoTA, tahicardie, cresterea volumului abdominal;
masurile aplicate sunt stabilite de medic: reinterventie; in hemoragie externa se face
hemostaza locala si medicamentoasa cu vit. K,
D. Hipotermia si frisonul postoperator pot aparea prin pierdere de caldura,
administrare de vasodilatatoare, temperatura scazuta in sala de operatie ;interventii: se
combate prin invelirea bolnavului, incalzirea patului; in frison se dau sedative sau
neuroleptice.
E. Confuzia postoperatorie manifestata prin:
- delir, tulburari de constienta, de memorie, apare mai frecvent la
varstnicii cu ateroscleroza;
-agitatia nocturna necesita supraveghere permanenta, sursa de lumina; se previne informand
permanent bolnavul atunci cand este lucid despre situatia sa, loc locul unde se afla, ce tuburi

de dren are;
- imobilizarea pacientului se face numai in caz de pericol, pentru asigurarea securitatii
si vindecarii sale.
F. Alte complicatii: tromboemboliile, infectii pulmonare, infectii ale plagilor
Prevenirea tromboemboliilor
Tromboemboliile sunt complicatii cu risc maxim de aparitie in primele 10 zile de la

interventie.
Categorii de bolnavi predispusi sunt bolnavii:
- cu insuficienta cardiaca,
- cu poliglobulie,
- cu varice, obezitate;
- cu interventii pe bazin, sold, membre inferioare;
- cu varsta inaintata;
!! Embolia pulmonara se instaleaza rapid cu evolutie severa uneori chiar exitus.
Masuri de prevenire:
- rnobilizare precoce;
- folosirea ciorapilor elastici sau fese elastice care se vor aplica chiar din ziua
interventiei de la sala;
- antinticoagulante in doze mici, dintre care derivatele de heparina: Fraxiparina
5000 u.i. S.C. in flancurile laterale abdominale de 2 ori/zi; Calciparina sub
supravegherea Timpului de protrombina sau Timpului Quick.
Prevenirea infectiilor pulmonare
Pneumoniile sunt complicatii care pot aparea numai la anumite categorii de bolnavi.
Pacienti cu risc: varstnicii, fumatorii, pacienti cu afectiuni cronice pulmonare, obezii,
pacientii cu interventii pe torace care nu respira eficient din cauza durerii; respiratia
superficiala produce atelectazie.
Atelectazia reprezinta excluderea din circuitul aerian a unui anumit teritoriu pulmonar
prin obturarea conductului aerian ; in functie de calibrul bronhiei blocate se intalnesc
atelectazii masive lobare, lobulare; acestea pot aparea in primele 3 zile postoperator,
bolnavul prezentand febra, tahicardie, clanoza cu tuse si expectoratie.
Masuri de prevenire:
- gimnastica respiratorie, se fac respiratii profunde, 4 - 5 la un sfert de ora;
- pacientul este sfatuit sa se ridice in pozitie sezanda, sa tusesca si sa expectoreze;
- masajul de stimulare a respiratiei prin miscari circulare cu mainile exercitand presiune
de la ceafa pana in zona lombara de o parte si alta a coloanei vertebrale;
- inhalatii;
- tapotarea cutiei toracice dorsale (aplicarea de lovituri scurte cu palma);
- aspiratia secretiilor bronsice cu sonda endobronsica.
Tratamentul infectiilor respiratorii se face cu :
- antibiotice, expectorante, bronhodilatatoare;
- Oxigen pe sonda sau masca;
- pozitie semisezanda pentru usurarea respiratiei;
- schimbarea pozitiei la fiecare 2 ore,
- exercitii respiratorii.
Infectiile plagii pot fi cauzate de:
- Germeni patogeni din aer (praf) sau de pe tegumentele bolnavului;
- Nerespectarea regulilor de asepsie;
- Focare septice pe tegument langa plaga operatorie;
Tratament:
- local - scoaterea firelor, eliminarea colectiilor, schimbarea pansametului
cat mai des pana la vindecare;
- general cu antibiotice conform antibiogramei.
2. Complicatii tardive sunt:
Aderentele reprezinta benzi fibroase care apar intre diferite organe abdominale
sau intre organe si peretele abdominal in locul unde s-a efecuat operatia.
Simptome: dureri abdominale postoperatorii si tulburari de tranzit, in stadiul extrem ocluzii mecanice; interventii- tratament chirurgical de urgenta.
Eventratiile sunt iesiri ale organelor abdominale acoperite de un sac peritoneal
la nivelul unei cicatrici postoperatorii cauzate de cresterea presiunii
intraabdominale, intinderea peretelui abdominal, obezitate, eforturi fizice mari in
perioada postoperatorie.
Profilaxie - evitarea tusei, a constipatiei si a eforturilor fizice mari postoperator.
Tratamentul - interventie chirurgicala.

Escarele sunt leziuni de decubit. Predispusi sunt bolnavii cu hemiplegie,


paraplegie, comatosi.
Prevenire: igiena tegumentelor si mucoaselor, schimbarea lenjeriei corp si de pat,
schimbarea pozitiei in pat din 2 in 2 ore, examinarea zilnica si protejarea regiunilor
predispuse cu colaci de cauciuc, pernute de vata.
Concluzie: educatia sanitara a bolnavului si constientizarea sa, respectarea
recomandarilor medicale, a tratamentelor prescrise, a controalelor periodice de
specialitate indicate, previn aparitia complicatiilor tardive.
Bibliografie:
1
2
3
4
5
6

Elena Scortanu- Nursing chirurgie nerala si ATI Chirurgie generala, nursing ortopedie si traumatologie
Carol mozes- Tehnica ingrijirii bolnavului
Lucretia Titirca- Urgentele medico- chirurgicale
Lucretia Titirca- BREVIAR de explorari functionale si de ingrijiri speciale acordate bolnavului, Ed.
Viata Medicala Romaneasca, 2006
Lucretia Titirca- ingrijiri special acordate pacientilo de catre asistentii medicali, Ed. Viata Medicala
Romaneasca, 2004
D.Vasile,M.Grigoriu-Chirurgie si specialitati inrudite