Vous êtes sur la page 1sur 38

Cluj Napoca, 2012

Radu

Spatii cu produs scalar

Definitia 54. Un produs scalar pe spatiul vectorial V peste F este o functie (forma
bilineara ) x, y : V V F cu proprietatile :
(positivity and definiteness) xv, v y 0 and xv, v y 0 iff v 0.
(additivity in the first slot)xu ` v, wy xu, wy ` xv, wy, for all u, v, w P V
(homogeneity in the first slot) xav, wy axv, wy for all a P F and v, w P V
(conjugate symmetry) xv, wy xw, v y for all v, w P V .
Un s.v. inzestrat cu un produs scalar se numeste spatiu cu produs scalar.
Cel mai imp. exemplu este Fn. Fie v pv1, . . . , vnq si w pw1, . . . wnq si definim
produsul scalar:
xv, wy v1w1 ` ` vnwn.
Algebra liniara

69

Cluj Napoca, 2012

Radu

Ex. tipic de produs scalr, numit prod. scalar Euclidean , iar cand ne referim la Fn ca spatiu
cu produs scalar, ne gandim la acest produs scalar Euclidean , daca nu se specifica in mod
expres altul.
Examples
Din def. rezulta :
xv, 0y x0, v y 0
xu, v ` wy ` xu, v y ` xu, wy
xu, v y xu, v y
forallu, v, w P V and P F
Definitia 55.

Fie V un s.v. peste F. O functie


|| || : V R

s.n. norma pe V daca:


Algebra liniara

70

Cluj Napoca, 2012

Radu

(positivity) ||v || 0, v P V v 0 ;
(homogeneity) ||v || || ||v ||, @ P F, @v P V ;
(triangle inequality) ||u ` v || ||u|| ` ||v ||, @u, v P V ;
Un spatiu normat este o pereche pV, || ||q, cu V s.v. iar || || este norma pe V .
Definitia 56.

Fie X nevida . O functie d : X X R care satisface proprietatile:

(positivity) dpx, y q 0 and dpx, y q 0 x y


(symmetry) dpx, y q dpy, xq, @x, y P X
(triangle inequality) dpx, y q dpx, z q ` dpz, y q, @x, y, z P X
s.n metrica sau distanta pe X . O multime X impreuna cu o metrica definita ea s.n.
Ne vom ocupa cu produse scalare.
a
Dar observam ca un prod. scalar pe V defineste o norma, prin ||v || xv, v y pt.
v P V , iar o norma pe V defineste o metricaprin dpv, wq ||w v ||, pt. v, w P V .
Algebra liniara

71

Cluj Napoca, 2012

Radu

Pt. un spatiu cu produs scalar pV, x , yq sunt adevarate identitatile:


m

i v i ,

i1

j wj y

j 1

m
n

i j xvi, wj y.

i1 j 1

Definitia 57.

Doi vectori u, v P V se numesc ortogonali daca xu, v y 0.

Teorema 58.
V .Atunci

(Legea Paralelogramului ) Fie V un spatiu cu produs scalrsi u, v P

||u v || ` ||u v || ||u|| ` ||v ||

Dem
2

||u ` v || ` ||u v ||

xu ` v, u ` v y ` xu v, u v y xu, uy ` xu, v y ` xv, uy ` xv, v


`xu, uy xu, v y xv, uy ` xv, v y

Algebra liniara

2p||u|| ` ||v || q.
72

Cluj Napoca, 2012

Radu

Gata Dem.
Teorema 59. (Theorem lui nea Pythagoras )Fie V un spatiu cu produs scalar, si
u, v P V ortogonali. Atunci
2

||u ` v || ||u|| ` ||v || .


Dem
||u ` v ||

xu ` v, u ` v y

xu, uy ` xu, v y ` xv, uy ` xv, v y

||u|| ` ||v || .

Gata Dem.
Vom demonstra una din cele mai imprtante inegalitati in matematica, inegalitatea
Cauchy-Schwartz. Exista o multime de dem. prez. una care e folositoare prin tehnica si
rationamentul ei.
Algebra liniara

73

Cluj Napoca, 2012

Radu

Consideram u, v P V . Vrem sa sriem u ca si suma dintre un vector collinear cu v


si un vector ortogonal cu v . Fie inF si u v ` pu v q. Impunand conditia ca v
ortogonal cu pu v q, avem

0 xu v, v y xu, v y ||v || ,
adica in mode necesar xu, v y{||v ||2, iar descompunerea este

u
Teorema 60.
V . Atunci

xu, v y
xu, v y
v
`
p
u

v q.
||v ||2
||v ||2

Cauchy-Scwartz Inequality Fie V un spatiu cu produs scalariar u, v P


|xu, v y| ||u|| ||v ||.

Egalitatea are loc iff u, v este multiplu scalr de celalalt.


Dem Fie u, v P V . Daca v 0 ambii membri ai ineg. sunt 0 si rez. are loc.
Algebra liniara

74

Cluj Napoca, 2012

Radu

Pp. v 0. Scriem u
||u||

xu,v y
v
||v ||2

` pu

xu,v y
v q.
||v ||2

Din T. Pitagora

xu, v y
xu, v y 2
2
v
||
`
||p
u

v
q||
||
||v ||2
||v ||2

|xu, v y|2
xu, v y
2
`
||p
u

v
q||
||v ||2
||v ||2

|xu, v y|2
,
||v ||2

ineg. echiv cu cea din teorema.


Avem eg. iff pu

xu,v y
vq
||v ||2

0, adica iff u este multiplu scalar de v .

Gata Dem.

Algebra liniara

75

Cluj Napoca, 2012

Radu

Baze ortonormale

Definitia 61. O familie de vectori A tei|i P I, ei P V u s.n. familie ortogonala daca


xei, ej y 0 pt orice ei, ej P A. Familia A s.n. ortonormala daca este ortogonala si
||ei|| 1 @ ei P A.
Motivul esential pt. care studiem familii ortogoonale este ca in baze ortonormale
calculele se fac f. usor.
Propositia 62.

Daca pe1, . . . emq este o familie ortonormala de vectori in V , atunci


2

for all 1, . . . m

||1e1 ` . . . mem|| |1| ` ` |m|


P F.

Dem Apply Phytagorean Theorem, you at home z. Gata Dem.


Corolar 63.
Algebra liniara

Orice familie ortonormala de vectori este liniar independenta.


76

Cluj Napoca, 2012

Radu

Dem Fie A o familie ortonormala in V si pe1, . . . , emq o parte finita a ei iar


1, . . . , m P F cu
1e1 ` ` mem 0.
Rezulta ca |1|2 ` ` |m|2 0, adica j 0, @j 1, . . . , m. Gata Dem.
O baza ortonormala intr-un sp. cu produs scalar V este o baza a lui V care este
de asemenea a familie ortonormala in V . Este clar ca o familie ortonormala de lungime
dim V este o baza ortonormala (argumentati z).
Teorema 64. Fie pe1, . . . , enq o baza ortonormala insp. cu produs scalar V . Daca
v 1e1 ` ` nen P V , atunci
i xv, eiy, si

||v ||

|xv, eiy|

i1

Algebra liniara

77

Cluj Napoca, 2012

Radu

Dem Fie v 1e1 ` ` nen. Cons. prod. scalar in ambii termeni cu ei si rezulta
prima afimratie.A doua rezulta din aplicarea repetata a teoremei lui conu Pitagora. Gata
Dem.
Up to know we have an image about the usefulness of orthonormal basis. But how one
does go to find them?. The next results give an answer to the question. The algorithm is a
well known algorithm in linear algebra, called Gram-Schmidt procedure. Here is pointed the
procedure, giving a method for turning from a linearly independent list into an orthonormal
one, with the same span as the original one.
Teorema 65. Gram-Schmidt Daca pv1, . . . , vmq este o multime liniar independenta
in V , atunci exista o familie ortonormala et of vectors pe1, . . . emq in V a.i.

spanpv1, . . . , vk q spanpe1, . . . , ek q
for k 1, m.
Dem Fie pv1, . . . , vmq liniar ind. Vom construi familia ortonormala pe1, . . . , emq
ortonormala inductiv. Fie e1 v1{||v1||.
Algebra liniara

78

Cluj Napoca, 2012

Radu

Pp. ca j 1 si familia pe1, . . . , ej 1q am ales-o a.i.

spanpv1, . . . , vj 1q spanpe1, . . . , ej 1q

Consideram

ej

vj xvj , e1ye1 xvj , ej 1yej 1


||vj xvj , e1ye1 xvj , ej 1yej 1||

Deoarece pv1, . . . , vmq sunt liniar ind., rezulta ca vj nu este in spanpv1, . . . , vj 1q,
si deci nici in spanpe1, . . . , ej 1q.
Atunci ej este bine definita si ||ej || 1.
Prin calcul direct rezulta ca pt. 1 k j avem
Algebra liniara

79

Cluj Napoca, 2012

Radu

xej , ek y

vj xvj , e1ye1 xvj , ej 1yej 1


, ek y
||vj xvj , e1ye1 xvj , ej 1yej 1||

xvj , ek y xvj , ek y
||vj xvj , e1ye1 xvj , ej 1yej 1||

0,

si deci pe1, . . . ek q este familie ortonormala. Din modul de definire al lui ej studentu poa
sa vada (dupa un moment de cugetare of course) ca vj P spanpe1, . . . , ej q, care implica,
(impreuna cu ipoteza de inductie), ca

spanpv1, . . . , vj q spanpe1, . . . , ej q
Ambele multimi fiind liniar independente (prima din ip. si a doua din ortogonalitate),
rezulta ce subspatiile au aceeasi dim j , deci sunt egale. Gata Dem.
Now we can state the main results in this section
Algebra liniara

80

Cluj Napoca, 2012

Corolar 66.

Radu

Orice spatiu cu produs scalar, finit dimensional are o baza ortonormala

Dem Alegem o baza in V , applicam Gram-Schmidt si obtinem o lista ortonormala, de


lungime dim V . Rezulta ca lista este o baza, fiind liniar independenta. Gata Dem.
The next proposition shows that any orthonormal list can be extended to an orthonormal
basis.
Propositia 67. Orice familie ortonormala de vectori a unui spatiu cu produs scalar de
poate extinde la o baza ortonormala a lui V .
Dem Pp. ca pe1, . . . emq este o familie ortonormla de vectori. Fiind liniar independenta,
se extinde la o baza pe1, . . . em, vm`1, . . . , vnq. Aplicam algoritmul Gram-Schmidt
vectorilor pe1, . . . em, vm`1, . . . , vnq, si obtinem pe1, . . . em, fm`1, . . . , fnq.
Procedeul Gram Schmidt lasa primii m vectori neschimbati, fiind deja ortonormali.Deci
obtinem o extindere la o baza ortonormala. Gata Dem.
Corolar 68.
Algebra liniara

Pp. T P EndpV q. Daca T are o matrice sup. triunghiulara rel. la o baza


81

Cluj Napoca, 2012

Radu

a lui V , atunci T are o matrice superior triunghiulara relativ la o baza ortonormala a lui
V.
Corolar 69. Pp. ca V este sp. vectorial complex si T P EndpV q. Atunci T are o
matrice sup. triunghiulara relativ la o baza ortonormala a lui V .

Algebra liniara

82

Cluj Napoca, 2012

Radu

Proiectii ortogonala si probleme de minimizare

Fie U P V o submultime a unui spatiu cu produs scalr V . Complementul ortogonal


al lui U , notat U K este multimea vectorilor in V care sunt ortogonali la fiecare vector din
U:
K
U tv P V |xv, uy 0, @u P U u.
Homework Verify that U K is a subspace of V , that V K 0 and 0K V , that
U1 U2 U1K U2K.
Teorema 70.

Daca U este subspatiu al lui V , atunci

V U U

Dem Suppose tha U este subspatiu al lui V (finit dim.). Aratam ca

V U `U
Algebra liniara

83

Cluj Napoca, 2012

Radu

Fie te1, . . . , emu o baza in U si v P V . Avem

v pxv, e1ye1 ` ` xv, emyemq ` pv xv, e1ye1 xv, emyemq

Notam primul vector cu u iar al doile cu w. Clar u P U . Pt. orice j 1, m avem


xw, ej y

xv, ej y xv, ej y

Atuci w este ortogonal pe fiecare vector din baza lui U , i.e. w P U K, i.e.
K

V U `U .
Aratam ca U X U K t0u.
Algebra liniara

84

Cluj Napoca, 2012

Radu

Fie v P U X U K, atunci v este ortogonal pe fiecare vector din U (fiindca este in U K,


adica xv, v y 0, echivalent cu v 0. Relatiile V U ` U K si U X U K t0u implica
virgula concluzia teoremei.
Gata Dem.
Corolar 71.

(Pt. voi de demonstrat z) Daca U1, U2 sunt subspatii in V atunci

U1 pU1KqK.
pU1 ` U2qK U1K X U2K.
pU1 X U2qK2 U1K ` U2K.
Dem Your job Gata Dem.
Intr-un spatiu vectorial real cu produs scalardefinim unghiul a doi
xv, wy
p{
v, wq arccos
}v } }w}
Algebra liniara

85

Cluj Napoca, 2012

Radu

Avem

v Kw p{
v, wq 0.

Algebra liniara

86

Cluj Napoca, 2012

Radu

Varietati liniare

Fie V un s.v. peste F.


Definitia 72. O multime L v0 ` VL tv0 ` v |v P VLu unde v0 P V este un vector
iar VL V este subspatiu in V s.n. varietate liniara. Subspatiul VL s.n. subspatiul
director al varietatii liniare iar vectorul v0 s.n. vector director.
Remarks

if v0 P VL then L Vl .
v0 P L because v0 v0 ` 0 P v0 ` L.
for v1, v2 P L we have v1 v2 P L.
for every v1 P L we have L v1 ` L.
VL1 VL2 iff L1 L2.

Definitia 73.
Algebra liniara

Dimensiunea unei var. liniare este dimensiunea spatiului ei director.


87

Cluj Napoca, 2012

Radu

Varietatile liniare L1 and L2 se numesc ortogonale daca VL1 KVL2 .


Varietatile liniare L1 and L2 se numesc paralele daca VL1 VL2 sau VL2 VL1 .
Ecuatiile unei varitati liniare
Fie L v0 ` VL o varietate liniara intr-un s.v. finit dimensionala V . Pp. ca
dim L k n dim V putem alege in spatiul director VL o baza (finita) tv1 . . . vk u.
Avem

L tv ` v0 ` 1v1 ` ` k vk |i P F, i 1, k

Consideram o baza arbitrara (fixa) in V , lets say te1, . . . enu and iar daca utilizam
vectori coloana pt. coordonatele in baza obtinem ecuatiile parametrice ale varietatii
liniare.
Algebra liniara

88

Cluj Napoca, 2012

Radu

&x1

x01 ` 1v11 ` . . . k v1k

...

%xn

x0n ` 1vn1 ` . . . k vnk

Rangul matricii pvij qi1,n is k deoarece vectorii v1, . . . vk sunt lin. ind.
j 1,k

1. O varietate liniara de dim. 1 s.n. dreapta.


2. O varietate liniara de dim. 2 s.n. plan.
3. O varietate liniara de dim. k s.n. k-plan
4. O varietate liniara de dim.n 1 intr-un s,v, de dim n hiperplan.
Fie V si U doua s.v. peste Fn si T : V U liniara. Vom arata ca orice varietate
liniara in V este nucleul unei aplicatii liniare. Pp. ca VL este subspatiu in V . Alegem o
Algebra liniara

89

Cluj Napoca, 2012

Radu

baza te1, . . . , ek u in VL si o completam la o baza in te1, . . . , ek , ek`1, . . . , enu of V .


Consideram U spantek`1, . . . , enu. Fie T : V U dat de

T pe1q 0, . . . T pek q 0, T pek`1q ek`1, . . . , T penq en


si o extindem prin liniaritate. Este clar ca ker T VL and
T U si T este surjectiva.
Teorema 74. Daca T : V U este liniara, surjectiva , pt. orice u0 P U , multimea
L tv P V T pv q u0u este varietate liniara.
dem Fiindca T surjectiva, rezulta ca exista v0 P V cu T pv0q u0 Vom arata ca
tv v0|v P Lu ker T .
Fie v P L. T pv v0q T pv q T pv0q 0, so tv v0|v P Lu ker T .
Fie v1 P ker T , i.e. T pv1q 0. Sriem v1 pv1 ` v0q v0. T pv1 ` v0q u0, deci
pv1 ` v0q v0 P L, adica tv v0|v P Lu ker T . gata dem
Teoremele anterioare ne dau (atsa ar fi un esemplu de Teorema de univesalitate:
Algebra liniara

90

Cluj Napoca, 2012

Radu

Teorema 75. Pt. orice varietate liniara L V de dimensiune dim L k, dim V n,


exista un s.v. U , cu dim U n k, o aplicatie liniara T : V U surjectiva, si un
vector u P U with
L tv P V |T pv q uu
.
Please think about the proof on your own z.
Daca alegem in V si U doua baze si scriem aplicatia liniara din teorema precendenta
matricial MT v u obtinem ecuatiile implicite ale varietatii liniare L,
$

&a11x1 ` a12x2 ` ` a1nxn b1


...

%ap1x1 ` ap2x2 ` ` apnxn bp


unde p n k dim U , rank paij q i1,p .
j 1,n

Algebra liniara

91

Cluj Napoca, 2012

Radu

Un hiperplan are o singura ecuatie

a1v1 ` . . . anvn b
Spatiul director poate fi vazut ca

V tv v1e1 ` . . . vnen|f pv q 0u,


unde f este aplicatia liniara f : V R cu f pe1q a1, . . . f penq an.
Daca ne gandim la hiperplan ca si la o varietate liniara in spatiul euclidian Cn, ecuatia
poate fi scrisa ca
xv, ay 0, where a a1e1 ` ` anen,

unde a este vectorul normal la hiperplan.


In general ecuatiile unei varietati liniare intr spatiul euclidian sunt:
Algebra liniara

92

Cluj Napoca, 2012

Radu

&xv, v1y
...

%xv, vpy

b1
bp

unde vectorii v1, . . . vp sunt liniar independenti. Subspatiul director este dat de
$

&xv, v1y 0

...

%xv, vpy

deci vectorii v1, . . . vp sunt perpendiculari pe VL.


Determinanti Gram. Distante.
Vom incerca sa gasim o abordare unitara pentru algoritmi de calculare a distantelor in
s.v. cu produs scalar.
Algebra liniara

93

Cluj Napoca, 2012

Radu

Fie pV, x, yq in s.v. cu produs scalar si vi P V , i 1, k.


Determinantul


xv1, v1y

xv , v y
Gpv1, . . . vk q 2 1
. . . . . .
xvk , v1y

xv1, v2y
xv2, v2y
...
x vk , v 2 y

...
...
...
...


xv1, vk y
xv2, vk y


xvk , vk y

s.n. det. Gram al vectorilor v1 . . . vk .


Propositia 76. Intr-un spatiu cu produs scalr v1, . . . vk sunt liniar independenti iff
Gpv1, . . . , vk q 0.
dem Consideram sistemul

Algebra liniara


x1
0

x 0
G ..2 ..
. .
xk
0
94

Cluj Napoca, 2012

Radu

Dansul poa sa fie rescris asha


$

&xv1, v y 0
...

%xvk , v y 0

where v x1v1 ` . . . xk vk

gata dem.
Vectorii v1, . . . vk sunt liniar independenti D x1, . . . xk P F, nu tonti zero v 0
. Sistemul are solutie netriviala daca si numai daca det G 0.
Propositia 77. Daca te1, . . . , enu sunt liniar independenti iar tf1, . . . fnu sunt vectori
obtinuti prin ortogonalizare Gram Schmidt avem:
2

Gpe1, . . . enq Gpf1, . . . , fnq }f1} }fn}


Algebra liniara

95

Cluj Napoca, 2012

Radu

dem In Gpf1, . . . , fnq inlocuim fn by en a1f1 . . . an1fn1 si obtinem

Gpf1, . . . , fnq Gpf1, . . . , fn1, enq


. Recursiv avem realtia din teorema (prima ). Dar Gpf1, . . . , fnq }f1}2
}fn}2 deoarece in det. avem numai pe diagonala el. diferite de zero adica astea
xf1, f1y, . . . , xfn, fny.
Remarks
c
}fk }

Gpe1 ,...ek q
Gpe1 ,...,ek1 q

fk ek a1f1 . . . ak1fk1 ek vk one obtains ek fk ` vk ,


vk P spante1, . . . , ek1u and fk P spante1, . . . , ek1uK, so fk is the orthogonal complement of ek with respect to the space generated by te1 . . . , ek1u.
gata dem

Algebra liniara

96

Cluj Napoca, 2012

Radu

Distante. Distanta de la un vector la un subspatiu

Fie U un subspatiu in V . Distanta de la un vector v si un subspatiu U este

dpv, U q inf dpv, wq inf }v w}


wPU

Propositia 78.

wPU

Distanta de la un vector la un subspatiu este

d
K

dpv, U q }v }

Gpe1, . . . ek , v q
Gpe1 . . . ek q

unde v v1 ` v K, v1 P U, v K P U K iar e1 . . . ek este o baza U .


dem Prima data dem. ca }v K} }v v1} }v u},
Algebra liniara

@u P U . Avem
97

Cluj Napoca, 2012

Radu

xv ` v1 u, v ` v1 uy

xv , v y ` xv1 u, v1 uy.

xv , v y
xv , v y

A doua parte a inegalitatii rezulta din propoziti anterioara. gata dem.


Definitia 79. Daca e1, . . . , ek sunt vectori in V volumul
k- paralelipipedului construit
a
pe vectorii e1, . . . ek este definit de Vk pe1 . . . ek q Gpe1 . . . ek q.
Avem realtia

Vk`1pe1 . . . ek , ek`1q Vk pe1 . . . ek qdpek`1, spante1, . . . ek uq

Algebra liniara

98

Cluj Napoca, 2012

Radu

Distanta de la un vector la o varietate liniara.

Fie L v0 ` VL o varietate liniara si v un vector in s.v. finit dimensional V . Distanta


este invarianta la translatii

dpv1, v2q dpv1 ` v0, v1 ` v0q }v1 v2} }v1 ` v0 pv2 ` v0q}
Aceasta inseamna ca avem

dpv, Lq inf dpv, wq inf dpv, v0 ` vLq


wPL

vL PVL

inf dpv v0, vLq


vL PVL

dpv v0, VLq


In final
Algebra liniara

99

Cluj Napoca, 2012

Radu

dpv, Lq dpv v0, VLq

Gpe1, . . . ek , v v0q
,
G pe 1 . . . e k q

unde e1, . . . ek is a basis in VL.


Consideram hiperplanul H de ecuatie
xv v0, ny 0 .
Subspatiul director este VH xv, ny 0 iar distanta de la v la H

dpv, H q dpv v0, VH q.

VH

Descompunem v v0 n ` vH , unde vH este proiectia ortogonala a lui v v0 pe


iar n este componenta normala a lui v v0 rel. la VH . Inseamna ca

dpv, H q }n}
Algebra liniara

100

Cluj Napoca, 2012

Radu

Calculam putintel avand la capsor observatiile anterioare :


xv v0, ny xn ` vL, ny
xn, ny ` xvL, ny
2

}n} ` 0
Adica am obtinut;
|xv v0, ny|
||}n} }n}
}n}
adica

|xv v0, ny|


dpv, H q
}n}

Daca avem o baza ortonormala , ecuatia unui hiperplan H este

a1x1 ` . . . anxn ` b 0 ,
adica relatia este in acest caz
Algebra liniara

101

Cluj Napoca, 2012

Radu

dpv, H q

Algebra liniara

|a1v1 ` ` anvn ` b|
b
.
2
a1 ` . . . a2n

102

Cluj Napoca, 2012

Radu

Distanta dintre doua varietati liniare.

Pt. A si B multimi intr-un spatiu metric , distanta dintre ele este

dpA, B q inf tdpa, bq|a P A , b P B u


Pt. doua varietati liniare L1 v1 ` V1 and L2 v2 ` V2 rezulta usor:

dpL1, L2q dpv1 ` V1, v2 ` V2q dpv1 v2, V1 v2q


dpv1 v2, V1 ` V2q

(2)
(3)

Aceasta ne da propozitia urmatoare


Propositia 80. Distanta dintre varietatile liniare L1 v1 ` V1 si L2 ` v2 ` V2 este
egala cu distanta dintre vectorii v1 v2 si spatiul suma V1 ` V2.
Algebra liniara

103

Cluj Napoca, 2012

Radu

Daca alegem o baza in V1 ` V2, lets say e1, . . . , ek rezulta formula


d

dpL1, L2q

Gpe1, . . . , ek , v1 v2q
Gpe1 . . . ek q

Geometrie analitica
Vom aplica distante la probleme geometrice in spatii euclidiene. Consideram v.s. Rn
cu produsul scalar canonic: pt. x px1, . . . xnq and y py1, . . . , ynq P Rn produsul
scalar este
n

xx, y y
xk yk
i1

Fie D1 , D2 doua drepte (var. lin. 1 dimensional ), M un punct (var. lin. zero dim.)
(il asimilam cu vector 0M , P o var. lin. doi dim. (un plan), iar H o var. lin. n 1
Algebra liniara

104

Cluj Napoca, 2012

Radu

(hiperplane). Ecuatiile acestora sunt:

D1 : x

x1 ` sd1

D2 : x

x2 ` td2

M : x

xM

P : x

xP ` v 1 ` v 2

H :

xx, ny ` b 0,

unde s, t, , , b P R. Reamintim ca doua var. liniare sunt paralele d.s.n.d unul din
subspatiile directore este inclus in celalalt.

Acum putem scrie formulele de baza pt. spatii euclidiene (rel. la distante).
Algebra liniara

105

Cluj Napoca, 2012

Radu

dpM, D1q

GpxM x1, d1q

Gpd1q

dpM, P q

GpxM xP , v 1, v 2q
;
Gpv 1, v 2q

dpD1, D2q

Gpx1 x2, d1q, d2

Gpd1, d2q

if D1 D2

dpD1, D2q

Algebra liniara

dpM, H q

dpD1, P q

Gpx1 x2, d1q


Gpd1, q

if D1 k D2

|xxM , ny ` b|
}n}
d
Gpx1 xP , d1, v 1 ` v 2q

Gpd1, v 1, v 2q

if D1 P

106