52. Ceea ce numesc oamenii soart, nu e de obicei dect prostia lor.

Trebuie dar s ne
ptrundem cu tot dinadinsul de sfatul ce ni-l d Homer n privina neleptei cumpniri a
lucrurilor. Cci dei pcatele nu se rspltesc dect n lumea cealalt, dar prostiile se
rspltesc n lumea aceasta, - cu toate c uneori scpm cu faa curat.
Nu omul cu cttura crunt, ci omul cu cuttura viclean are aer primejdios i ngrijortor;
att este de adevrat c sunt o mai nfricoat arm creierii omului dect gheara leului.
Dac e vorba de perfecie n relaiile cu lumea, omul cel mai perfect ar fi acela care nu ar sta
niciodat nehotrt i nu ar lucra niciodat pripit.
53. Pe lng pruden mai este i curajul o nsuire neaprat pentru fericirea noastr. Ce e
drept, nici pe una nici pe alta nu ne-o putem da, ci le avem de motenire: pe cea dinti de la
mam, pe cea de-a doua de la tat; cu toate acestea, deprinderea i voina hotrt ajut mult
la sporirea capitalului firesc. n aceast lume de oel se cer o inim de oel, ntrit n contra
sorii i narmat n contra oamenilor. Cci viaa ntreag este o lupt, nici un pas nainte nu
se face fr greutate, i Voltaire are dreptul s zic: On ne reussit dans ce monde qua la
pointe de lepee, et on meurt les armes a la main.
De aceea este un suflet la acela care se codete, se pituleaz i se vait, ndat ce se
adun nori pe cer sau se arat numai din deprtare. Deviza noastr s fie, din contr: Tu ne
cede malis, sed contra audentior ito. (Tu nu da napoi n faa relelor, ci mergi cu mai mare
curaj n contra lor).
Pn ce rezultatul unei ntreprinderi primejdioase nu este nc hotrt, pn ce nu exist o
posibilitate s se sfreasc bine, nu e loc pentru ovire, ci numai pentru rezisten, precum
nu trebuie s desperezi de vremea frumoas pn mai e un col albastru pe cer. S ajungem
chiar a putea zice: Si fractus illabatur orbis, Impavidum ferient ruinae. (i de s-ar nrui
tria cerului, nenspimntat l-ar izbi ruinele).