Vous êtes sur la page 1sur 25

PROF.

ALBERT STRECKEISEN

db.

ALPII SI CARPATII

EXTRAS DIN BULETINUL SOC. POLITECHNICE


No. 4, ANUL XLIX

M. 0., IMPRIMERIA NATIONALA

BUCURESTI
1

935

www.dacoromanica.ro

PROF. ALBERT STRECKEISEN

ALPII SI CARPATII

EXTRAS DIN BULETINUL SOC. POLITECIINICE


No. 4, ANUL XLIX

M. 0., IMPRIMERIA XATIONALA

BUCURETI
1935

www.dacoromanica.ro

ALPII *I CARPATII 1)
Les grandes chaines de montagnes qui encadrent les vastes tendues
des plaines et des pays tabulaires sont un des traits les plus importants
de la surface de notre globe.
Pour analyser la structure de ces chaines, les Alpes nous offrent un
exemple de choix. En effet, grace aux profondes valles qui les dcoupent, nous pouvons observer directement de quelle maniere se superposent les diverses formations geologiques dont leur masse est constitue. Voici ce que l'on constate:
a
Les Alpes sont une chaine relativement jeune. Leur plissement
a pris fin a l'poque tertiaire. On comprend donc qu'elles s'levent a
des altitudes considerables. Mais au cours du temps, elles sont attaquees
et dtruites sous l'action continue des agents atmosphriques. C'est ainsi
que les chaines datant de l'ere primaire [chaines hercynienne et caledonienne] ont te niveles.
2 L'difice alpin est compose de deux formations bien distinctes,
la srie mesozoique et tertiaire d'une part, de l'autre les complexes cristallins. Toutes deux nous renseignent sur l'histoire du bfiti de l'ensemble,
l'une pour les temps rapprochs, l'autre pour les priodes lointaines.
Le plissement alpin, au Tertiaire, n'est que la phase finale d'un mouvement de longue dure. Des plissements anciens ont laisse leurs traces
dans la structure des complexes cristallins. La majeure partie des schistes
cristallins qu'on y trouve est d'origine sedimentaire. Ils ont acquis leur
tat present sous l'effet des ces anciens plissements et parce qu'ils ont
& soumis a une temperature leve et a une forte pression.
A la fin de Pere primaire, ces noyaux cristallins possclaient une struc-

ture et une constitution qui, selon toute probabilit, taient dj sensiblement pareilles a celles qu'ils ont actuellement. Dans la suite, ces complexes ont ete entraines dans le plissement alpin d'une maniere passive,
en conservant une bonne partie des caracteres qu'ils avaient acquis autrefois sous l'action des plissements anciens.
1) Ultima lecTie la coala Politechnica a d-lui profesor Alkert Streckeisen.

www.dacoromanica.ro

PROF. ALBERT STRECKEISEN

Dans les pays tabulaires ou faiblement plisses, les couches sont


3
en superposition normale: les dpts les plus anciens se trouvent a la
base et sont surmonts par des depOts de plus en plus jeunes. Par contre,
dans les Alpes, on rencontre des phnomenes de superposition anormale:
des couches plus jeunes sont recouvertes par des couches plus anciennes,
et cela non seulement d'une maniere locale et accidentelle, mais sur des
&endues de dizaines de kilometres.
Ces phnomenes curieux s'expliquent si l'on admet que les formations
plus anciennes ont ete dplaces par voie mecanique et charries sur les

depdts plus jeunes, en formant ainsi une snappe e. Cette ide que l'on
doit a Marcel Bertrand, a ete reprise en particulier par H. Schardt et
M. Lugeon; aujourd'hui elle est admise presqu'unanimement. Dans les
Alpes, on constate que les dplacements se sont produits, en general,
du Sud au Nord. L'difice alpin est constitu par plusieurs systemes de
nappes charris les uns sur les autres. La structure en nappes des Alpes
parait trouver jusqu'ici sa meilleure explication dans l'hypothese du dplacement des continents, telle qu'elle a ete formule par Alfred Wegener.

Les Carpates forment la continuation directe des Alpes vers l'Est.


Il est donc probable qu'elles prsentent une structure analogue. En fait,
des charriages ont et reconnus par M. Lugeon et V. Uhlig pour les Carpates Septentrionales, par G. Murgoci pour les Carpates Mridionales.
L'auteur esquisse la structure tectonique des Carpates Roumaines,
spcialement celle des Carpates Mritlionales, telle qu'elle rsulte des
recherches effectues dans les dernieres annes.
Domrude Rector,
Onorati Colegi,

lubiti Elevi,
Stimate doamne fi stimati domni,
Alpii i Carpatii, doua segmente ale unui singur ir de munti
ce strabate toata Europa.
Alpii si Carpatii, doi frati, unul putin mai mare ca statura,
Alpii; celalalt putin mai mare ca varst, Carpatii.
Alpii i Carpatii, leaganul strabunilor nostri dela cari popoarele, astazi diferite, ale Europei au o importanta mostenire

comuna.

in Alpi ca si in Carpati, problemele pe cari le pune studiul geologic al muntilor sunt aceleasi, i ca sa le rezolvrn,

trebue s ne unim, trebue sa lucram impreuna. De aici reiese nevoia excursiunilor stiintifice ale geologilor diferitelor
www.dacoromanica.ro

ALPII SI CARPATII

tari, unii in tarile celorlalti. De aici a urmat creiarea unei Asociatiuni care leag geologii diferitelor tan carpatice. De aici
se inteleg legaturile vechi i intime ce exista intre geologii diii
Carpati si geologii din Alpi, intre geologii romani i geologii
elvetieni.

Asa dar, muntii cari ne-au asigurat o origine comuna, astazi, and aproape am uitat de aceast comunitate, ne cheama
din nou unii catre altii.
Dar exist legaturi si mai adanci, nu numai tiintifice, ci
si sufletesti.
Romania si Elvetia sunt doua tari muntoase cari imprima
populatiunli lor un oarecare caracter comun.
In Romania si in Elvetia traesc doua popoare de tarani
ciobani, cari au mai pastrat obiceiurile lor stravechi si simple.
Romanii i Elvetienii sunt doua natiuni care pe aceasta patura* ii intemeiaza increderea cu care privesc in viitor.
Asa dar, muntii, in mai multi privinta, formeaza puntea de
unire a popoarelor noastre, si de aceea am tinut sa v vorbesc,
in ultima mea lectiune, despre Alpii i Carpatii, structura ai
formarea lor.
Aceasta cu atat mai mult cu cat ilustrul meu predecesor,
profesorul Murgoci, care fimp de 17 ani a ocupat locul acesta,
a fost printre primii cari au recunoscut principiul fundamental
al structurii muntilor, iar Laboratorul de Mineralogie al $coalei
Politechnice, de atunci i Ora astazi, a urmarit in dcosebi
aceasta problema.

0 privire scurta pe harta ne arata rolul preponderent ce-1


joaca sistemul muntilor alpin in structura Europei. Dela Marea

Mediterana, Arcul alpin se intinde pana in Austria, unde se


desface in &lid ramuri: cea nordica continua prin Carpatii
Si Balcanii i trece in Catenele pontice, iar cea sudica se urmareste prin Dinarizii i Arhipelagul grec Oita in Taurus, in
Asia Minora. Jura, Apeninii si eventual chiar Pirineii se pot
considera ca lanturi secundare cari s'au desprins din lantul
principal. Fata de acest sistem de munti pe care-I putem numi
sistemul alpin, restul Europei e constituit din campii, din
www.dacoromanica.ro

PROF. ALBERT STRECKEISEN

regiuni de dealuri i coline si din unele lanturi de munti mai


vechi cari, in mare parte, au cazut prada eroziunii mai de mult.
Aceeasi situatie o gasim si in continentele celelalte: In Asia,

sistemul alpin se continua prin Persia si Himalaya 'Ana in


India olandeza, munti caH contrasteaza cat se poate de mult
WNW

ESB

Bazinul ParsuIui
Paris

Fig. 5.

Vosgi

Paleogen

Profil schematic dela Vosgi pra* la Basinul Parisului

cu imensele intinderi plane si tabulare din Siberia. In America, sistemul alpin e reprezentat prin catenele circumpacifice,
Cordilierii i Anzii. Africa, in sill-sit, formeaza un imens podis

continental, si numai muntii din regiunea cea mai de NW,


Atlasul i Riful, se mai inscriu in sistemul alpin.
Astfel, la toate continentele se pot deosebi ca elemente struc-

turale de prim ordin: lanturi de munti sau zone orogenetice


P. Sardona

P. Segnes

Tsching &hamar

P. Grisch

.SW

Fig. 2. Vedere din Alpii Glaronezi: P. Sardona. P. Segnes qi Tschingelhorner. Permianul (hasurat) e inclecat pe irurile aigiloase din seria
fliului (fSra semne). Pe planul de inclecare se gilsesc depozite mezozoice
(punctate), intens laminate. (dupbi I. Oberholzer, Geologie der Glarneralpen, B,itr. Geol. Karte Schweiz, N. F. 28, Bern 5933).

pe de o parte, regiuni plane si tabulare sau podisuri continentale pe de alt parte.


Din aceste doua elemente muntii atrag in deosebi atentia
noastra. Ce monotone ar fi continentele fara munti; muntii

www.dacoromanica.ro

Fig. 3.
Profil prin regiunea lacului
celor patru cantoane (langa Luzern).

Conglomeratele miocene (nagelfluh) cad


spre sud sub flisul eocen i sedimentele
cretacice ale pfinzelor elvetice, cutate
in sine. (dupl C. Schmidt).

Kuhn

JV:

7800..

Rigi-

Mythen,

ladsterlb Scheidegg
1665.

7875., 7902.

7300..

12135 Mio

Rig iho chflulz/


7 96

..

!,

IV Itkel 5

Jtliederhautakulav
Seelisberg--- "8". "

...

Ober6augn,sfock
2121'

1002.- .

s.

ca ea eXagelflult

F7H1 Eocaen

177 .1 lielvetische
Kreide
Kreide 1 Klippen.
Jura Facies
1

Nehrsitert.

rEEZZ Trias
0

iK,n.

+.0,

Biirgen.siock Aecherli
890m.

450.

www.dacoromanica.ro

Buocizserhl Mammal,
rfai",

""-

S.k. 702..

PROP. ALBERT STRECKEISEN

le dau vie*. Muntii nu numai ca sunt mai atragatori din punct


de vedere pitoresc, nu numai ea sunt mai interesanti din punct
de vedere tiinific, ci au si jucat un rol insemnat in evolutia
popoarelor. Originea noastr e legata de munti; caracterul popoarelor noastre a fost determinat, in mare parte, de traiul in
munti.
De ce aceast impartire a continentelor in zone orogenetice
si in podisuri continentale ? Cum s'au nascut zonele orogene-

Pilatus

Mettle

Alpnach

Khrnsenhl

...

S.

Schwarzfluhli
.X:
0

,11.

[0 .00.1

0/
NA/

11-1

Plioceen Aquitan Eocaen Obere

Tertrar

Kreide

la 0,1

Urgon

6-74

Untere

e-44..

Kreide
Z

: Km.

Fig. 4.
Profil prin regiunea muntelui Pilatus (lang Luzern).
Flisul eocen i sedimentele cretacice ale pfinzelor elvetice sunt cutate
i incglecate spre Nord peste Miocenul Podisului Elvetian.
(dui:4 C. Schmidt)

tice ? Aceste intrebri ne conduc la teoriile orogenetice, destul


de numeroase. Toate aceste teorii ramAn insa speculatiuni interesante, dar sterile, daca ele nu se bazeaza pe fapte precise

de observatie. Prin urmare, inainte de a ne pune problema:


www.dacoromanica.ro

ALPH $1 CARPATII

"I.

6.1

Spitzfluh
See fel d

Sighis ha I

Thal

Subalpine
Jliagelfluh

I.
Eocaen

C. 5 &IAA.,

.;

le 2.

II-

l!!-I'".

.1

Urgon

Untere
Ifreide

Kreide

Errari'll.""111

Lias

Klippen

Lacurile de Thun (in fat) si de Brienz (la dreapta in fund)


cu Interlaken (intre ele) in Berner Oberland.
Sedimentele cretacice ale pfinzelor elvetice i f1iul eocen sunt incalecate
spre Nord peste conglomeratele miocene ale Podisului Elvetian,
www.dacoromanica.ro
(dup C. Schmidt).
Fig. 5.

I0

PROF. ALBERT STRECKEISEN

cum s'au format muntii ? ne vom


.2k

-50

-0

cd

bo

41

o
o

4,3

04

.,
..+Cd

,..

cn

intreba : cum sunt constituiti muntii ?


Constitutia si structura muntilor se

stabileste prin lucrarile de pe teren


ale geologului. Ca sa-si dea seama de

fenomenele ce le prezinta regiunea


pe care-o studiaza, geologul trebue
sa umble de dimineata pana seara,
biruind adversiunile timpului si. oboseala

sa proprie, ca sa

stabileasca

natura rocelor ce se gasesc in diferitele parti, raspandirea Mr si asezarea

Mr. Toate aceste date le trece pe


care devine astfel harta geolo-

harta,
gica' a regiunii. Ridicarea geologica
a unei regiuni cere o cultura tnntifica aprofundata si rabdare, multa
bo
.9

6'1

-0

bo

rabdare. Nu s'ar crede ce munca


imensa e depusa intr'o harta geological

bine lucrata. Harta geologica terminata, putem trece la construirea unei


sectiuni verticale, adica a unui profil
geologic. Bazandu-ne pe observatiile
dela suprafata, putem trage concluzii,
prin extrapolare, asupra constitutiei
geologice din adancime. Spre deosebire insa de harta geologica care
recta' numai fapte precise de obser-

!4

vape cari nu pot fi cleat juste sau

un oarecare caracter hipotetic care


poate fi exprimat printr'o anumit

t:t4.

false, profilul geologic are intotdeauna

probabilitate. Caci nici pentru geolog

pamantul nu este transparent. Construirea profilului geologic poate fi


44

inlesnit i probabilitatea lui ridicata,

daca posedam oarecare date despre


www.dacoromanica.ro

A.ST R E CK EISEN'
Surfaces de charriage
Lignes de dislocation

CARTE TECTONIQUE DES CARPATES ME-RIDIONALES


'

0
......

50 km

-..... .

ff 2- - _--- 111-41

--..----.i

''''tref

vol.

!j

Bra.s4:,

\,"1".

"::.^'"teff

SEDIMENTAIRE
6

Itr

Serie des roches vertes (Serie de LOCVA )

. NOYAU X CRISTAL LIN S 5


4
DES

111111111

Fig. 8.

Cristallin de la POIANA RUSCX


a200e seta crele principals
Cristallin de FAGAR o4
Rine des roches lotroldes
c Zone du gneiss de Cumpina
CrIstallin de a
l LEAOTA

lb

NAPPES SUPeRIEURES3
2

Sirle mesozoique (Permocarb-Crdtace int. et Cret.moyen)


Serie des gneiss rnicaces(serie de VIrtgAC

Zone du gneiss de COZIA

II-NOYAU CRISTALLIN DE
LA NAPPE GCTIQUE

Cristallin du LOTRU cl.Valari oblehedig-Bahna t)4ehecfnli-GuraVall

I-MASSIFS AUTOCHTONES

Cristallin du PAHANG 11.1;iserttrtP.41Vieteeann-utgirC:FAIrna

a. Mts du Latru. b Mts Godeanu. c MduSemenic

Herta tectonid. a Carpatilor Meridionali.

www.dacoromanica.ro

ILtddUVO ffi HdrIV

e`

72

PROF. ALBERT STRECKEFEN

variatia geologica pe verticala. Aceste date ni le putem procura

de pilda prin sondaje sau tuncluri, sau ni le procura insasi


natura, de pilda in taieturile adnci ce le fac raurile. In aceasta

privinta, Alpii cu relieful lor natural de peste 4.000 metri


prezinta conditiuni simtitor mai avantajoase decAt Carpatii,
si de aceea nu e de mirat Ca dela Alpii au pornit studiile
moderne referitor la structura muntilor.

Observatiunile geologice ce s'au putut face in Alpi, ne conduc la trei constatari eari ne dau oarecari larnuriri in aceasta
privinta.
1. Alpii sunt munti relativ tineri, cutarea lor a avut loc intr'o

perioada relativ noua.


Dar ce inseamna a relativ nou a pentru geologii cari sunt
obisnuiti s jongleze cu milioane de ani ? In scara relativii a
timpurilor geologice, perioadele precambriene i paleozoice reprezinta Antichitatea, Mezozoicul Evul mediu, iar Tertiarul
si Cuaternarul constitue Istoria nioderna i contimporang a
parnntului. Daca ne referim la aceasta scara, formarea Alpilor

sau cutarea alpina s'a terminat in Tertiarul mediu, caci formatiunile Tertiarului inferior, cele eocene i oligocene, se mai
gasesc cutate in edificiul alpin. Intelegem acuma i formcle
gigantice ale acestor munti: Alpii fiind un sir de munti relativ
tineri, Inca n'au cazut prada actiunilor destructive si subversive ale eroziunii.
Exista cutari si mai vechi, cutarea hercinica i cutarea caledoniana, cari au avut loc in era primara. Muntii cari s'au ridicat in urma acestor cutari, sunt de mult daramati de eroziune si transformati in regiuni de dealuri i coline. Nici Alpii,
intr'un viitor mai indepartat, nu vor avea alta soartil.
2. Dar se mai pune intrebarea : desi Alpii sunt un lant tnar,
nu cumva au suferit ei si cutari mai vechi ? Aceastil intrebare
ne conduce la a doua constatare. Inteadevar, exista suficiente
motive ca sal dam un raspuns afirmativ, i iatil de ce.
Fiecare harta geologica generala ne arata ca Alpii sau si Carpatii sunt constituiti din doua feluri de formatiuni: pe de o
parte 0 serie de roce mezozoice, eventual chiar i tertiare, cari

www.dacoromanica.ro

ALPII SI CARPATII

13

in cele rnai multe parti au rnai pastrat caracterele lor sedimentare ; pe de aka parte complexe cristaline, compuse de sisturi
cristaline variate, cu cari sunt asociate adesea i masive eruptive.
Ori, aceste sisturi cristaline nu reprezinta altceva cleat roce
paleozoice i chiar mai vechi
sedimentare foarte vechi
cari, in cutarile ce le-au suferit, au fost transformate si metamorfozate in sisturi cristaline. Complexele cristaline cum
sunt de pilda masivele autohtone din Carpatii Meridionali sau
Cristalinul Lotrului, sau complexe analmge din Alpi posed;i
o structura geologica interna ce au dobandit-o in cutarile vechi

carora le-au fost supuse. In cutarea aIpin, aceste complexe


cristaline, ramannd pasive, si-au pastrat caracterele proprii.
De aceea ele ne apar astazi ca marturii ale unor cutari mai vechi.

Lantul alpino-carpatic e deci de origine complexa: cutdrile


vechi au lasat urmele lor in complexele cristaline; iar cutarea
noua, alpind, a reusit sa-si incorporeze i seria mezozoica zi
complexele cristaline vechi, ridicAnd din ele un edificiu irnens
in care se manifesteaza o energie de cutare impundtoare.
3. A treia constatare priveste structura geologica a muntilor,
adica asezarea diferitelor paturi in edificiul alpin.
Intr'o regiune necutata, cum e de pildd partea centrald
septcntrionala a Frantei, toate rocele se grisesc in succesiune
normala : stratele cele mai vechi se gasesc la baza, pe ele se
reazirri strate mai noui, si acestea sunt acoperite, la randul

lor, de strate si mai noui. 0 astfel de succesiune normala o


intAlnim and inaintarn dela Vosgi spre Bazinul Parisului (vezi
fig. 1): Complexul cristalin vechiu al Vosgilor e acoperit de
Triasic, pe care se reaziima Jurasicul ; urmeaza Cretacicul, si

in slat-sit Paleogenul. Stratele sunt aproape orizontale, cu o


usoara inclinatie in spre centrul Bazinului.
Intr'o regiune usor cutata, de pilda in Jura, stratele nu rnai
sunt orizontale, ci formeaza sinclinale si anticlinale. Dar relatiunile de succesiune normala in general se gasesc conservate
si aici.

Altfel e in Alpi. In Alpi gasirn o stare de lucruri cu totul


diferita, cu totul straina acestui rationament stratigrafic simplu
si cu totul contrara bunului simt, astfel Meat altadat profesorii

www.dacoromanica.ro

14

PROP. AL 13EW1' STRECKEISP N

nici n'au indraznit sa' vorbeasca la curs despre


structura Alpilor. In Alpi gasirn fenomenul succesiunilor anormale sau inverse. In loc sa gasim rocele mai noui asezate pe
aproape

rocele mai vechi, cum ar trebui, intalnim frecuent dispozitia


inversa, i aceasta nu numai in mod local, ci pe intinderi de
zeci de kilometri.
Cum se poate explica fenomenul acesta ? De sigur nu prin
procesul de sedimentare, caci acesta conduce intotdcauna la
succesiuni normale. Prin urmare, trebue sa se fi intamplat ceva
dup sedimentare, si anume un fenomen foarte gray care a
rasturnat complect ordinea de succesiune primordial. Dar ce
o fi fost ?
Marcel Bertrand, marele geolog francez, a avut intuitia geniala sa admit miscari tectonice tangentiale, adica deplasati
mecanice orizontale, pentru explicarea acestui fenomen. Isi in-

chipue cal rocele mai vechi au fost transportate in mod mecanic


peste rocele mai noui. Cum insa dispozitia inversa se mentine
pe distante foarte mari zeci de kilometri
fortele tangenPale trebue sa fi fost destul de insemnate. Astiel de complexe

de roce cari au fost incalecate in mod mecanic peste un sub-

strat mai nou au fost denumite mai tarziu panze, iar fenomcnul care le-a dat nastere poarta numele de sariaj.
II. Schardt, M. Lugeon si P. Termier in Alpi, G. Murgoci
si V. Uhlig in Carpati si-au insusit aceste idei si au arat.a c
fenomenul sariajului nu exista numai in Bazinul carbonifer
franco-belgian dela care a plecat IV:arcel Bertrand, ci si in Alpi

si in Carpati.
SA dam cateva exemple:
Un caz clasic intalnim in Alpii glaronezi, in regiunea muntilor P. Segnes si P. Sardona (fig. 2). Varfurile muntilor sunt
constituite din conglomerate permiene (verrucano), iar fundul
vailor din sisturi argiloase, foarte desvoltate, cari pe baza pestilor fosili gasiti in ele, s'au dovedit a fi tertiare (oligocene);
ele apartin seriei flisului. Ne aflam dcci in fata unci succesiuni
anormale din cele mai caracteristice. Permianul a fost sariat
in mod mccanic peste flis, iar pe planul de sariaj se intalnesc
benzi si lentile de calcare mezozoice, intens laminate.

www.dacoromanica.ro

ALPII $1 CARPATII

15

In regiunea Lacului celor patru cantoane (fig. 3 si 4), langa


Luzern, precum si in regiunea lacurilor de Thun si de Brienz
(fig. 5), se poate constata ca panzele elvetice, constituite din
Cretacic Si Eocen i intens cutate, au inaintat chiar peste conglomeratele miocene (nagelfluh) din Podisul Elvetian (de pilda
la Rigi). In aceleasi regiuni gasim anumite mase de calcare
mezozoice
cu totul diferite, ca facies, de cele ale panzelor
elvetice
cari provin din panze superioare (austro-alpine) si
cari plutesc ca clipe fara radacini pe fliul panzelor elvetice
(de pilda Mythen, Stanserhorn).
Fenomene importante de sariaj gasim si in Alpii grisonezi
(fig. 6). In regiunea Praetigau, un complex intins de sisturi
argiloase, usor filitice (asa numitele <schistes lustres sau sisturi grisoneze ), de varst jurasica, cretacica i tertiara, constitue sedimentarul panzelor peninice. Spre rasarit, ele cad sub
calcarele triasice i jurasice ale panzelor austro-alpine inferioare i apoi sub imensul complex cristalin al muntilor Sil-

vretta. Acest complex, alcatuit din sisturi cristaline variatc,


constitue nucleul cristalin al panzei austro-alpine superioare.
zo km mai spre rasarit, in Engadinul inferior, calcarele mezozoice i isturile grisoneze apar iarasi
in fereastra -- de sub
Cristalin. Trebue sa admitem ea' stratele mezozoice sunt continui sub complexul cristalin care a fost sariat peste ele.
Aceste cateva exemple s'ar putea inmulti dup plac. Pretutindeni in Alpi gasim aceastd structura de succesiuni anormale
sau
cu alt cuvant de panze, cari nu pot fi bine explicate
altfel cleat prin fenomene tectonice, prin sariaj. Alpii poseda
structura in panza. Exist multe, chiar foarte multe panze cari

sunt sariate unele peste altele i cari pot fi aranjate in mai


multe sisteme.

Dacil facem un profil transversal prin Alpi, intalnim dela


Nord la Sud, adica de jos in sus, urmdtoarele unitati tcctonice
(fig. 7):
z. 1VIasivele centrale. Ele reprezinta complexe cristaline cari

in timpul cutarii alpine au ramas, mai mult sau mai putin,


la locul lor (de aceea sunt numite autohtone ). Exemplc: masivele Aar si Gotthard, masivele Mont Blanc si Aiguilles Rouges.

www.dacoromanica.ro

16

PROF. ALBERT STRFCKE1SEN

2. Cuvertura sedimentara mezozoica a masivelor centralc


autohtone in parte a ramas pe loc, in parte a fost decolatri si
cutatil in sine, formand o serie de panze de supracutare fara
nuclee cristaline: panzele elvetice.
3. Panzele peninice, panze de insemnatate mare, cu nuclee
cristaline, formeaza zona in care intensitatea cutarii a fost
maxima. Rocele din cuvertura sedimentara a lor au atins adesea

un grad destul de ridicat de metamorfism.


4. Panzele austro-alpine. Imensa masa cristalina a muntilor
Silvretta, care constitue nucicul cristalin al panzei austroalpine superioare, a fost impins peste unitatile inferioare cari
au fost laminate si sdrobite, smulse dela radacinile lor si trans-

portate mai spre Nord la baza nucleului cristalin. Prin cornparatie, imensa masa cristalina care a trecut peste unitatile
tectonice inferioare, a fost denumit traineau ecraseur . La
panzele austro-alpine se rataseaza i acele mase sedimentare
sariate cari se gasesc in Prealpii din Fribourg si Chablais si
ca clipe in regiunea Lacului celor patru cantoane.
Aceasta este imaginea ce ne-o facem de structura Alpilor.
Oare sa fie posibile fenomene de incalecare de asa mare anvergura pe o zond asa de restransd a globului pamantesc ? Asa
s'au intrebat i multi geologi cari nu au lucrat in regiuni alpine si cari au calificat aceste pareri de geopoezie, dacd nu
cumva chiar de geofantezie.
La aceasta obiectiune rdspundem: usor sau greu de inteles,
fenomenele exista. Relieful natural al muntilor ne permite sa
observiim direct, ca de pilda in Alpii glaronezi sau in Grisonia,
diferitele panze incalecate una peste alta. Tunelurile ce s'au
facut, de pilda tunelul Simplonului, iarasi au pus in evidenta
si existenta i importanta sariajului. Ridicarile i scufundarile
axiale ce exista in edificiul alpin, ne conduc dela sine la pro-

filul geologic prin Alpi cum il prezentam astazi, fara s fie


nevoe de extrapolatiuni indraznete spre adancime. Nu exagerez

dacd spun: structura in panza a Alpilor asa cum o prezinta


profilele moderne, e asigurata cu o probabilitate mai mare de
95%. Ceea ce se mai discutd, sunt doar chestiuni de detaliu.

www.dacoromanica.ro

ALPII SI CARPATII

17

Dar acum ne punem intrebarea: Curn s'au format Alpii ?


Cum s'a ajuns la aceasta grandioasa cladire, mai grandioasa
Inca decat muntii gigantici ce o reprezinta ? Cari au fost
for-tele cari au condus la efecte de cutare asa de insemnate ?
Putem admite
i aici intram in domeniul hipotetic al teoputem admite ca fenomenul cutarii alpine se datoreste
unei compresiuni a domeniului alpin intre cloud mase rigide
cari au fost deplasate una spre alta prin forte orizontale cari
in scoarta pamantului se manifesteaza ca forte tangentiale. Dar
de unde sa provina forte orizontale atat de insemnate cat ne
trebue pentru a explica structura Alpilor ?
Alfred Wegener, marele astronom i geofizician, care acum
trei ani a murit in expeditia sa in Groenlanda, a stabilit o teorie
interesanta dupd care continentele n'ar avea o pozitie cu totul
fix pe globul pdmntesc, ci s'ar putea deplasa pe un substrat
plastic mai adnc, i s'ar fi i deplasat in timpurile trecute.
Dupa aceasta teorie, blocurile continentale plutesc pe o zona
mai plastica, prielnica unor deplasari orizontale. Exist argumente, mai ales de ordin geofizic, cari fac probabile astfel de
deplasari, dar nu ne putem permite sa intrdm aici in aceasta
chestiune. Indiscutabil insa c teoria deplasarii continentelor
rezolva relativ usor multe probleme paleontologice i paleoriilor

g_ografice. Daca admitem cu aceasta teorie ca dela Permian incoace continentul african s'a deplasat in spre continentul eur-

asiatic, intelegem c domeniul intermediar intre aceste douii


mase rigide micsorandu-i-se spatiul
s'a putut cuta, formind un edificiu de felul celui alpin. Vedem deci ca teoria
deplasarii continentelor explica relativ usor structura in panza
a Alpilor ; si de aceea majoritatea geologilor alpini sunt favorabili acestei teorii.

Trecem la Carpati.
Carpatii sunt constituip, cum se vede bine intr'un profil
transversal, din urmatoarele trei zone:
Zona cristalino-mezozoica sau zona central, la interior.
Zona flisului, la mijloc.
Zona pericarpatica sau neogena, la exterior.
www.dacoromanica.ro

18

r RM. ALBERT STRECKEISEN

Raporturile intre cele trei zone sunt tectonice: zona centrala


e incalecata peste zona fliu1ui, iar aceasta la randul ei
incaleca zona pericarpatica. Aceste raporturi, desi uneori sunt
mascate de fenomene posterioare, se recunosc bine pe intinderi mari.
Zona pericarpatica nu intra in edificiul carpatic propriu zis.
Ea reprezinta cuvertura neogena a platformei podolice, in care
cutele apar ca reflexe ale eutarilor din flis.
Zona flistilui, constituita din depozite cretacice i paleogene,
se urmareste in mod continuu dela Viena prin Moravia, Silezia, Galitia, I3ucovina, Moldova, Muntenia Oita la Dambo-

vita, unde dispare sub Carnpia Romana, pentru a reapare


poate
in Balcani. Carpatii Meridionali in orice caz nu
mai sunt insotiti de o zona a flisului.
Zona central, formata din complexe cristaline i depozite
mezozoice, nu constitue o zona continua, ci apare sub forma
de blocuri izolate: Carpatii Septentrionali (Tatra), Carpatii
Orientali i Carpatii Meridionali, blocuri ce sunt separate prin
lacune de 200 km respectiv ioo km. Aceasta dispozitie discontinua ingreuiaza urrnarirea unit4i1or tectonice dela un
bloc la altul, daca nu cumva o face imposibila. In orice caz,
in momentul de filth' este imposibil de a urmari unitatile tectonice din Alpi Oita in Carpatii Meridionali, asa cum s'a incercat de unii cercetatori.
Structura Carpatilor este relativ complexa, i aceasta mai
ales din motivul urrniltor. Cutarea arcului carpatic s'a efectuat
intr'un interval de timp relativ mare; miscarile tectonice au
durat dela Cretacicul inferior 'Ana in Cuaternar, au culminat
insa in cloud faze principale sau paroxisme : paroxismul din
Cretacicul mediu i paroxismul din Tertiarul mediu.
Paroxismul mezocretacic a afectat zona centrala, imprimandu-i

o structura asemanatoare cu acea a Alpilor. In schimb, zona


flisului, in acel timp, mai era in faza geosinclinala.
Paroxismul mezotertiar a cutat, in primul rand, zona flisului. Zona central, devenita mai rigida prin cutarea anterioara, a suferit numai deformatiuni mai slabe, prin cari structura ei dobanditil in cutarea mezocretacicil a fost reluata
www.dacoromanica.ro

ALPII SI CARPATII

19

intr'o oarecare masura, destramata. Acestor fenomene se datoreste si descompunerea zonei centrale in cele trei blocuri.
Cum Carpatii constitue neindoios continuarea Alpilor, ne
pare probabil c vor prezenta o structura oarecum asernanatoare.

De fapt, deja in 1905, Murgoci a semnalat in Carpatii Meridionali existenta unei mase enorme mai ales de sisturi cristaline, sariata peste masivele autohtone i sedirnentarul lor.
Este asa numita Panza Geticd a lui. In acelasi timp el a si explicat de ce acele dou grupuri de sisturi cristaline, ce fuseserd
-stabilite inainte de profesorul Mrazec, sunt separate intotdeauna

intr'un mod asa de net. Existenta sariajului in Carpatii Meridionali a fost desbatuta i combatuta timp indelungat, dar lucrarile geologice din ultimii ani au confirmat-o pe deplin.
Dupd Murgoci, s'a emis parerea c i zona fliului e constituit din diferite unitati cari stau ca panze una peste alta. Sunt
insa panze de o amplitudine mai mica si de o importanta mai
redusa si nu se compara cu Panza Getied din Carpatii Meridionali. Se intelege deci gluma lui Murgoci care, intr'o bun
zi, spunea: z Ce vorbesti de panze, frate. Ale tale s'carpe !
Ale mele 's panze a.
De atuncea, geologia Carpatilor s'a mai larnurit, i astazi
structura in panza a Carpatilor este admisa de marea majoritate a geologilor Cehi, Polonezi i Romani cari lucreaza in
aceste tinuturi.
Sa mai aruncarn o scurta privire asupra Carpatilor Meridionali, cari in ultimii ani s'au bucurat de o atentiune speciala,
si a caror constitutie a fost cercetata, intre altii, de Care A.
Codarcea, N. Gherasi, St. Ghika-Budesti, G. Manolescu si G.
Paliue.

Limitandu-ne strict la liniile mari, putem deosebi urmatoarele unitati (fig. 8).
1. Masivele autohtone sunt complexe cristaline cari constitue
unitatile tectonice cele mai inferioare ce apar in Carpatii Meridionali. Ele se incadreaza in doua zone. Zona externa se urmareste dela muntii Parang prin muntii Vulcani pana la muntii
Cernei uncle se bifurca in doua zone anticlinale; cea sudica

www.dacoromanica.ro

Zo

PROF. ALBERT STRECKEISEN

intra prin Baia de Amnia in Podisul Mehedinti, iar cea nordica


dispare la Varful lui Stan sub cuvertura sa sedimentara. Zona
interna e constituit de Masivul Retezat-Petreanu si de masivul
Almasului.

Toate aceste masive poseda o constitutie petrografica asemanatoare Si un facies cristalin inrudit. Sunt formate din rocc
granitice ce predomina ; din roce dioritice i gabbroide ce apar
astazi mai ales sub forma de amfibolite; si, mai subordonat,
din sisturi cristaline, sisturi sericitoase-cloritoase cu un evident caracter epizonal. Frecuent, diferitele roce se gasesc dispuse in zone in a caror aranjare se manifesteaza o perioada
de cutare mai veche, probabil cutarea hercinica.
Cuvertura sedimentara, in discordanta stratigrafica peste masive, se &este reprezentata in Banat, in regiunea dela Mchadia,
in Podisul Mehedinti si in partea centrald a Carpatilor Meridionali (intre Oslea Si Voineasa Si intre Tismana i Polovraci).
Pe and in l3anat depozitele sedimentare, mezozoice, mai posedd caracterele lor initiale, in partea centrala a Carpatilor
formatiunile respective prezinta toate urme ale unor irnportante striviri mecanice, i cu atat mai intens cu cat inaintam mai spre rasarit. Calcarele sunt laminate si in parte
recristalizate; iar sisturile argiloase sunt transformate in

filite, in parte chiar in sisturi cu cloritoid. Din cauza acestui


metamorfism dinamic, trilsaturile initiale ale acestor formatiuni
nu se mai recunosc bine, si varsta lor era pusil la indoial. In
urma plantelor fosile gasite dc Manolescu, Formatiunea de
Schela, considerata altadata carbonifera, s'a dovedit a fi jurasica. Iar seria din Valea Jietului, dui:4 cum a ardtat Pahuc,
reprezinta probabil o serie stratigrafica dela Triasul inferior
pfin la Cretacicul inferior.
2. Peste masivele autohtone si cuvertura lor sedimentara a
inaintat Panza Geticd, un imens complex de sisturi cristaline
cu un caracter mezozonal-katazonal, micasisturi i gneisuri
micacee, adesea injectate de solutiuni aplitice i pegmatitice ;
arnintim cunoscutele pegmatite din Valea Lotrului si dela Teregova (in Banat), cari sunt exploatate pentru mica si pentru
felrlspat.

www.dacoromanica.ro

ALPII SI CARPATII

2I

Acest complex, cum se poate constata bine pe teren, e sariat in mod mecanic peste masivele autohtone si cuvertura lor
sedimentara, ceea ce i explica faptul ea' aceasta din urrna,
cuvertura sedimentara, prezinta fenomene asa de intense de
laminare si tectonizare.
Complexul cristalin al Panzei Getice, Cristalinul Lotrului
cum a fost denumit, se poate urmari pas cu pas, cu caractere
petrografice aproape constante, dela Brezoiu pe Olt prin Muntii

Lotrului si regiunea Hategului pana in Semenic, iar de aici


prin Depresiunea Almasului pana la Liubcova pe Dunare.
Muntii Godeanu reprezinta un mare petec de acoperire a
Panzei Getice, izolat prin eroziune, care pluteste pe masivele
centrale i cuvertura lor. Alte dou petece de acoperire le gasim

in Podisul Mehedinti.
3. Dar Panza Getica sa fie singura panza ce exista in Carpatii Meridionali ? La rasarit la Defileul Oltului, la Nord in
Poiana Rusca si la Vest in Banatul apusean, Panza Getica e
acoperita cel putin asa se pare
de unitati tectonice superioare care sunt reprezentate prin complexe cristaline ce au
iarasi alte caractere petrografice.
Aceasta este imaginea ce ne-o facem astazi de structura Carpatilor Meridionali. Viitorul va intregi lipsurile si va modifica
si corecta detaliile. Cred insa Ca' schema tectonica pe care o
putem prezenta astazi, va ramane neschimbata in esenta ei.
Domnule Rector,
Onorati colegi,
Iubiti elevi,

Mi-am incheiat insarcinarea cu care am fost onorat aici in


Romania, incercand s schitez in linii mari structura geologica

a Alpilor si a Carpatilor, fiindca de aceste dou lanturi de


munti ma leaga un trecut de munca i un noian de amintiri.
In Alpi mi-am trait o buna parte din tinerete, in Alpi mi-am
facut ucenicia in geologie, si tot in Alpi mi-am lucrat teza de
doctorat.

Chemat in Romania, am facut cunostinta cu Carpatii. De


ei m'am atasat, de ei m'am legat. In ei am gasit prilejul de a
www.dacoromanica.ro

PROF. ALBERT STRECKEISEN

22

depune o munca rodnica, in ei m'am dus ca sa-mi gsesc odihna


sufleteasca.

Acum and plec din nou spre Alpii dela cari am venit, ma
gasesc intr'o clipa de reculegere. Nu-mi vine usor sa parasesc

aceasta tara pe care o iubesc. Dar soarta ma chiama in alta


parte.

Astazi and parasesc catedra la care am profesat timp de


sapte ani, ultimele cuvinte pe cari le rostesc vor fi cuvinte de
multumire.
Va multumesc, d-le Rector si onorati colegi, pentru increderea cu care m'ati onorat si pentru simpatiile cu cari m'ati

primit si pe cari va rog sa mi le si pastrati.


Va multumesc, iubiti elevi, pentru ajutorul pe care mi 1-ati
dat ca sa-mi indeplinesc chemarea. Cu voi am invatat limba
romana, si cu voi am invtat sa fiu profesor.
Nu voiu uita, nu pot uita, timpul ce 1-am stat aici in tara
in mijlocul vostru.
Pleand doresc s las in sufletele voastre aceeasi buna amintire pe care o iau cu mine despre voi.

www.dacoromanica.ro

HARTA TECTONICA

'it:

ALPILOR

ELVETIENI
dup5 P. CHRIST
1934

Rai1..4;....

- MMM

'

1;;;;;
....

.....
..

.W-

:mu
_II

..

II --AA
.. V.11
E

MNMUM 1=1111
MEN =Mal=
PA

/411

NMI WAM=M11
MN

EN

N.NEN

.=:or

Ern- MMMMMM

1 MMMMM

'M..."-all
-..0111111M-iimil
illi
AIME
moms/ moo=

O 1110=0,0

00111Y.

IMMEMEMIl
001i1-7000

NM'

4i1001111

NUMMI AMMIIIN

1011rnt1E000=024
000010=
000, 101=100040
..01.01000000i

.....

0010,

1111IAMEMI

.010111Mili

Ak.
..:: 3.: :
MMMM :

"N

Masime cristaline vechi :


Vosji. P. N. Padurea Neagra.

..

++-++ ++
++++++
44+
t++ + +++

AAR!.

Jura.

Bazine tertiare :
Basinul Rinului (B. R.), Pod4u1 Elvetian

(P. E.), Campia lombarda (C. L.).

Masive granitice tertiare (Bregaglia).

EM

10

15

20

25K.

Masive centrala autohtone, (A. Aar, G. Gotthard,


A. R. Aiguilles Rouges, M. Montblanc).

PAnze elvetice (Elvetizi).

Tanze peninice (Penizi): Pr. Pratigau, E. I. Engadinul


inferior.

Panze austro-alpine (Grisonizi i Tirolizi), Si. SilIli 15 IR

vretta.

Sedimentarul Sudalpin (Dinavizi).

www.dacoromanica.ro

...

CARTE TECTONIQUE DES CARPATES MERIDIONALES


A.STRECKEISEN: Sur la tectonique des Carpates M6ridionales
ALIA"IULL4

1:800.000

ECHELLE

26

20

15

10

35

30

40

45

50 Kr..

S DES
01.4pus

c/

Cornana d. J.

Sebesel
e

&merle

eipiina

ORA ST1E
Beg,

Apoldul d.S.

Dobirce

FAGAR S

o\'

BIU

Toplifillbvat

Peruana

go,
HUNEDOA A

III 4

Nedray

iJite& de Munke

.16

EI3

&trial

soOO

_rZ4tcao,

Secetul.lir.

....c.

Miro/

CARA SEBES

of

Ocne
eeq,s"
ci,

,/

CO

....1

rnarn ,,

) (IT

Comer,'

Iodine 71,44

....-

.,11PR II

0enina

Maidan ',M,--

f.'

s/

Bela Crkva

.1\(

fizavIci

lora

4$4sca Muni I
1

;II

4105

c'''

Cr'

Radar

rn*

bAta

BE Do re

.a., 86i

'

Bier

Vj(tujru

Ia

BUmbepir.

Novae;

lest:04a0

:t

redone

z.Gblatu*Mr. .../

Dubovi,ci

81'14e5ut5rimit

Svinitfo

Pietrosife
---

,4

CURTER DE ARGE.

Horezu

;..

ZONE CRISTALLINOMESOZOIQUE

lutin?

ilL NOYAUX CRISTALLINS DES NAPPES SUPER1EURES

SEDIMENTAIRE

Nogne

transgressifs
sur les nappes

Crtace moyen

Serie des gneiss micaces (siinie de Vnlac)

Serie des roches vertes (serie de Locva)

Cristallin de la Poiana Rusa

dadove

-46

PaleozoIque : Formation de Raul Mare

ZON DU FLYSCH

ROCHES ERUPTIVES TERTIAIRES


ET MESOZOIQUES

!I7

Cristallin de la Leaota
Zone du Gneiss de Cozia

IL NOYAU CRISTALLIN DE LA NAPPE GETIQUE

a. POSTTECTON [INES
dacites,

Roches volcaniques tertiaires: rhyolites,


and/sites, easaltes

'10

C Zone du Gneiss de Curnp5na

Carbonifere inf., ?Devonien, ?Stlurien,

PetAvoselo

a Zone de la crete principals

b Cristallin de Fagaras b Zone des roches lotrokles


2

,st Milan
4-0
den Pek

SEVERIN

avicevita

Isovip

.0

Crtac inf.- Carbonifere sup.


(Srie mesozoique")

.9.

(fr

\\

TARGU JILI

NEOGENE

EiErthal

Pe

CAMPULUNG

Po'levraci

Po as
d Per

.e.

it'

Albepti

tu

...-4')

ofipbv

af

Old esti

dri tu^P'n

/).

111.2

Arefu

Creir:bu

aF

oteneffl

Cons

NaiBto

guri.Olin.

,to

Id

-I,

Surfaces de charriage

AR

Paleogene -Cretace sup.

.,

..'

COLA PL.

-- Lignes de dislocation

r.I

,n.i2j:fri rculane
Pec

..) Omerlricu 14,,,,,,

1:'

Dalbon:ta

Predeal

io

Skinerta

Golubac

r ,;

.4S

L11

tit
,

liubooye

li

N.Preota

SINAIA

1
leaota

ARAMA
#egoesti

,,.,

..,

liD

Brew,

140rsu

.iiCherbagetu
11Cr

'

; .--0,.
n

'

....

4' lsverna

Nevensga

Al

.13anscl.
.9.1.?Gappov 7

ele

Percent

Ornu

Dimbovioidara

RAMNICU VALCEA

h'smana

Bran

mono

woo

4'.

Orzti

1 a,,,

lantern/

/Podia

.....

lk

tobrita

began,

.-j

./...ic,

Vai de Et. Sgiqle";-,.

.'

Conne

irrprzniia

Pr
c2

;1.
..

_-.,
i

Pane

angel

........

P.irva.1.5

+/-

1.

(./

"S..

71;esti

Bohlerenu

Cp6ii(01

If Lain;

r.

42,

c,

Tilv

tni

Cornet

P: 14

42

IA TS.

',IG

V.

Ir

N4

I) i

0/

lli la

to

7 /..:e.

Voineasa

2,-

',......-

Lotn

..,............

-esti

Livizeni

c.f,npa lui Ne
'Mule

............

c')

can

CtiLi

Stu

Ks

1.11141

Manifleasa

(Marva

PE TROSANI

fp

VI--

Nehadica\

iclova

,------_,....

-,-;00'

..--',

a7

,721,.finta

.Z.

2..1

Steiendon

ORAVITA

4-*

..II

,;...,

.,.....:-.

z
4

e-

Teregova)0
P

IIc

Dame

.\

nip

iu

tenior--

Zarnecg/

'

F. A,

Vingni

Du

TA

.0.00

Cap

fif

Tomo Rosa

-----7>'

.,....--'

lb

OslO_a

.1

Dash; :
..-

vri.Petrii

.71-

/Seca

...

Dornrin

Poiana Haruki

rit. mic

Borlova ..:.

cea

a ga,

inciorovai,

RESITA

116

/"--.\

,Deth,esti

a Montipi ,:::-.4.-i

Nucsoa

PETREANU

mo do.veanu

Varfb.Mare

4T-em/r.q.':iC

artava

ta14

8
Rio de Mon

Bt5'0'

Ne.goi

,ornog.

Gindrel

Bouteri

act a

Since

Porcesti

aninyase
'

----\

Porumbac

1,

Buz*

7-te

Coo'lea

Rasinani

cA

_kJ

P0/

LUGOJ

Banatites (Crtac suprieur): granodiorites, etc.

ril

Cristallin du Lotru

a.Monts du Lotru, bull Godeanu, c.Mme du Sernenic,

d.Vilari, e.Menedinti Bahna,f.Mehedinti-Gura

1/8ii .

srie de Buciava
Granite de Liubcova

I. MASSIFS AUTOCHTONES
b. SYNTECTONIQUES

Ophiolites mesozoIques: serpentines, etc.


Gonnjane

Cristallin du Parang

a. Paring Mae Vulcan -Pats de la Cerna,b.Retezat,


.Petreanu, d. les de PA1mas.
DES. I PEI RestU

!rapt Met Inst. Geologic al Corn.

ANUARUL INSTITUTULUI GEOLOGIC AL ROMANIEI. Vol. XVI.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro