Prefata Fundati” este o carte destinats 2t3t studenilor Facultsth de Constr din ecu de cent, master si doctorat,precum 5 specaistlor ‘in domerialIngnere civil Consdernd particulate pe care le prezint lecare construc, ‘undatie trebuie sb fe compatitile cu sistemul structural, cu importants onstuctl,cuvaloare 52 cutual sau economies, precum si cu teenut de undare. Dintreelementele structurale, ev 0 mare vulnerabiitate ls actunea factorlor extern, este in primul rind, sistemul de fundare. Caltates acestuia este inflentats nu numal de ealtatea material din are este fxecutat. de modu In cae el este realat, eit 51 de modaltatea In care factor exter’ influenteazi comportarea cell de-al patrulea element structural: terenul de fundare, ‘Aegereajudiciash a salu! de fundare poste fi fScut3 numa prin parcurgerea corects 2 ator etape premerpitoare oblgatorit cercetares {erenuli de fundare, analiza tehnico-economic3 2 posbielor soluti de fundare si nu in ultimul rind stabiirea modelului si metodei de dimensonare solute de fundare. In pretentares problemelor dimensions sistemelor de fundare de suprafat, autor au nut seama de cercete Ineprinse atit de scoala fomineascs de Inginere geotehnil, precum 9 de studies! cercetinlle intreprinein ingneriageotchics din stinstate Pentru tehnoredactarea unor capitol dn aceasta carte le aducern rmultumietcoleglor Asst. OF Ing. Olimpiv Muresan, Asst Dr. Ing. lua ‘Molnar sO. Ing. fan Hulpus. ‘Autor 11, PROIECTAREA STRUCTURILOR DE FUNDARE DIRECTA 2.1. Fundatia gl terenul de fundare ALL. sistemul structural Sstemul structural represintS totaltatea elementelor de construcie care aigu feustenta | stabiltatea la circ statice 3 Ginamice (inchs cele seme). Constructo repreints un_ sistem Structural sles in subsistemele Fig 1.1: = Suprastucura, 5, substructura, 8, = undata = Terenulde fundare, TF “suprestrctura (S| repreints ansamblulelementelor de reastent stuate deasupe infrastruc, Substractara (B) cuprinde elementele de construe stuate tre suprastrucurd si fundaie. Este format’. din structure. subsollut / Subsoutilor, place plangeull peste subso peri subsolll© [Protectarea stucturtor de funda Fundotia(F) este ansamblulelementelorstructrale care asigurh preluarea incicilor de Ia constrcte i transmtrea le terenul de fundate pe care aceasta rearemé, Terenu de fundore (TF) consttuiesuportl construe. st format {in volumul de ocd sau pmant in cre se reste influent construct respecive sau in care pot avea lc fenomene care si infuenteze aces onstrucie.Terenl de fundore este alcdtut in pant, acs, material de tumplutura care exists pe amplasament anteror exec! lvcitlor de construct a prolectarea fundatilor se introduce natiunes de interocione suprosrutur = fandatie~ tren de fndore: cares terenului de fundare Se reste in fundati,esea ce ifluenteatésuprasrutur, Transmiteres incircaritor de la fundoie fa terenul de fundar se face grin itermedil Uunor resuny, desvltate fa suprafata de contact inte fundati si teen de fundare,numitepreslun! de cntact, p~ reactunil pe cae terenul de {andre ede pe supose contact ne funda tererl de onda 412. Cerigeprivind prolectareafundatilor Fundatile trebuleprolectate asfl init sb transmit terenuli de fundare eforurie sectionale apicte (tate sav dinamce), aseurind Indepinices condor privin calcul! terenuli de fundar a sti mit Ca element structural e va proceda ate inci safe indepliite condi de verfiare a stl iit uime ae exploatir normale Importanta proiecirit corecte 2 fundatilor revi in valoares economics 2 atestul element structurak aproxmatiy 15-20% din costl total allucrel aproximativ 12% din tmp otal de uc, 4.3. _Alegereatipull de fundate Alegerestpull de fundati se face n funeie de urmitor fectort Sistemi trctual al eonstuctie = Condit de tere s de amplasament, = Condtie de expleatare ae construct, ~ Conde de execute ae infrastruc 13.1, sSistemul structural al constructet Ciera dup care se adopt sisterele de fundae sunt: ~ Til supratrutui (cadre, pret structural etc) = pimensuni (deschider, tavee, insti," dimensiunile tlerentelo structurale care reazems pe fundatie tc), ~ Alestuleasubstructr, = Materaele foloste la executarea sbstructulinfrastucturi, = Eforturiletransmisefundatlorn grupares efectlor structurale ae adivilor, pentry verfieares stvetutor ly ste mts lune Senate a tein a suprastuetur 43.2. Condi de teren ‘Sot vat in eonsderareurmatori factor =" atura 3b sratieata. terenvlul de fundare, parameti {eotehnic al straturlor de pmént 9) eventuala modifcare 2 Bcestora in timp, In cazul sructurlor amplasate pe / tn ‘propires unor masive de roc alternana de roc cu terenur de pimint, grosimesstatutor de roca alerts, = Stablitatea generals locals a amplasamentul, = cond hidogeolouce:nivelul apei subterane, varia apel subterane pe termen indlungat,agresivtatea chime 3 apel fubterane sau 2 terenulul, eeu. apelprin paint, fenomene de afulere, eestentaunor gaze ete = Exstenta unor constrocii vee, punite Ingropate, canal, fundatt vehi, Werdr de expoatare miners, cat! sau ake construct subterane ai fs, istblltateablocull de rcs, caverne din dao ete, = Condit refertare la vecinstle Hurl (cad invecinate, trafic, refoleeditae, vegetatie, emanatl chimice perculoase ete) 13.3. Conditide expleatare a construct = efectl pe fundti al aciunilor permanente (saci statie sau inamee, ati ete) combinatil lors inoteeledeinciccare,— Posibitti de plerdere de api sau substante chimice gin instalgiete, Incr sau rire terenulul, tn eazul cuptoarelor,furnaelr, instal fgotemnic ete, ~ lofluenga deformation ferenlut de fundare asuor exploatii normale construct, ~ Limitares tasilorn fancied crite tehnoloice specie, ~ Mein ale terenului provecate de subsicents dotoraté expoataior miner sau aor atti, execute unr dren de intercept, lucriri de sapitun executatenvecinatate ete, ~ Inluenta mediuil ambant: vari sezoniere de vmidtate si lumezeals, hirogeoiage 134. Condi de execute ae infrastucturt ~Adancimeasipiturior pentru realizare fundtilr 5 asigurarea Sabla spsturor, ~ Exstenka unor construct invecinate, care pot afectte de lucrre de execute ale infrastucturi:Instabtate clus, fulerea terenului Ia realzarea epuizmentelor, deformeren {erenuluinconjuriter te, ~ Sisteme de epuzmentes fecal acestoraasupra constructor “vecinate, cedar ale sistemului de drenae, ale explotirior de 20%, ~ Pretentareelelr de api-canal, de gaze, energie electrics etc, ~ fect executarit unor construct subterane asupra nivel ‘spel subterane, vitezei de crulae, posbiltti aparitel fenomenulu de afiere, nvelull ape in pnitele constructor ~ Impact rear constructor in exeavah adinci asupra inl din venta, 414, rterlprivindslegere ancl minime de fundare Adincimen de fundare Oy se definete 9 find alstanta minim’ rnecesari de ta talpa fundate! 9 terenul inconurSor natura au sistematzat sau la pardoseal subsoil Fig. 12 Prolectaresstructrlr de fundare direct | 11 — Ale te LZ 1 2 > Fig 12, Defiriten adncimi de fundar, LAA, Adsneimea de inghet Dhron 2 Hoy (10820 em), a Lunde Hing ~ adéncimea de inghet, datd In documentul de referints STAS 6054/77, Fig. 13. ‘Adincimea minim’ de fundare, functie de natura terenului de fundare, adincimea de inghet 51 nvelul ape! subterane poate fi adoptat conform Tabelulul 12. (NP 1122008)ectaresstraturlordefundare directs | 13 12 [Prlectareastrcutlor de funda directs fectulnghetuli nu apare dack = Terenul de fundare nu este sensibillanghet, = Adineimea de fundre se giseste sub nivlul de inghet (relaia 44), = Inghetl este limitat prin zlare (polstiren >10em). 414.2. Condiia de incastraretn terenul bun de fundare Fundatiletrebueincastate In terenul bun de fundare cel putin 10, ‘20cm. Acesta poate fi stratl de fundare natural sau imbundtat. Terenul bun de fundore, TBF, este acel pimant care sub inflvents Inesretlorexterioare nu suferi deformatil man Terenul dif de fundore, TOF, este acel pimdnt care duce ls apartia unor deormatiimariaterenulu de fundare. Tncadrare terenului de fundare in cele dous grupe se face conform cu recomandirie NP 074 / 2007 Rezuit3c8adincimea minims de fundar Fig.13. ZonecyadSrcimes minim de ghet Fabel Lt. _Alegeres aici de undare - a Gicncmanae) | Hadicmes | ee Oy he 8206m), aa Terenulde | adtcines Tena unde: ys ~adncnea locas set terenul bun de fundre ame | Sage | nde cota Terenas rte | reine | bse | TERME | fide neutrino, 24 (| pei | 7 + [Resin [ores | are —[ “So | 20 pezzi menue rate ronan «| @ oo _mijlocit curate 422,00 +0 c we ecg 13.00 20 | 0 =a alos. ares Ha70 i xe 00 90 | 30 . vow [te200 | eid [50 Fe 14, Adlocmes mini de unde pet TOE — 1200 | —wa0 | 30 sare ueble ss ch coer tapi pe, reas [Alegereaadincmi de fundare trebuie ss foe5coberdnd nivel raf argilos, arg | Hi<70 so 50 fundatiel sub grosimea pachetulvi de pimént vegetal. Nu se admite pesos Hao 2» |= teremareafundotl pe pacheul de plant vegetal datorts perc Pinos ae OE) partie! unor taste suplimentare prin descompunerea incluziunilor de Yor ‘tent orpanice (M3 10m), Char Ia contint mat mie-de mate Haso | a0 | so one ents posbiates apatie unor tai de crgere lent i “Tato inate evi canul een Tere Beagle se ssurre marelntinp iasoara del cota inferioar a pardosel18 [Priectaresstractullor de undar ects Pentru azul n care terenul bun de fundare apare fs adncimi mal ‘mari (2-3m), pentru stngerea cote minime de fundare se pot folos blocur e beton sau chesoane prefabreat, Fig. 15. Fie.15, — Adancimea minis de undare perry TOF a adc mr ‘In cazu terenurior medi /slabe,alegerea adancimi de fundare poate fi ficutastel init presunea efectva 3 se apropie de valoarea Sarcinilgeologce la nivel tlpi funéatiel, Fig. 1.6. In aceste stati, Dresiunea netd pe-Pw ci care produce tasarea fundatiel are o valoare redusi care nu conduc fa valr mar ale tas efetve. Fe.16. — Varajasarc geoiogiee ‘Asemenea sitvaii pot apare In pachetele de isipuri fine de Indesare medie, arg plastic consistente/ moi et. Totus sola au poate fi folosis la addncimi ale sapaturii mal mari de 200 2,50m, din cauza InstabiltSpiperetior sSpstui, recomandindu-se ‘oles fundatilor de adancime (pit etc) © atentie deosebits se va acocda situate! in care aver terenurt stratifcate. in acest eae, atingerea adincimi minime de fundare se va face astelineSt 8 se asigure Ineastrarea till fundate! in terenul bun de fundare pe toatdsuprafata construct. Se vor respectacondiile propuse infig 27.2. s10, Projetare structure undate direct | 15 Sim cal rrr gener se recon ok stgre rexmaleaacera po en bun de, de pres end serge rete Into ete nba trea un de dr ttn, 0 precede te 178 bec pga rea etl edie 25% on faa s'est fal uae» oa, Dupree 0 tap inal e va rea a a Dae pom ste 08 ne nai vo ean net, reopeare condi date h norman 2204 tne state poste dopa un sary de date de surf ceo cone ane cio an Fuh bere de bat co ove vara dah ewe presunior Serpe ifr pe eae od constuc na sdincne te , Se va verifica posibilitatea aparitiei fenomenului de afuiere a ren pons tsi eer cio et apa cna est ‘Assncnes minima defundare16 [Proiectares strut de funder directs In cazu in care pe suprfata tpl fundatiel apare © neuniformitate de stratifcatie pe 0 anumitd adincime, se recomands excavarea terenului slab nioeuirea lu cu un material tare, Fig, 18. ‘xeaara teens inacires ies beton Fess. ‘in cazul in care adncimea la care apare terenul bun de fundare ‘este mai mare de 5,00 ~ 7,00m, se vor adopta fundatt de adincime: fundatipe plo chesoane sau barete. (© stuatie mai specials apare atunci ind stratieaiaterenului este lnversi sau stratifiatia este de pul cele din Fig. 1.9. ib, Problema care se pune in aceste suai este in primul rand delinitarea in plan 3 extinderi terenulul dif, att pe orizontal it sin addneme, lr ina dolla rind, stablreaparametior de stare /compresiilitate a aestorsratur, Fe 19, Algore edsncini de fansare ln terenutatifeate ‘in ambele situatialegerea adincimii de fundare poate fi fcut apelindla una din solute, Fig. 1.20 ,b: ~ Adoptareasoluii de funda de adincime (pl) eu ineastrarea acestoa in terenul bun de fundare 250em), = Adoptarea soll de fundati de suprafatd (drecte) cu Indepinirea conditito impuse deealeullterenului de fundare la Starea limits ultimd (Ba: < or SwSeiy Beton ~ t250r6 deren), Prolectares strctunlo de fundate drt | 17 = Adoptarea solutiel de fundati drecte pe teren imbunitit (pera de balat), cu indeplinies condiilor cecute de calcul terenuli de fundae a SLU. In acest ea2 adancimea de fundare se va adopta cu valrie minime sdmse (Hy) fat3 de nivel ‘terenullinconjurtor. Inafaratpuror de pam incacrat in grupele de pamanturibune, riloc si df, trebuie avute in vedere si anumite tipuri de roe! mai Soluble var, arg, gips, roe sate la care alegerea adinciml de fundor ‘rebuie 3 satistacs conditia de coborire sub nivel inferior al stratlu rosie. Fig. 110, Solu de fundare pe terenur stratieste ‘Alegerea coret a sluil de fundave $1 Upull de fundate ts adoptarea unor mésuri suplimentare pentru conformarea fundatilo, depinde 3 de tasarea probabil 2 fundatie. Pentru o estimare corects 2 ceseia se vaavea in vedere modul de dspunere a stratrlor, cuncasterea Corects a parametilr geotehnil ai acestora, depistarea unorlentie de Dimintur slabe ete. Aceste cerntetrebuie cercetate cel putin pind ls fdincimea la care se extinde zona deinteractiune cu terenul (zona activa), Fig A.18 [Proletaresstructurlor de tundare ects Determinares sonel active Fe ttt (© estimare aproximativi a adancimi zone! active se face eu relatia 223), unde 8 times fundatie, sau folosing relatia 2 =2AW,-B, (13) Lunde Awin-Seobtne din Tabelul 1.2. functie de raportl L/8. Tabelul1.2. _ Voinie Au wela[2 [as [so ‘Av | 47 [3.60 [3.85 |2.25 [2.77 Pentru sisteme de radiere, adineimes activ se poate determina cu reli: 2+(6¢0,108)1- pentru pimanturi necoesive, 2(980,158)a =1,50 2 pentru pamanturl coeave, ‘in care a=0,8- pentru efor efectiv pe tala fundatil de 1004P2, a=4,2- pentru efor efectivpetalpafundatiei de SOokP Pentru pimanturi cu units! contrac mari (PUCM), adéneimes| {a care se dispune talpa fundatie! faa de nWvell terenuul natral sav ‘amenajat se adopt functie de nvellapeisubterane, Fig. 1.12. sib ‘D2 1.50m, pentru Hy = 200m, D2 2.00m, pentru He 2 200m. ‘Aceasta este adincimea minim la care contractia si umilarea aménturilor argloase, datorata varia! sezoniere de umiditate sau opacilor arbustir, nu mal poate provocs deforma apreciabil Proiectares strucunlor de andar direct | 19 Fig 132. Aincmes mine se fundarela pdt conracte 143. Nivelulapelor subterane, NAS Pentru adoptarea ad8neimil de fundare este importants ‘denticarea acifeulel freatic 51 zonares umisititi pe vertical, cu ‘ncadrarea stratull in zn nesaturts, 20nd de ascensune empl sl 20nd de saturale. Pentru sistemele de fundare de suprafata este importants stablirea adéncimizonel nesaturate,Intre suprafata terenului s1 nvell ‘over freatie, unde Sl sin eave mijcarea ape este controlata in Principal de tensini caplare 1 tensunile datorate compleelor de aésoriie, ‘Conform SR EN 2475-1, acifecale sunt limita in cleus! uneoe slin acoperss de terenuri cu permeabiltae redus, classe in = Terenuri absolut impermeable (k<10°em/s), = Terenut semipermeatile (10°A | aon camo fsa 7 600 3000 eee 2 [Fundati din Beton arma, sii, ern, pert stuetural 2 5) [soa ses 28 S803] asa : frets stensasr] 2155.40 [> os.s10| > copied ane [arrest rw Ge STE] — ay [NH.', mg/l [SAGO 7A504 4 |e compactare, elemente cu sectuni reduse sme] 3susonseo| _ >eosst00 seamnaratsacior atone naga aaa) gp saiso nsoa| 5 rmpune betoane foarte fide J sags | A snisorse0| Soe [Sot a a ‘Tn functie de clasa de expunere se recomandii poere e| : ined lcm rote Beton apart max spice, fa snevssoz] 2008 [08 | seaoaqcaeco | tsa manma de estrada de mer filme acest volo 2 — limita se dau in Tabelul 1.6. sin Tabelul 1.7. ie 200 jane” | omacio2| eurorn | dust paca so tone ‘ted. We it conandt sry omen aly ‘betonului pentru clasele de expunere XO, XC, XD 3iXS aie ean Fin sre, dais oa a ek BI pends fee gapesisaine tie erento safe cps es Ca ae |s! 25°C si in cazurite in care viteza de scurgere a apei este suficient de mic3| ‘Nic un ise Semen imeetlidoge pres ncredents non sane 30 nares nase [cern ane lense eer sotcr ripe ae cance cheer corre | Casters nds |r cy anat |agresiunes cea mai intensi. Cénd cel putin dou’ caracteristici agresive conduc lal sauatac | ™ aoe ‘de mare ends net ests rebar cst rcs boo soe ‘one Laer snd oes sSannael nna ene ree : so; “rane nylons rary poets oe eT TOT e lelglelele slelalaja pote css cn ferans. tote ar crear pn ci. vac otematy aga sTelele alale cst pith tea pens inaentd ences api dnc cen ene somone. | als{sla\s/als\s}als ‘Siete been an “ave rami ono meg ost 2ow mginc ce ewAMEBLE __—_f} =} J} ft se de samlre de on de stat in beton eats steal ponte | Gs, | <2 | 8/8/8/8) 8) 2/2) 5/ S| 8 teased ted Ss see nr noms] [3/3] 8/818|8/8/8/ 81834 [Protectors strctutor de fundare directs Prolectare structritordefundare erect | 35 “enira baton Tra arnsturs sou pave metalic Hglobte "Ua tumares elementlor mae se recemand cmenturile cu edu ‘redusé de hiratare. Pen elemertele masve (roses elerentelor mal ma ‘de 8m) rebies8 se adopte un dade iment de 200k Tobelul 17. Valois recomandate pent compen proprietsle betonuu pent clase de expunere Xs XM Tasele de expunere on omae ea eee eoe |e ie | Coradunesinduss | rund ate bea|_x2_| wes [ara feat|xaapospon] oma aN Tauatec | Pomearbonare |sursegectt apa] COU" ain ans | | Cini ge | chime ‘demare | | SE mare |-fet-fe{-[e]- e fg [ae gis/s/slels/alals cane | Aeteeaterenitentela Gmert| [Tete B/2/8/ 8/8) sl alelale ie lintetsecaherconform| a | |etataa) — bprotety — on et a) es 2 mini ¢ 7 Conjatu de ar anvenn 3e Tables in Tncje de dessins sane 2] 2]8/818)/8] 8] 8] 8/8] nnmes aro ons taoait cmese wets sere nant oH Scere areeemons ‘s pepe er err ‘Ate condi - - ‘dup’ rezistenta la sulfatj, trebuie utlizate cimenturi cu 0 rezistentd moderata sau Soleal) treble util un emertavindorexstent eats a sua pentru (65m), b>45x8, Yj, ownmasicn Yh, rs-se Fig. 138. Funda de adéocime Prolectare sructurordefundere tects | 43 1174, ups tipul fundailor, Fig. 1.39 2. Fundatiioate, b. Fundaticontinue, . Fundatiipe grin de beton arma, 4. Fundatipe radier general, LE WY) LEZ Fig. 138, Structure fundare de supcaans 417.5, Clasficarea infrastructurlor si 2 sstemelor de fundare sub aspectul comportarilaactiun seismice ‘4. Dupi modul in care sunt distribute presiurile pe tSiple fundatiiorsedentifch urmatoarele cazur = "funtia in contaet permanent cu terenul fn orice situate de salctare posi se deavolts presisni pe toati suprafata de Fezemae) care presi numa deformatielasie, Fig, 1.40, an i ig 140, _Fundays in contac permanencuterenul48 |Proecare structure de undaredrets funda care in starea de solictare maxim’ se desprind partial de teren; presiunile pe teren pot depisi su nu lita comportani elastic, Fig. 1.41, ae oe /// Coil Prep Fig. At, Fundatiecudesprindee de pe teren ~ funda care pot denvota eforturi de intindere fa contactul cu terenul, prin intermedia plloilor s/s peretitr mala, Fig 142. e142. Fundalcu despinde marc teren . dupi nivel solictior in elementeleinfrastructur ~ infrastructuricucomportare elastic, Fig. 1.43, 4- ee | Fe 143. Infrasructrcucomportare latics brolectares strucunilor de fundare cect | 4S = infastueturi eu incursuni in domeniul postelastic de eformare, Fig. 1.4, ty ll Fig 144, tnrestructur cu ncuron in domeni postelsi de deformare 1.8, Sollt transmise infrastructurlor 41.8.1. Clsifiearea solicitor Solcitile transmis infastructuilor se class dup varia lor in tim = Solcéri permanente (6): greutatea proprie 2 structuir, Utlaje fice; contract betonull, defermatl inegale ale ‘eatemelo,impingerea pimintull presiuneaapei etc, = Solictéri variabile (Q): Inciredri utile pe plansee, grin, ‘acoperisur:neSteare din zipad, vant, vara de temperatur, Jimpingerea piméntului din suprasacin ale terenuul ete = Actuniaceidentale (A): explon,incendi,Impactul din Aavtovehicule sau misc sismice (A) Categoria de sollte tansmiseinfastructurii va cuprinde toate sctunile semmificatve pentru proiectarea elementelorinfastructui sau verifleare terenulul de fundare. ‘Valoarea carateristi 2 unelactiuni permanente se va considera a valoarea impusi in documentatia.proiectulu, corespunzitoare srinepilor dn SR EN 1991. in eazul atunler variable se vor lua in considerare urmstoarele \alon carateristee: Valoarea de combinate iO, oloss la vericarea le stares Vit ain (SLU) sia starea lint de serv (SS, = Valoaresfreevent3 yO, fost la verifiarea la stare limits ‘ims (SIU), end sunt aplicate si acunlaccidentale sila starea limita de servic (S18), = Valoarea cvasipermanentd Ca, pentru efecte de lungs durat8.45 |Proecarea sructror de fundae lect Interstate de caleul Fa unelaciun Fest: Fy=r-F) as) In care: y— coefeient partial al actisilr, dat in Tabel 2.1. w= lov sau 9) (6) Solicille transmise infrastructurlr se determin in combinatia fundamentals si In combinatia accidental, pentru verifice in SLU 31 combinaii earacterstice, combinatil_ freevente 3 combinalt ‘rasipermanente pentru vei Ta SLS(SREN 2993). abel 1.11. _Coeticiny pail de sgurany pertra actuni ‘area iit ‘Acts permanente Acjunitemperrs ‘tins = ese ase, au 0 090 150. STR 135 30 150 0. 1.00 3.00 135 Pentru determinarea solcinilor transmise infrastructurior si terenulltrebuies tiem seams de stall de comportare a terenul Structutle considerate in caleul in staghu de comportare elastic se recomands sb fe schematizate ca ansamblu constitut din suprastructur, Infrastructur steren defundare, Fig 1.45, Fg. 145, _Schematiaresstracturlr perry clel Jn acest cae valorile fortlor generaizate transmise ifratructri sunt. determinate prin majorareaforjelor capabile denvoltate de ‘mecanismul de plastifere a suprastructuri cu coefieientul k=1,35. Fortele Prolectaresstrututilor de fundare direct | 47 _seneralizatecapablle se determind considering rexstentele de calcul ale tmateralelr. Dai fortele generaliate capable se determind considering fexistente medi ale materialelor,valorea coeficientulik,0. “in combinati accidentale de incarcare (stini seismic), cind, de eguld, se accept pasties suprastructui si dezvotarea unui mecarism de dispare a energel Induse de cutremur, slicinle tansmise infastructuror se determina corespunzdtorforielor generalizate(N, M, A), dezvokate in seciunes de a bazasuprastructuri Fig, 146 a Mw. Fig. 146, Solictrtrenemise nfastucturde suprastucturd Jn aceste combat calulol se va considera dup’ 8 direct, corespunsatoare diectilor principale si direciloroblce (85 si 1359) ale constructor Dacimecanismul de plastifere care asiguri disiparea energie! induse de cutremur implica denvotarea de deformati ineastice sin ‘lementelesubstructuri, pentru calcul se consderd urmtarele valor ale solicitor tansmise de suprastructur pent caesllelementelor infrastructure considerd valor Solictérlor capabile din combinatia aferentd siuatlel de proietare slsmica, — Pentru veriiearea terenlul de fundare se considers valorile falictirior capable din combinaia aferents stuatiel de proectae seismic, majorate cu coeficientul kr,35, entra suprastrucur care rispund elastic la actiun! selsmice, solitivle transmise infrastueturi se consderd cu valorile date in paragraful de mal sus. ‘a fundatile senstile la fort taletoare / strapungere (radier tin als gras, fundat pe grint ete.) componenta verticals 2 actiunl selsmice48 [rolectaresstructurlor de fundae direct se va considers adoptind o valoare a coeficentululsesmic de ealeul pe 6m), ~ terasament in terenur mal, tunel fn terenuri mo sau foarte permeable Proiectarea strucurior din Categoria Geotehnicd 3 se bazeaz’ pe date geotehnice obtinute prin incerciri de laborator si de terenrealizate ‘rin metodologi de rutind (Tabelul 230. 5 Tabell 2.32) si speciale pe rmetode perfectionate de calcul geotehnic. Incadrarea in una dnte cele tei eategorlgeotehnice se face, de ‘comun acord, de etre proictantul struetu spacialstulgeotehnicion, Stables dimeniunior bane fundaii | 5 Tn conformtate cu normativl NP-074-2007 riscul geotehnic depinde de dous categoi de factor: pe de o parte, factor legati de teren, dintre care cel mal important sunt: conditle de teren (teenuri bune, medi, dfcle), apa subterand si pe de alts pare factor legat de struturs Si de vecinatle acesteia Inasrarea Into categorie geotchnics se face Conform Tabellui 23, I care punctajul fieirei lucr se determin Conform prevedellor din normativul NPO7S-2007,Tabell 24 abel 2.2.Rscl gotshnie We algae a eanaiel cn Ti Tite daponcy | Cotes ae 1 eds 6.9 i 2 | —-Moderst [30-14 2 a= major sa 2 1 lord Eaniewecobre tt | empta[pvca| emp runt ems [roe ae | een Tea Ter Cre | “we |? | “hem | 2 | “ine | 6 er cr io fae 1 |epuizmente! 2 | epuizmente | 4 a normale exceptional | [ares cnc oes 2 | nora orontiese| 5 categoria | Recuss Normal | 2 | exceptionals| ‘ ingots . vec [ramen] 2 | ge [>| Asem Pentru a facta incadrarea luc int-o categorie geotehnicd se recomands folosirea urmstoarel metodolog rise atribuie fieciula dire cazurle aferente celor 4 factor previeuti in Tabelul 24, un numdr de puncte, specifica in rept azul espectv, —Seinsumeaei punctle corespunzitoarecelor 4 facto,56 | Stabiirescimensinlor baz fundatiel = La punctajulstabilt pe bazacelor 4 factor se adaug’ puncte ‘otespunzitoare zone! sesmice, avind in vedere. valoarea scceleraie terenull pentru proiectare, ay definita In codul 1001/2006, ate! = Tre puncte pentr zone cv 20,248, = Dous puncte pentru zonele cu 9-(0,16..0,20}6, = Unpunct pentruzonele cv a,=0,088, Categorile geotehrce s1 modul in care sunt satisfcute cerntele Iinime pivitare la volumul i continutlinvestigiiterenulu de fundare, al caleulull 5 veriesrior de control pe parcursul execute, in funcie de ‘complestatea ler, pot f definite tinnd seama de indicatile din Tabell 25, Tabet 25. Categorie geotehricein fancied clsle de consecint de onl de ampleament ‘Giese | aia de] Conde Pecesetaresns cisines | concn | amusements | orevedeen gota . Sins Terenas ivestare Co enasate sectemis cata z Gi Compiee Cr [Gamatee Tins. sete de snot ruta tee dea | Simple sau [lnvestene gaotanch de 3 cc | compere ssecalt “Sh ealele srofndate 22. Metoda direct 22.1. Princpiul metode Verifcarearexistentel pentru str limita ale terenulul de fundare (G£0) se face dupi relaia: Feet ea) onde: ej efectul acunlor de proiectare. Acesta poate fi de natura unel Tncircri vertical, for de alunecare sau ‘moment incovoetor, ‘Re~ revstenta de calcul a terenului de fundare, Aceasta poste fi de natura capactiti portante, rezstenfel la lunecare sau momentului de stabitate ‘tablires dimesiviorbazei funda! | 57 Siguranta care tebule 54 fe asgurats une actun! si rezistentel torenului este prezentata in Fig. 22: Fig, 22. Surana creseasquraaacunscenstente nde: 7 factor paral de sigurant pentru actin, "7x factor pal de sigurant pentru rezistene (parametri sgeotehricl ete, = valoare carateristcd a aciuilr, Ry —valoarea cracteristie a rezstenelterenvil Ccombinares acjunior pentru starea limit ultima se face conform relat =_combinai fundamental: Tras Ges tes Ost Dros Yes Qs 22) zo alterna la stares limits STR 3 GEO se poate considera cea rma defvorabllstutie intr urmaterele dou expres Lou Gis tor Was Oes+ B70, Yes", 23) YE Yes Ges #700 Yos Qos ea) unde 20,85 -coeicint de reducere in cazul in eae incite permanente acioneas in sens defavorbl ft de valerie recomandate = _Combinai accidental: Lou + As #4 501 Ya) Os * Der Oe es) unde: As ~ actione exceptional (incendlu, explozie, impact atc)58 | Stblies eimenstior bate funds ~ Comba in stun de rieare sss Lorde See, 26) nde yet pe finda a! stn peranante, bat cx Vatouca sn earcterst:gesates propre 9 cout ipomertir trate pe const a stuns contacts bts ass erent, precompomare eect pe suc al set vara! eu pe pliner aeoperactunen penance Imiatrespindnuhi, 2 fate mater puberlne Kat cvatares eres ‘oy lorea carota 9 anor scent (sem Contam’ POD'/I006, achunes ep, mapa vente sentria Tbe 26 Tabet 2.6 Valo costcenor w ‘tables dimensinorbael funds | 59 ‘abel 2.7. Couicent pry de siguant pentru cule ge proiectar cde | inte fare Aesstrte select ‘ern Cominaies | At m | + | om cme | & | + | me | os | om ai ae Te nan [ | me a eM [eb ef ‘SimbolUP +” implied af combina eo" Selurile A, M5iRreprezints valor ale fctorlor paral de sgurants| ‘cate actioneszi asupra valorlor actlunlor sau reaqinllor dup cum urmeats 'A- pent incirde 5 efectele ncircdior, ‘M-pentru parameti geotehnici ai terenulu de fundare, A pentru reistente. ‘Valorie factrior partial de sigurant3 pentru fecare atiune se dau Acie ca in Tabelul 28 Tresor be SSE) nets Locuinte bio o7|-os_|-os “abel 2.8 Valor couicentor pail de siguranté pentru aun [Ste snare spi comercial or [or [os] =a [oepoxte 10-| 09 | 08 june | Nowe | Eau Mn . [ereiayeveiccleor —vehiiaain 02-07 [96 “i ea) 2 | seisw aoiNcvehieicTeoeN —[~07 | 08 | 03 Reaper ooo Permanente Theirs an sipooH{NIOSLTS) ‘reovorbile | Yor | aa0 | 7% | aas | x00 | 100 Pert ampleomentesute iain oF [as por ‘tmoatie | y,, | 30 | y, | 200 | 200 | 090 otopom pest nell mr 2 ents ampisemente state aitad as | or a 1000m pert nivel i Vorabile Tneirei da vt oe_| oz | 0 etoorabie | Yea | aso | Yo | 250 | 130 | 300 Actun din voi de temperatura (EU ISSLTS) | a6 [0s | —0— twonbie | 7, | 100 | yo | 9 | ° Ccaruile de proiectare Wate In consderare pentru verificarea terenului de fundare 9 2 elementelor structurale Ia str ints in cavl fundatiior de suprafatd sunt date in Tabelul 2:7. (SR EN 1997-12006, ‘nena A): Valorile coefclentilor partiali de sigurant pentru parametri pimBntulu ij) se down Tabell 2.9:{60 Stoblres lensiuitor bate funds ‘Stablires dimensuiorbael funds | 62 Tabelul2.9. Valorie coefcientior partial de siurant3 pentru parametn Tobe 211,_Cefel oi erestents pent cz essere nein. | renttee sino | —g,—SPa et pSmaneual | Simbel a { | — — 2.00 eens emseaen | Senbel Mi [M2 TSE) | Capocate portanta| Tas 1490 300 a | as | soo | as | 125 ‘enacare Tas 1.00 00 Coeziunes efectiva Ye 125 100 | 1.25 125 Revistenta pasiv’s Tag m0 300 easton aforecre irae] rw [20 | xo | aa0 | a0 Conform Anese} Na\onale pent stl tims STR si GEO se Rezistena a recomands utllzarea urmatoarelor abordéri de calcuk conprene re | 10 | 200 | sao | x40 Sbordarea de call (SREN 199712004; 24.73.42), {ronoes) bordarea decal 3(SREN 199712008; 24.73.44) Greustervouriea | 7, | 390] 460 | 0 Se alc a valarea tao” Pentru funda continue si verficarea str mits structurale (STR) si geotehnice (GEO), grupinile RA, R2 sau R3 aU coefcienti parili de Sigurant (yx, ~la capacttatea portant, Ym la renstenta fa alunecare) _adoptatl conform Tabeluul 2.10 abel 2.10. Valorie cosinor paral de sigurags panty resent, 2.2.2, Verficarea condtiel de presiun (SLU) se inpune respectare conde, P23 Seine ° ¥, SR, (2.8) ete solcarea de poeta vera sup tere Se fnre caf ap atl area. it Sunda dm cmbiailean Tabet, Valorleacunilor de calcul in seetunea de Incastrae astlpuli in ‘undotie se iau conform combinatiel date in SR EN 1950:2004/NA 2006, xem de combinaie pentru Caz 1 de proiectare: =135.G, H18E0 +15-07-50.+0) en Pentru uri de susinere coefenti pata de ceitent ,) 56 adopt conform Tabelli 2.11 (A). on race rere rm tetees | s Se we mci pot Se — = 83 RASEISM — . cnewesowet | Fe | tao [amo [am 7 S _ - ne a EY } a _ = Ya [ae [a9 —| aw rl cn Le sensi sen tr 5 UE, Li Fig.23. Coll teen de fundare Valoacea capacittiportante de proiectare a terenul este dats de rela62 stblvessimenstunior bate fundaiel Read, (23) A’ ~ este ara rusia suprfete in plana fundate! (2°27), caleulats cu valle reduse ale dimensinii Suprafetelin pana tapi fundaties Peay La L-2e, 210) e~presunea erica de caleul, determinaté conform SR EN 1997-1:2006 sau NP 132-2004, fvaluarea lua’ se face conform recomandilor din Fig. 2.4 Unde: a pepe {cFundaticortine ——_ncicare cumoment peo singur rece Fig. 24. Stablirea valet resue a eimensuniorspraete Inplonstapi funda Pentey cazul une su suprafaa activa a tlpl este a crculareIncieate excentric, Fig. 25, ‘Stblire dimensuilorbazel funds | 63 a1) atk) Fe.25. Funéati clare Caleululpresiunitefective pentru 0 alstrbutie de tip Moyerhof, foloseste aria acta 2 dreptunghiurlor de calcu, echvalente cu aia suprafetei ACBD, Fg. 25.c, avin raportal aturior dat de relia: B_BC_2 Rd, (32) 2 areca £)-e- VR? =e (2.13) sou=s[e anol {)-eNR-e] en % : a Pea Gry rt]64| Stables cimensiuior bs funda In general se admite ca valoarea excentici si nu depiseasc’ limita unui simbure central (eipsi), (82), care 58 limiteze valoarea presunlor maxime la © valoave cae si nu depiseasea presunea ried 2 terenuli, Fig. 2.6 (4) (a) -senteemons — as £50.89 suprotas creuiars 216) Valoarea presiunl entice de caleul se determind functe de ondiyile de amplasament, pentru condi drenate sau nedrenate. Se limiteazs excentrictale Ia maxim 1/3 ain dimensionie tpi fundatiel ‘reptunghslare sau la 0,20 din raza fundatet creulre. © prevedere importants a normativului este aceea conform cireia doch nu se au mas Speciale pe parcursul executei Wcrér, se va lua in considerare. © ‘excentrictate de pans Ia 0,1, Tn cazul in care fundatia este stuats sub nivelul ape, iar terenul de fundare asigura conditile de drenare 3 ape, schema de incicare @ fundate este dats in Fig. 27. ‘Inaceast igurd aver urmstoaree ness Neg=actiunea din suprastructur, W greutatea fundati, U,Ue—fore produse de subpresiunea ape, Fy efeetul agiuni umplutur asupra funda, ‘A, aria tapi funda, 4A. ~ ara slp Stabiiesdimensunor baz undetet | 65 + Tali TL ial_ a = Fig. 27.Fundate sub vel pee terencu drenare, bagi nedrenat Valor inetreinior se determing cu reatile Us= raldy +4) dy a7) Fed Hl, -7.)-AIA,— AD) pan Dace fundatiareazema pe 0 agié nedrenats, Fig 27-b,valoarea vf V=Nyps WR Nag HR) 29) Voloares resuni eric (ps) 8 terenul de fundare se determina pent, Fig. 27: condi nedrenate: RyldmlasDocy beh A 44 (220) in care: b- factor funetie de incinarea bazel funda), 5-facorfuntie deforma suprafete tpl fundstiel, 7 factor funeie de inelnarea incarcarproduse de 0 solietare orzontal = condi drenate: RABE BS IAG i, +05: BN, -b,-5,-4, (22) Porametriterenulul de fundare care se lau in ealelul presiunl eric (.) sunt = condi drenate: 7 .c.0) condi nedtrenate: Yang Sule) Jn caleulul de veriicare se vor lu valorle de proiectare ale porametilor geotehnicl determinat conform paagrafull 2.26. ‘Valorie obpinte trebules3 fle reduse cu coeficlentl de sgurants al veistengei(,) care ae valonres de 100 pentru cazuie de proiectare 16 | Stabirea dimensiunlrbarl tundeh S13 si 140 pentru cazul de proiectare 2, Pentru excentritile caracters val cries ice se pune, de asemenes,condia 2: ey < B/3;ty < L/3. lorile fctorlor adimensionaliflosite la determinareo presuni jn cu ajutorulTabellu 2.12, conform SR EN 1997-1, Tabelo 212. Factor asimensionalipentra cael presunt cries terenut [Cond neenat Feetor a defundare —— Forma sas | Femara 1 2al(e +2) o 2) 0a@TE) [ae 1 — Fraime 1 proase tee ‘ Somreetowss |“ “Gnath aerate — I ea _| i — factori de Ne W, ‘apocitate portanté Wana | 7 TW, ang nd: | seta taesragasey | — cares bm |B mate)" unin rs BaU=B Ang] & | BTL sin | —_Trsing? = tomarnanis [| 03.810) |r | « 6-8, =DAR=D anaes incest | HHI + eee) peossacorane | =H | eon ==1,)V taney] = (2+ (BUL)VIL+ (BL), daca H ectioneazé pe directa” FACT es Wacteent edit im, 00 +m, in" ech H aches pe 0 rege are Lormearsunghl Seu areca” ‘tablresdmenslunilor bari fundaiel | 67 tape pe care le vom parcurge la verficarea dimensiunir in plan ale fundatitor dup relatia (2.8) vor fi = determinarea valor de proiectare ale fortelorvertcale (V) $i Ale celororzontale (He) ce actioneaz latalpa fundatiel, = determinarea excentrcitatilor efertuir vertical (es: &) 31 8 dimensiunilorreduseatlpi fundate (B's), = determinarea coeficientlor de capacitate portant funcie de ‘lorie de priectae sle parametrioc geotehnici ai terenului, determinate conform Tabelulul 242. pentru cazurle de prowectare doptate (de exemplu: C2:Az+MZ+R1), — eterminerea covficenior de incinare i funetie de valve de proiectare ae frtelor exteroarerezuitant (Vs 5], conform Tabelul 212, — determinares coeficentilor de tips sb, conform Tabelulul 22, = determinarea capacitti portante de caleul a terenului de fundare eu relaa: RA Py (e22) = Vetificares condi! (2.8) 2.2.3, Verificarea la alunecare (SLU) Condia de veifcare la alunecare conform Fig. 2.8. este: IL (Ae) | Fig. 28, Solin supra funda Hy sRerhes 223)68 | stabirea cimensunor bari fundstie! ‘Hes Ye-rerutatlesoliitrlr de prlectare latalpa fundatil, Ra rezuitantaorzontalé a revstenteiposve 2 terenullcaleulat culuareainconsiderareavalri deposi (Iy/2), ‘Re renstenta de calcul alunecare a terenul de fundare. Valoaresrezstentel de calcul la alunecare se determin functe de conditile de drenare a terenull de fundare, cu relatile: Condit drenate: R=V, tans, (224) unde: tana, -cofiient de frecare pe talpafundatil, = Condit nedrenate: Rea Aveg (225) unde: cx» valoarea de prolectare 4 coeziuni teenulu in stare nedrenat ncercare de tip WU. In relaile anterioare se. considers fundati’ preabricate si, =o' pentru talpa fundatie executats prin tumarea betoanelor in sipiturd. Normatiul (NP 112-2004) recomands Pentru coefcientul de fecare J, valorle date in Tabelul 2.13, 2oo.y pentru talpa Stabiresaimensumlorbzeifundall | 69 (226) 0a, Fig.29. Fundotie pe terenargios nedreatin contact cu 8p sles 2.24 Verifarea la stabiltate generals Structure tpice pentru care se impune efectuarea uneianaize 2 FA or Tabelul 2.13, __Valerlecoeicentull de trecare Danumiea pirdntaar 3, OAs 020 ‘aga: O5si<075, 025-| 075 030 rg isosse spur posse pinto proses 030 Nisputfine ‘a0 Niue loc g mar Os Petru bolovinigur 030 Terenurstneoase 080 In general se negijeaxSefectelecoenun fective) Daca este posi ca aera i apa ating’ suprafata tpl fundatil, Fig. 29, rezemats pe un teren aris nedrenat se impune veriicares condities F b 2 c ; : structurt de susinere a piméntulu,zduri de spin Fig. 2.10.8 sib, excavir alae gterasamente, Fg. 210.514, ; fandagi pe teren in pant, taluzur sau terasomente naturale, Fig. 2108. sit,70 | Stables dimensunior tre undatiel ~ fundagli tn aproplerea excavator, structuri iste sau Ingropate Fig. 210. 3b Stabilitates generali a taluzutlor incluzind structuile existent, fectate sou cele prolectate trebuie werficate la stares limita ultims (GEO) u valrile de calcul ale aetiunilr tinénd cont de coefcienti partial de Slgurant din Tabell 28 Coeiclentii partial de siguranta pentru renstentele piméntului sunt dain Tabet 214 Tabelul214,_Volorie cetcentlor parle sigurant pentru ensteme(,) Grupace = co Reastenta ptul Tra 2,00 1.00 Aeasterta ‘Simbel Veriiearea stabiitt taluzull se face luind in consderare cazuile e proiectae (CP1.25 C3), conform Tabelului 2, Verifiarea la stablitate generals se va face cu luarea in ‘considerare gia presiunll ape din port. Calcul se face flosind una din ‘etodele: Bishop, Fellenius, Spencer, Jambu, Metoda cel mal des fost este Bishop. Dintre metodele care lau in consderare suprafeye de alunecare polgonale amiteste metods Sarma, In cazul folositi metodel conventionale (OFS) vaonile parametior eeotehnici de prolectare se iau cu coefcientt partiali de. sguranta Y%=h yl, fae valorile actiunilor se fav in considerare cu coefiienth aril de sigurants: y, =I, yy =1 Factorul de stabiitate ecivalent (OFS) este determinat cu relate Ei ors =F (227) Unde: & ~ momentul de stabiltate al prismului de pimant in raport cu centrulsupraetei de cadae cea mai defavorabil, ink, Re ~ momentul de ristumare al prismului de pamint fn raport cu aelal centr, in kN. Stabliresdimensuniorbaeifundsiet | 72 Factorel de stabitate OFS trebuie $8 abs valor! minime mai mari ecdt 15. In catul in care se folosese metode de vericare a stabiitai {aluzutilor in efrturt tetale, condi nedrenate(cy, valoarea lui OFS este 43-14. 2.2.5. Starea limits de serviciu(S.LS) Structur, infrastructure si terenul de fundare vor fi proiectate Ia star imi de seri conform CR 0- 2005 si SR EN 1990/NA 2006. Pentru veriicaile la stares limit de servicu se definese urmitoarele stuati =" Combinaticarateristice pentru stile limits reversible de cane BOHOL, conn eve LO +H Qi Bes evasipermanente pent LOs+ Lv 2, in caleulul terenulul de fundare Ia starea limita de expoatare normali in teren sau intro sectune structural, element <2 treble sa se asigurerespectarea condi: Asa. (2.28) (2.29) ~ combinay cfectele de durats (deformati ox) ineare: |hy- deplasarea sau deformatia posibld 2 construcie datorats tasiiterenulu de fundare, 1 - deplasarea sau deformatia admish pentru structurd conform SREN 1997-1 sau NP 142-2008. ca metode de evaluare a tasillorrecomandate de SR EN 1997-1 se aes — metoda barat pe relatia efort deformatie (ex: metode {nsumari pe straturtelementare din NP 112-2004), = metoda barat peteoraelastictati adaptat,72 | Sabres dlmensunlr tari fundatieh = calcula tasart produse de consolidare | agile saturate 31 ‘In conformitate cu SR EN 1997-1 valor tailor maxime admise sunt de 50 mm, ar taste diferente, tasarearelatvd si tasarea maxima se adopts conform Fig. 2.1, Normele in vigoare n fara roasts [NP 112-2008) day, in functe de tipul struct valoile Sou Salo Bu § ye 7 2 et le A 8 co a ¢ Le Jay J es t het 1 Fie. 211.Deterinarea asin derente, tas relate 3 tsi masime In tterature de speciaitate exists numeroase preveder!privind aerile maxime admise sle delormailor si ale deplastir (Popadiies, 2009). ‘Atunc! cind se. produe Schimbsri ireversiile ale propriettilor ‘piminturlr determinate de canttatea de api ~ pimint sau prin asanare, ‘sore crcersie ae parame de deormati sa forerar pot fi rmotificate 22.5.1, Calcul tasiri probabile 2.25.1. Calcul tasir prin. metoda tnsumérll_ pe staturi -lementare Fort! unitar net mediu pur pe taps fundatiel se caleuleand cu rela Puy = Pg -¥-Dy (232) incare:py -2 Pe S .- este suma inciteriorprovente din constructie,pentry ‘combinaticaracterstice Ia stir its de servi, inclusi sreutatea fundatil sia umpluturt de pimant care st3 pe fundate kN, Stabivessiensiniorbaze fund | 73 ‘-supraftain plan a tap fundtil [m’), Y= areutatea volumicd medie a pimdntulu stuat deasupra rivelulu tpi fundate kN/e, y-adcimea defundare (m]. In exzulgroplor de fundace cu lati mar (8 > 10m) executate fn terenurlcoezve, ind exist posibltate ca parta inferiarS a sipitui st se umfle dupa excavare,efortul unitar net mediu pe talpa fundatel se ‘accept ca find, = p, fda considera efectul de descircre al greu pimntull excavat. "in acest caz, pentru calelul tasinllr In domeniul de presuni p 100.000 KP) sexist siguranta 8 fn cuprinsul cestuia, pind la adincimea corespunzitoare angel conde (2:30) nu apar orzonturl mal compresiile, ad3ncimea zone active se limiteaz3 la suprafja acest strat “Taarea absolut probabil se ealulean cu relat: ex) 8 ~-coeficlent de corecte egal cus, ‘27% -efortul vertical medis In stratl elementar , caleulat on TE gon oan of°,off ~ ete efortlunitar I limita superioaa, respectiv limita inferioarS stratuluielementa i ealeulat eu rlaia (2341 ha, 1h rosea stratuluielementar|[, E- modulul de deformatie lini’ al stratulu element determina conform paregrafull 22.6, ‘n= numiul de statu elementae in imita zonel active 1225.12. Calcul tsi prin metoda ‘adaptath “Tsarea total 8 une! funda pe pSmint coeny sau necoezlv poate fi caleuatsvtiizind © ecuatiestablitS In teora elastiti (SR EN 1997. 12006) deforma: rat5 pe tori elasteleit BES (239)76 | Stabiees dimension bate fut} bp - este efortul unitar net_mediv pe talpa fundatiel, determinat in cazulpamanturlr eoezve normal consolidate rin scaderes greutiti pimdntului excavat de deasupra ‘lpi: trebuie at inconsiderate efectulsubpresiuni, = valoarea de caleul a modululu de deformatie lini al stratului deformabi, In conditi denate. El poate fi Aeterminat prin calelinvers din ler simile invecinate sau poate estimat pe baza rezultatelor incerarior in laborator si pe teren (ve paragraful2.26.1), f -cooficentl tsi, 8 ities fundate. Metoda trebuie folsit doar atuncicind efortuile in teren nw ‘roduc plasifien semnifcatve si daca se poate admite 0 comportare linia elayaefort detormate (ae 100.000 kPa) sau tunel cind fundtioae atime (sau diametru} 8 > 10m, iar stratul care constituie zone. acti se Caracterzeatd prin valori E > 100004KPa, tasarea absolut probabil 3 fundatel se calevlearS prin metoda statu liar deformable grosime fini In acest caztasarea absolut probabil a fundatel se ealevleazh eu rela, Fig, 233: Fg. 213, Metod stu Iniardtormabi ‘tables diensinilor base fundtiel | 77 £210 pe BETES (1) fem (240) incare: 'm ~ coefiient de corectie prin care se tine seama de rosimea stratull deformabl%,datin Tabelul 2.16, Pa -efortl unitar net medi pe taps fundatie, conform celal (2.34, hPa, 13 - Limes tipi fundatlel dreptunghilare sau diametrul fundate cculae, [i], abel 2.16. Valle cofcentui as 19 K, Kay ~ coeficienti adimensional dati in Tabelul 2.17, stabil penta vel nfrior, espectv superior a tatu i 'E,-modull de deformatie nara stratlu (KPa, -oefeentul i Posson al stratull ‘end 2.1, Vre otra prc us venta conform NP 112-2004 Funda |_Fundalin form e dreptungh cu raprtullturlor UB ‘in T w fomay | 3s | {ape [ anno | aeo0_ | o.000 | 0,000 ‘0i_| ois | 9050 | 0080 | 0050 | o0s0 Sjo|0300"|-a100—| 0300 | 000 35 | eso |-oxs0 | o1s0 | 0350 Too bee 00-020078 | Stables cimensiuior bate funda Fund |_Fundatin form de dreptungh cu aportlaturor 8) ra conn ceperl nue e >10 yB jomade! x | a5 onda | ee Iontinue stabi Senensinilor bre fundatiel | 79 Caleulul tari se extinde asupra zonel active, care se Imparte in straturl ev carateristic geotehnice de deformabittate dstinte fo en2uin Cate zone activ este consttuit dnt-un strat omagen,cosficeni Ky ks se stablese numsi pentru adincimea 2 = 254, respectiv, fa nivel tapi fundate:2 = O(caeululefectuindu-se, deci, pentru un sigur strat), Pentru radierele generale se recomands cz zona act (a) si se adopte cu tlaile de mal os, Fig. 224: 2,=(6+018-8) 4, ean) pentru funda exemate pe tatu densi 2,= (4015-8), a2) pentru fundati reemate pestraturideargile Valorie A, se considers: k, =08 pentru p,, ~1008Pa; (243) ,=12 pentru py = $00KPa: (2.46) ig. 244, Radler general Tasarea suplimentar’ a unui punct al fundatel sub inftuenta Ineieiilor vansmise de fundatile invecinate s\ a suprasarcini terenul din vecindtateafundate se caleuleazi cu relia: 100-522 fem) ea) Incare: @,™ se ealeveszi cu metoda punctului de colt (STAS: +3300/2.85). (© metodt aproximativs de evaluare 2 tasiril suplimentare din InedreSi concentrate este, Fi. 2.35. vv (2.46)80 Stbiescimenslunilor brs fundatiei ——— wh ® Fe-215. Cele tain in fuente une! sec cancetrate 2.25.14 Caleulul tas relative ‘Tasarea relati probabil se calculeazs ca diferent inte tasirile absolute probable 2 dous funda invecinate,raportaté la dstantaintre ele, ludnd In corsiderare cea mai defavorablsitatie de incirare, Fig 26, F L * # Lj Bone Fig. 226, Defines tain relative Valoarea tas relative se ealeuleas cu relat: Sef Baa an fate Sim ean Caleuul tasilor diferentisle trebule 33 iain. considerare urmitoarele aspecte conform SR EN 1997 ~): Apart srata tase pimntal, ~ Vatatle. intémpateare sau sistematice ale propretitilor pimdncutl, ~ Distrbutiineresilor, — Metodele de execti, ~ Rigitatea structuri n timp si dup execute (structurs eu dur rig, elatce etc) Conform SR EN 1997-1 valoarea diferentel maxime de tasare se Uiiteaza la 10mm, astfel nest si mu depasease SO% din tasarea total: Bin 205-5, (248) Dacs, considerim cd diferenta de tasare pentru stp articuat nu ‘poate depasivaloares 1/500 dn deschidere avem: Stabiiessimensiuilor base fundtie | 8 L sa (245) Tasarea datorité compres terenulul de fundare este factorul cel mai important in stabiirea presiunlor acceptable. Chir daci sunt satisticute, condiile de presun, este foarte important si se examineze probablitatea producer tasrior prin conslidare ‘Tn eaaul fundatilor rezemate pe terenurl necoe2ve cu Indesare rilocie sau indesate, tate sunt relat mici si se produc aproape "Sultan, far tasarea total est practic termina la sfirstul peroadel de construe sau chiar mai epede. “Tasareafundatilorrezemate pe nisiur afdnate este mai rapid, producéndu sein timpul aplcii srcnlr.Tasrilefundailor pe terenur caezwe este imediats, ia © parte se desfioard int-un timp Indelungst, ‘sub forma de tasare de consoldare. Producereatasini fundatilor nv are loc numai in. eazul onstructilor important scare transmit slltii marl. La prafur sarge moi, compresbile, pot apare tasin importante chiar sub solic relativ Mn ‘asarea diferentials sau elatvé ce are loc in diferte piri ale construete\ are o mal mare importants pentru stablitatea strucuril decat tasarea total, ack 0 clidite suferd 0 tasare uniforms pe toatd. suprafata constrete eu valor chr mai mar de 3- em, suprastructura nuvasuferi ‘obilzateaunor slic supimentare. Daci inei ire diferite parti ale consructiei se produ tasin felatve, in strucurs. par eforturi suplimentare, care pot produce Gegradiri structurale importante sou chiar enlps. Legitura inte tasarea ‘maxim Suc deflextunes relat A.) este dat de relay: Sue = 50 oa = 30) Pentru difetele tipuri de piminturi valerie R $1 Syme pentry Giferitesisteme de fundare directs sunt date in Tabelol 218. Deformati fdmisible sunt propuse deal autor conform abel 2.9,lmensiunior bei fundaiet abel 2.18. Valor Rs mile Stabieeadimensiuor bezel funda | 83 “abel 2.28 Tsim (no) pent radlere Tebelele 220 12.21. be asemenea tasrie admisible, 51 radiere rezemate pe diferite tipuri de pimntur, sunt sintetizte in “abel 220. Yasir admis (in mm) pert funds de suprataa entra funda de suprafats Valo admistie pentru fonda holste puranast | os kr siti (1977) | wacdanais | (1994) Skampton (2386) “Tavares total penta nipor B 20 w Tasaren fren pents nispuri | 20, 2s 20 Tasrea total per argie & 5 Tasaes fren pentuargie_| 25, ao__ | Yoon mart vs “ean | Serer] Bod Touoe inant |v atom wennimateanwnes [pen | acr| amt | £2 ik ‘aie tases aden eon | ann | 1990 we z 2300 30000 vu {ib e == 8 vs Taare alpen rp vat a 7 we x Taree atcwmaavenme | so | aa-so | ‘Ot | so ° re 30, . spur ‘srr oa RTE abelul 2.19. Deformatii admisibile ‘Tasarea diferentislé pentru - = ‘A. Constructii din beton gi pereti armati Longe. J Votre | Semper | Mew] Rg | enam |E eons | 5 | Tour’ | uses | ase 1 Tape (1991) prea o sho itor asi fren 2s aos sia degree pari consracii singers ser Fg 2.7. Beran ae] aso | aso | rae) SSO Tot eile structurifsurt P. 4 Soom eto beet wow | seo | asco | seo | von *_* aad feaeama Taper | Net] — Ping Tear] — aa toner 0 wa Saosicr Some Ta ARO a resp sypson | 1/2500 1/2500 Her —tmamcuo tess ~ spa pnt | 1280-Unes {feo [et otc nthe re SeaET TSO URT . sue | setantaus ‘near: tare dierent, | =tana dite funetie invent, trates Fig. 217, Tash afro itd ‘osaren diferental inte diferitele pti ale unel construct poate apirea datonts mai multoreauze (Tomlinson, 1969) 1. Vavlatia de nciteare fundatiel Fig. 2.18{96 | Stabilres dimenslunior bate funds Fg. 238. Ceca vvotie de cdreare 2. Variatia de stratifeatie a terenulul Fig, 2.23. ees ee 7 vanes "== ®. € ae . Fig. 218. Vora destratfcaje 2 terenlu 13. Sarin pe suprafete mar asezatepefundati elastic, Fig. 2.20. # . » Fg. 220, Tosaresfondtlor este in cazl in care fundatia este rezemati pe un stat incompresii (iets) care reazems pe un srat compres tasarea se produce datorts Stables simensiumor bei furdail | 85 tas stratului compres, ns mu va fin form de covet, ci mult mai forizontad.Stratlindest, daca este desl de gros, se va comporta ca un fadier rei, elimindnd in mare parte tasarea diferent 44. Executarea In mai multe etape 2 difertelor parti ale construc, Fig. 2.24 valuarea tasiridiferentiale este foarte importants pentru constrctile cu noduri rigid. La acestea, tasielle éferentile se impun Imodelate stret, deoarece depisirea lor poate conduce la aparitiaunor ‘omente incovoleteare suplimentare importante Fg. 224. ilents unr exter supra asi 22.5.5. Caeulul inelingel fundatiel CCleuut incliniri fundatiet se face plecdnd de Ia ipotezd nei comport lniare a terenvlu de fundare 5 2 unei funda rgd. Valoarea ‘clini ao fundatlepitrats stu dreptunghivla’ se determina cu relatile Fig. 222 ° % Fie.222. Colutneting funda Tretinares longitudinal eg Fe tan, = KT (sa) Tnelinarea transversal85 | stables dimensinor bate fundotieh x, Vee a (252) V - Incirearea verticals de calcul ce solicits excente fundata, (kN, ‘-excentritatea punctlu de aplcare a fort V masurats din centrul tipi dreptunghiuire,parael cu latura mate, (en, ex> excentrctatea punctulul de apicare 2 forte V, ‘surat din centrul tpl dreptunghilare parael cy ltura ries Im, En -valoarea medie a moduluul de deformate liars, kPa; -coeficientul de deformare lateral, pentru intreaga zond Ky, Ky -coeficient! aeimensionali determinati fn funeyie de ‘aportllaturior U8, dup graficele ain Fig 2.23, B-lungimes, respect ltimea tli funda. + 4 223. Valoarea cosinor KK Popatocas, 2003) Tnliarea probabilé = unel fundati rigle, circular, incireats lexcentre se determing eurelata: “(eve no ee, ast 253) Inca: V - incarcarea verticals de caleul ce sotets excentre fundatia, en, Stables dimensivllor ae fund | 7 ‘e- excentrictatea punctlu de aplcareaforei V misurats in central pi fundatie(m), [E, -valoarea media ale modululul de deformatie lniars Weal, y- coeficentului de deformare lateral, pentru inreoes zond act, rata fundatil [ml Inclnarea une! funda vine In plan forma polgonals se calculea cx aceeay reap, considering raza egal cu (ase) in care: - suprafta polgonal Penta constrrtilinginerestialte (centrale eoiene, turmur et.) fa care Incircarea principals este sarcina orzontalé din vint (solictare ‘inamid), Ineinarea tap fundatel se determins cu relaia (Popa, 1998), Fg. 224 wong 255) 3 ase ian Fae | 1] [| eres (Ett Fg. 224, Rottes consruilornginerest le unde: K, este coeficlentl de pata rote, 1, moment de neta pi fundati£88 | stables simenstuior bre funda Valoarea coticentuui de pat kn se determing cu eat: soe re sn unde: G- modul de deformatilaforecare a terenuui de fundare, ‘ eoefcentul i Poisson Coeficiente pat Kn poate fi determinat pin calcul iver spe bara valor module de deformatie edometric (ow), conform rele! 2.58. Valoarea momentullincovoietar e ala fundatie (Ms determing din solictarea orzontaléstatied echivalents provenits dn. actunes dinaies Modulul de deformatie siamese determing cu rela 3 +4) Fat Bose Kom SR yD) a Nu se admiteoincinare moi mate de Smm/m (ec 0.179) pent 0 durat de vat de 20 Incinaresprobabi a une funda continue de lite 8, increas ‘excentic se determin curl, Fig. 225: Fg.225. Incinare funda continue oor b-o) re B (eRy (259) V ~ incarearea vertcali de caleul ce solicits excentrc funda, (kN, excentritatea punctlu de apleae afore N mlsurats {atl de axa longtuinal api continve tables dimenivior base fundail | 89 Eq - valoarea medie ale moduluul de deformatietniars de deformare tteras, pentru Intreaga ond activ, 8 Lime tpl fundatiel, Incinares probabils 2 fundatilor, prodush tm urma influentel fundatilor vecine, se caleulezd cu rela, Fig. 2.26 $8 gay tang =o (260 me 7 ‘i 5: taste absolte probable pentru vertcalele fice rargnisfundate conform reltiei 2.60. et YU Fg. 2.26, Tncinare funda! datorat uno eicl vecne entra construc inate cojut de fur, centrale eallene etc) este Important 3 verificrea la Ssturare fundatil, Fig. 2.27, 1g. 2.27, stoitateafarasturare Valoarea coefientulut de stabiltate la risturare se determin’ cu rela0 staves dimers: bale Pe GAS incare:~coefciem egal cu 9/36. estimare mai generals a valor coeficientulu de stabiitate apare la verficarea constructor inginerestinalte (H>5-Gmi, Fig. 2.28. cS 2 261) Me a pete 262) unde: MeDGa, oo MaDe h (264) Fg. 228, stabitatea sduilordesoriin In general se recomand can verse la stile limit de servic Sse tind seama side tare diferente 2.2.6. Determinareavalorlor parametrilor geotehnici Pentru proectarea geotehricS, prin ealeul se Impune cuncasteres ‘imitoarelrtpur de paramet Fe. 2.29, = waorilecaracteristice ale parame = lorie de calcul Valoarea caracteristed a unui parametru geotehnic (i) tebule stabllts ca o estimare prudents a valor care infuientears apa strs limits Ea este oestimare prudent a medial valoilor determinate prin (i 4e valor Incest de teren, ~ nce de laborator. 3 Beotehnll (4), ‘tablires dimensiilor betel fun | 81 t foosonna eat Fig. 229, Valoicaractrstice se paramentnlrgeoteril Ingen sss Pe eactrse nll = ln eaters eae = Nal enters serine i) cu opts meets combina co al dtavecabe sor are serves sordre apse neces is laren moduli de deformatie pentru calculi tasrloraiferentile, Fig. 2.20. eat 120. Aopores madi de deermatepet ck " citerentiale Un exempu de utizare a valor earaterstice medi (yc) apare lo verficarea copactati portante 2 terenului une! construc rgide [capactate mare de redistbuie ancirieloe) prezentatin Fig 232, dar s Iaverficares ta stabiltate generalia unui talu, Fig 2.32$2 | sabre dimensiunor bari fundateh Fig.231, Caleb capactit Fg. 232. Doran pentru construc igi Veriearea abit vnaitalue Sore deosebire de acest, aparstuatiin neat esti 7 cate se utlizeat ests ‘ae valoior minime ale parametior geotehnic Fig. 2.33, Fe. 2.33. Uslzareaparamenilr geotehnel mini Inconel spose arta ~ aed se considera stares ltl cpactatea portant pent 0 clidrereremata pe funda lt, paametul clean ete retnfa medi pent eer on eu cite sie Dacteldea exe sullen denis spurns, parametl relevant poste fimedia actor valor! med, extn arpa treat zone sou ane pr din tne de tren pe care e sete ides, Stove valor earactarstee se face cu rea (Rank ete, 2007): Xe=X. (1th -¥,) (265) ‘c+ pentruvalarilesupeioae s~pentr vaoriteinferoar, Stabilres dimensunlorbarelfundatie | 93 unde: q= medi atimetic a valonlorX,stectate x, x,-22 (268) ¥, Se, adopat conform Tbe 222 (267) S, -abaterea standard a valotilorIndviduae selectate X, fn numrul de valor; selectate; i —coeficientul stats de variate @ medic Valorie caraterstice locale Xe determing cu elie: gue = Kull.) (2.68) Valorle de calcul ale parametrior geotehnii (Xi) se stables prin implies ‘valorlor caracterstice (Ky) la coeficientul parti pent propretaile pimantului (7, coform SR EN 1997-2 x Valorie coeticientilor partial se adopts din Tabelul 28 5 26) Tobetu 222. lore Ve ant un ive de sgrore de 95% 2 [Va moeaae” [Vanes 3 tes | 09s «| tas | om Ss] os [ae | 082 | a6? =| 067 —| ase 70] ase [oz [20-|—o3s [037 330 a1 | 9030) shecomandat 22.6.1 Determinares caractristicllor de compresiiltate ale stratuilr de pamént Caractristicle de comprestilitate care intervin in caevll Aefocmatiorterenuul sunt: = rmodull de deformatie ini (in ka}, = modilul de deformatie edometric, En (Mn KP), = conficentl de deformatie laterals94 | Stabila eimensiuior bate funds 3. Pentru prolectarea strucurlor geotehnice care se incadreazi in estegoriageotehnics 1 (conform NP O74) si pentru fazele Preliminare de prolectare 2 structurlor din categoria geotehnica 2 Se admit utlizarea valorilorcaracteristes date in Tabelele 223 224, Tabet 223, Valor caracertice ale modllu de deformal ine En 4a) envy pimantur npoase Categoria paméntului tie Tedesat foarte inte | mete | to |Rbansaraasmnmaees | “Sou | aro nie 2som—| sea tees ‘soo | — soap ‘Tobelu 224. Valor caraterstic le modu de deformate ni Enka) peru manu coeave Indieaeparor Stables simensioior bse funda! | 95 {Ca valor ale modululul de deformatie lina derivate din valorile ‘determinate in laborstor prin Incercarea edometicd (Ex), cu ajutorulelatiet Est asMe (270) incare Ee ~ valoie individuale ale modullul de eformatie edomettic determinat in intervalul de pres, 3 (or +0,) F234 aw — gag | 1 jon “ } « \ es Fig. 234, Deterinarea modu de deformape edometric a Valor ecomandate ae coeficentul de corecte My sunt date =i0_| 925-5 | s2000| 2400 16000 30000 7000 [= Tabet 225. 7. 29 [078.4 sooo | 27000 | 200 | 17000 ep00 | eB '950.0.75 | 300 | 25000 000 | 140] 33000 | 000 “abel 2.25.___Valorse ceteris de corte m0 La 25000 | 24000 | 21000 i200 |1s000| a0 cogone [ete se incl poor l 5.075 iano | 10000 15000 12000 | 9000 tee | conser 25.03 00 | 1000 [15000 [1000 | 3000 | samara | 2°98" [oa o¢0] 061.040 |ost.1.00[1.0.1.20| Pentru proiectarea consructilor incadate. in categorie Gu plasters categorie ups a [4 a | 1 faeotehnice 2313 se recomands adoptares vloriorcaractersice redusationa | _°- = e compresibitte pe bara incercirlor pe teren fncerare cy Gupemcente [o7ea | 33 [ay | as faa placa, incereare de penetrore ete). Pe bata acestora pot f rede aso.or| 19 | 15 | 32 determinate rect valor caractertilor de compressa, ca etn ¢ [ass de exemplain cat inert eu placa, sau valor dervate din enreaon [aeatame taste Tat suite fcute la incercile de tren prestomet icercare imetiion) [aso.a7 | 18 ° de penetrare) Exemplu de evaluare a valrilor madululi de deformate bniar entra tire cercil (SPT, OP ete.) se przinta in SR EN 1997. 22008. 4. Ca valricaractristice, determinate cu eli (2.5) si (2.68) pe boza variabilelor independente determinate prin Incercine de ompresune trials, pentru un nivel de asiguare de 95% si valor Vs date in Tabelul 222, c0l03n@ Vireo In eazul in care Se cunose valor din uizarea datelorobtinte pe plan local si 386 | Sabireadlmensuniorbarlfundsteh tazelfundeyie | 97 inci de dates pot uta 5 valor coetsent stati in 0l0aN2 Vernet Vote Scher de deformape aes y pot TMM. locate uae ec marae es determinate pn Telecast ooneindest ~ nerd de aborator:ncercarea de compresiune triad, cara pinta | PaCS ‘sess = incre de tere: ncerearea de penetraecu con CPM, pear iaetegnare [38 3 ~ folosirea valorilor date in normativele si literatura de ‘Nisip mijlociy zs = Specialitate, Tabelul 2.26, ‘isip fin Zz = Tabelul 2.26. _Valorile coeficientului de deformatie laterals ae 7 Denumites pmsntutilor : “Tobelul 228, Voloricaracterstie ale unghilui de fecare in rode ale [oldu sce a7 evn Gna pe pnt isu (nu nspur prdfoase ypu argonse] [030] aes ae os oe a Prat pra args, 68 risipoas, agi prSfeasa [0.35 gi. elele tele tele fetete (nets. ris gst [ae oaam 3s [so se Ts ea g [asoars|2[s [2 [6 [o|+ [a]2 E 2.26.2, Determinarea parametriorrexstentlaforfecare |g [as [eae [ef | 0 [a [a | [| Parametilrexstenel la frtecare care intern in roiectarea | & (psoas te psi IR LL ET TS tstio als [a0 [ ‘votes sunt: ent} hpstiel ess iss [s(t [taba ~~ unghiul de frecare interna efectiv, o', 7S. mi [er toate fas [as fat ae fs faa. ee aenae a leeas tastes bstaste bars bs = coeziuneain efortri totale, Prete dous se determin’ pentru condi drenate de incercare, b. ert her Icatate tn catagerile petshnice 2 6! 8s utima se determina penta cana nedrenate de incercre 7 fecomandi adoptorea valor caracteistice pe baza prlucéni seen feitatelor Incercivlor de teren, Metodele de incercare Determinaea parametilorcaractersl se face prin urmstoare {ecomendate pentru dferte tip de pamant se dau n Tabel metodo . iets fee e 1229 aun normativl NPO74-2007 2. Pentr poiectaessteuctutilorgeotehnie care se nearest in Relate de cle! ale valor earacterstice sunt date in SR EN categoria geotehnicS 151 pentru. fezele pelminare de 1957-2: 2008 (Arex rolectare a structrior din categoria geatenics 2 se admite : cri stastce 3 unr variable corlte (0! $<) utilare valrior cunascte date in Tabel! 227 $1 Tabi & Pe bam preter statist ab aa , cu condiia co incercile respective (fortecare direct, Valorie din tabel sunt valabile pentru pimintun avin gradu tompresune tat) fe realaate in condi aseminitoae de umidtate $208. Pent valor intermedare ale inde pentru tote probeleslectate, aloe caacterstce (o's) porllor se adm interpoare nid avaloror Se stablesc pentru un nivel de asgurace de 95% fats de reapta de regresie medic, calcultd prin. metoda abaterlor medi pitratice minime. Valoareacaracterstics de caleul se stabilese98 | stairs einenstunior bei funda! Stabieseimensioilor bse funda! | elatile (2.65) (2.68) considerind ovaloare acoeficientulul __—Not:_OP—penetare amid CFT ~penevare cu con, PTU~ penta cu peo, SOPSCPTU~ penerare nena seam, Set ~penevarestand, renomerie sforreprelminat, SOP preset cater FOP Tabeul229,__Oomeni de splcarestnecirlorinsty Bee ae en tag ana Seven cpt de variate at din 010378 Vince: si ale tale slz UT neereare cu placa, EI" | ele|> ele]~|e| «]g]s/ 8/2} 3 ¢| nesreare pt urbane, “a aaelt nome mee) -efefe ef-fe e[elalele MS metade seme wale {etal fefel ste olgle efefalala d. Pentru fundatii continue, lucrdri de sustinere 5) stablitatea Elem] a 3 taluzurilor de lungimi mari, valoarea unghiulul de frecare i afetepelseisielelsietel-jel-falala Intericar3 (o') 2 nisipurlor poate fi stablts ca 0 valoare EE erat in aloarea dterminat pin nceearea Wa #/BE]«|+[+]e/e/slolelelalelelel-[e|-[alala ‘Bonen 279) arlatatelatatets atte Evalarea parametrior geotenic pe bara Incereilor de srt tetete eretefe{ terete pee Inbortor st teren este sntetat I Tabelul 230.9 Tel mr tatel-Telstelolel-Teletelefatatatefe pe 2a pee telalelelefelee/a/sieis] le] [olela Tabewt230, __teererpe wen me fetel-tetetetetel-ateletet-tet- tetera Franeia pa [Poremeide| —Parareige mw lefel [fa ' Ireerare|_suavendeetorurt_| forfecre | _comprestitte * * Wy [mo focrTS |S. Je [ot | E | Gru | Mle = Teeeale psp apefetala oor bee [x fete et be : i fete tefeleretetetatete ate sr ee pf Pe a [balers at Tetetetetetete Tre cspaes —[-[ = * = =" defect uate cep de tou dp Ince de nbortor ~ Un presiunea ape din gori(determinattn situ), ™ Parometide | 5 retest trcwrenedea, Iecsene compressa = Cote deconce, M Bete te [ee [med ~ Fete depemeniate, [oeare area ape [= = Goat erm tae Cororeture noosa po ere ‘Compresiune triaxial x |x] * * = = = Bax “once ce orca, fete 20m ara pons opis [06 [450 [525 ous bavi ea eepaie umole prions, vis weisewss | os | 00] 350 lester a | aa_—[ns [0 _ [oar x espe amputee pae] 5020 Te Gl WG Ge PIE preven de probe nett 4 [eu _arte_(din- ogee de roo [a bes constr! ponte fe pe bre pene gg i fo su 8 Elaergurcin 50 penetra, 5 [err rument de oceans 350 pans cose avid ater termes ale nel poor es 3 lrergur evn argos 30.57] ince de conten I, se atmteitrpolres Wir oar resn Else 6 ae | omentonate dled te sues FES 2 [ipo €00_| 500] isi} No fn Ea med 500 350 [ffi f L Sef” [foarte umed sou seturat | 350 250) \ 2102 | stabvesdimensunr bezel fndstet nenvonaledebetSperty umpltu blu 235. valor resin cor amine | Nilpur nispoase sag | prifoae, | (evewcepts | pimseun Denumires teri de fundare eno prafoase) | cenus ete [Piru din aiminton omogene i a 1 jesitatepicompacatetnmodorgnaet [250 | 200 | a0 |s50 pene rare 1g Pevoute omoseneJomnacete Slretateinurme—fonrot so |_ 200 | a0 |250] Elroracitit Ipecac dar bvandovecnmede | lepunee de F | oldman renuanepunee de #2 | 360. | 20 1100) eae [inure 359 | ‘ Umplutr cu coniut de mater organice ma rik de 5% Pentru var 5 <5, <0,8vaorile pres conventinale se determin rn nterpelore nara Valotile presiuniiconventionale de bars din Tabelele 232-+23 corespund presunior conventionale pentru fundatitavind ltimea tapi B= 1,0 ml adncimes de fundare fats de nivel terenulisistematizat Dy 20m. Pentru ate Itimi ale tip sau adéncimil de fundare presiunes conventional se ealevleazé cu relat: Pom = Bom +Cy+Co en Pom valoorea de bar3 2 presuni conventional pe teren, conform Tabelelr 2324225 kPa, Gy-coreciadeltime, kPa, o- coreeya de adincime, (KP. Corectia de itime pentru Bs5m se determin cu reli: Stables dimensiunitor bei undat | 103 Paw Ki (B=) tal en) 1 ~eoefcient = penta piminter necoezve (cu exceptiaisipurlor Pratoase), Ki= 020, ~ pentru niin prafoasespimanturicoezve, times funda net ent B> Sm cored de time este: = C,=04: Pam peteu pmantur ecoeave, cu excepia risipurlor pratense, = 6,=02-p, pentru nisinur prifoase 6) piméntur Coretia de adncime se determins curelatil Fig, 235: = pentru D, < 2m C5 ~ Paw PS tal 7 = pene D, > 2m Go= Ky 70,2) 0m ams or z Fie, 235. Corectinde adineme il Poa. Inca: D,-adincimes de fundar,(m, K,-coefcint conform Tabet 2.36108 | Stabiiessimensunto bez fundotiah Y> grevtatea volumic’ de calcul 2 straturilor situate easupra rivelului tall fundatek (cleulaté ca medie onderats cu grosimea straturilor)[kN/m Tabet 2.26 Denunives paménturior Dimanturncoeive cv except spurl prifoste spur prafease x pimntrcotive cu plsticate reds nifoce Pimdntr cose cu plese are fare mere 13 construcile cu subsol se adopt corectia de adincime corespuntatoare cell mai mic dete valor 0,510), Fig2.36. Fig. 2.36. Determinarea astcimi de funda minime near: y~ adincimea de fundare masurath de la cota terenului sisteatizat, la extrioul dul de subso, Im, 4, (278) Srcarea permanent’ aplicath la nivelul tapi arta interior’ a zidulu de subs, Pa, Y= greutatea volumic de caleul a straturior situate ‘deasupra tipi fundatil(clculat3 ea medie ponderata cu {rosimea stratrlor la intriral dull de sabso, [KN Concitile care tebule respectate in caaul calcul terenul de fundare pe baza presiunilorconvenionale sunt date in Tabelul2 37. ‘Stbires imensunorbael fundsil | 105 “obelul237. Valo pesunioraceptate pe terenn unc tpl de ole Guescentctate = mp = dps osingurs | Coenen cneg | Contd sos ups dou dec Ccanvide ‘ Cer, = Cote | Pe Pow cues) | Py 12 Pow Valoate pre moxie se determin cu ele: a) (or) am c (63) 278) (or (275) (63) (2.80) rio redus a bazeifundatil (C8, LxB), en, e.~ excentritatea fore, cite, Be \V—intreares vertical de caleul da GF s2u 6S Excentrctatle maxime admise pentru incireiri din. gruparea specials trebuie si fe lat astel inet seciunea acti a suprafetel tapi fundatiel si se extn cel putin pind in centrul de grevtte al acestea (e 9r Pag =0 (281) Stabiliescimensiunlior base fundai! | 107 Fig.238, Redstribureseforusiola funda Caleta presinilor pe talpa funda tn cazul in care aceasta nu se desprinde de pe teren se fae cu rela Fig. 2.38. (222) Fg. 238, Reportar presvlor de contact pe apa undatie onc ond ee sta maa nant p aveqie pence. # alge under so despinde de pe tren ceerie.Btey, arsine e ternal finde pot determinate co rele, Fe. 2.40, @ y < t Fig. 240, Oise presunior lp funda106 | stabiirea dimenstunilrbarelfundsiet 27 Pe Se a unde: c= £~e, eu e, = Me deem Fe, ave, = Me (284) sau Pow = 2 2. mt Se (285) M, unde: ¢= 3e,, cue, = (226) In aceasts stuatie se impune ca suprafaa actvs (4°) 8 fe mal ‘mare de 80% dn suprafata bare! de fundare 4), Daca fundatia este solctatd eu momente incoveitoare pe ambele lect principles talpa se desprinde de pe teen, reshnes maxims pe terense poate calcula curelatia, Fig, 2.4. a Poa EG 287 cuvaloie 11 date in Tabelu! 238 in functe de excentricie &, 3h (288) y Par Fg. 241. Distribtapresiunlor de contact pe tat supra tll undati Pentru evaluarea suprafetel actve 2 tilpt fundatii in cazu! indepinini conde ()-@)>s om se pot folos propunerte date in Fig, 2.42. Fe 202. ele, 000 Stabiies dimension bazefundri | 108 Dstribui presiulr de contac pe osuprtay act dn ta funda [or | Tabata 2.38, aoe 003 (oos aloe coefesentut Ne, 1877) 005 0.95 a7 ae 0.09 [030 os 00 1.00 05 13] 118] 24 130) Be Fr] se 60 66 1.05 24] 136) a a8 rsa 60 Fr a7 202 sa 124 330 a a8 se 1.60 66 72 78 208 8 1320 336 a8 ase 60 1.66 72 7a 4 2a 236 a2 se 60 1.6 rT] 1-90 008 130] a a8 60 66 m2 aa 1.90 196 136 ia 154 60 17 1.78 96 02 007 28 ase 66 17, 390 196 a ase 2 am rr] 3.90 36 rae 009 60 16 FE) Fr] 202 08 ae 1.60 6 378 ae 96 roa 2.08 227 oar 66 7 78 se 30 236 2 28 oar 72 17 ise 90 96 za ra 22 27 ons 378 rr 90 96 20 08 ae 2a 27 raae ou ee 190) 95 aoe 2.08 ae ay 227 236 ae ass Valor lls 1s determina cu relat, Fig. 2.42.3 a 3 a (2.90)110 | Sabres dimensiunlor base fund 7 (29) 8425 Benge Fite ee Pentru cazul din Fig. 2.42, aver (23) 294 00 gh aE (235) Pentru fundatile cu suprafaa in plan circulars near, valoares Dresunil maxime pe tala fundatil se determin’ cu relat i243: Be hte Fig. 243. Repartsares presunlor de contact gaps fundaqilorcuseciune ‘rasan nears P= Pou =P (2.96) x Pa] 297 incare: ‘tables simenlunlorbaei fendi! | 121 sonr- supa creas, fone or) -sipataines ar-vaeres coecentu determina dn Tbe 229. id 238_ recon f ae ae | £ ipa [or [os [os oo] | a6 Emo} 400 | 400] 200 2.00 | 00 | 300 | G00 fos | 20 | as | tas | 133 | uz ao | cos oxo | sao | aaz | 129 | a2 | 120 120 | 010, ois | teo | aaa | aae | a0 | 237 130 | 035 020 | 280 | ue | ase | ase | 149 tao | 020 25 | 200 | tao | a7 | 167 | te a0 | 025 030 | 223 | 196 | aaa | 11 | a7 uso | 030 fas | 248 | 2iz | 208 | ase | xas | x77 | 270 | 03s ao | 276 | 229 | 220 | 207 | 298 | ses | 180 | 040 ows | zat | 251 | 239 | 223 | 210 | asa | 190 | ons oso | sss | 280 | 261 | 242 | 226 | 210 | 200 | oso oss | eas | ae | 280 | 267 | 242 | 226 | 217 | oss foo | se | 358 | 324 | 292 | 264 | 20 | 225 | 060 tes | eco | 434 | 380 | 330 | 292 | 266 | 242 | oss or | 748 | 840 | 46s | 306 | 333 | 295 | 268 | 070 7s | 393 | 726 | so7 | aar | 33 | 323 | 29 | 075 ber | 1005 | seo | 653 | 493 | 336 | 327 | oso 2hea | 15ss | 2332 | 082 | 7a6 | 490 | 377 | oss eas | 3080 | 2500 | 398s | 1460 | 713 | 471 | 050 9610 | 7220 | 6220 | 5020 | 3460 | 1980 | 672 | 095 a [oe |e | | a0 | In general se recomandi ca intrenga suprafatS 2 tll fundatil 58 fie comprimats,impunsndu-se respecarea condi 2028 rr) 298) mA in carlin care se admite apariia unr eforturi de intindere pe {alpa funda, sectunea comprimathtrebue 3 se extind3 cel putin pn Jn ilocl section suprafefel. Se impune respectarea conte112 | Stabiireadimensiunor base funda (2.98) ssuapoumati 05-0254 (2100) rey, EMH vole peur de comact pt H determinate cu Pa (2101) Incare: = sectune eur (2.102) (2.103) 0 aks volore acetal pent inensonre supe nln 2 tndtilor cor cate in ategor Gates 1 et besnes pistes Pa Presiunea py (presiunea limit8 de cedare plastics ~ presiunea plaid) prt funda x Sectune drepurghisars nan se Clelears relate ~ construc fr subsol Fig, 2.48.9. Pp =MY-B-N +9-N, 40°N5) (2.208) ~ constructley subst Fig. 244: sive) asm Stables clmenslunlor base fondsi! | 113 = 7 ai a] * + ¢ ng itt ars oe 7 a ® Fie 248, Coletta Incare: ‘im, coefkient al conitjilor de vere conform Tabelull 2.40, “Tabet 240, __ Valorie cofisentul de erm idefundare oy Boloviniur cu Intespatle umpute Gi Wp, petihurl cu excepta)20) nips tine proase INsipue fe | ects su ued (<0) “Tear umede sou saturates > 08) ig pur peaease: 15 -useate sau ued (5 <0.8) foarte umede sau saturate > 08) 33) 33) [oloviniur pletigu eu intrepapile umplute ce pamdntur coezve 1 pos ‘amantur coeine cul olovingur peru co Reape ipl i PUM coeave ca) cas, Pamdntor caste cI. <03 fr media ponderata sreutitil volumice de calcul a stratullor de sub tlpd cuprinse pe o adéncime de (8/6) misuraté de latalpa fundate,114 | Stabitesdimenstnor base funda atu mica a fundatie, ml, 4 suprasarcina de cae! ly nivel tap fundatie, lateral fati de fundatie ral, ej ~ suprasarcina de calcul la nivel tap fundatil la ‘exteriors respectv interior fundate de subs, kPa, 1NasM Ny coeficientasimensional in functie de valoarea e calcula unghiull de frecare intern terenului de sud talpafundaye, conform Tabeluui 243, NP 142-2004, Tabelul241. alone coefcientor Ne Nosh o [se Pep Pete Ty or | 000 | 400 [316 [eon [397] gas] ¥ [00s [aaa [352 [26 ase [437650] (aeons as Past ‘9843 | 740) @ [e109 [aa [ar aas_[ 559 [795 e [ou | ass | a3 334 | 635 | ass ao [ore a7 | ear ass [721 | s2 ae [ozs [isa [Waar [ae aer [azs [sae a [2s [27 | a6 [ae | 2a1 | 94a] 000 [Fae [a36 [2s 5.00 [a7 [26 a] f as [2m | 3a1_| ar | 207 a] t osi_| 306 [566 [ee | 337 1336) ‘ost_[ 34a | 608 [ as" | 366 156 ‘Se admit determinareapresiunipycu eal de mai ss pentru fundati a ciror formd in plan diferd de un dreptungh. Pentru tpt de funda informa de cere sau de polgon regula sia valoarea B= VF in ‘care Fest suprafat tp fundate de forma dat, La sans spas deca a sa in consdere sreuaten piri stat dss ma ip unde pace ‘eta covaracerpemanen Fg 2 Gon = Hh +7 +P tran ts ei ba care men este mal mel de 2m se poste va yalaen res pss ela Pa PEMD MHA Ne Man k) (aaa (2.106) ‘Stairs dmensunlorbarel funda | 115 V Ee Fig. 245, Coll lap pet circu Be20m mes 2 de la taps acs in cuprinsul zonei de influent, la adéncimea 2 de la talpa fundotiei pare un strat compeesill (= S000kPa), trebule verticats reli, Fig. 246: Fg. 246, Caleb py ent terenu ite O49 5 Pas 2108) new g,, - efortul unitar vertical transmis terenulul de fundare la Sdincimea xin deta centro funda 3. presume geologi a cota vice presunes pla cota x aut cu reas (204) 120 2105) pen funda cenvenioal de ee 8 funda pe saul forte compres 3 (ire a (209) unde F, ee (2.110)116 | stables simensunor ze fendi (aay) (2.203) Pe=Dg-1D Pentru caleulul terenului de fundare la stares lmitd de cedare plastics secerndeplnite urmstoarele condi, Tabelul 2.42. “abel 242. Cale were a stares its de cedar plates cenmnea | CH2tcenretate dunt | Gu excenicat te osmgus drecie’ | dup’ doud dees Incaveare B 7 Psa S14 Py aan 1; Peace | PeSPn | PvanS12-Py ST a i ea 24. Verifcarea a subpresune (UPL) Verificarea la subpresiune trebuie relat dacévaloarea de calcul 4 combina forjelor destabilzatoae vertical permanente 31 variable (sea) este mal mic sau egal cu suma valonior de ealeul ale fortelar de stabilzae vertcale permanente si variable (Gya)$ le valor de caleul 2 oricire! ate rezstene aitlonale de subpresiune (esensionae) (RF ges (a) Fi Fe.247. Vertieare fe sutpresune Vana $Gna +R, e113) Meare: Vang = Gans +Qure (1) ‘Stables dmenivilor bei funda! | 117 In azul unor struct subterane,Fig.248, relaie de velar are form (2.185) nas a % o % Fe 248, Verificares ln subpresuneastructulorsubterane Ge4+GatT, aus) Ups 1-H). Ay (21s) A> suprafta tae Ue= Yous Ye H-A aan) Valoarea (2118) TJA=Ky-o,'tand, Valoarea unghivll de frecare 4,56 poate determina cu valoares and, /y,) in care (y,) s€ determing din Tabelul 2.9. Valoarea coefcentull de mpingere activ (,) est calculat in functie de unghisl Ge recare interns eect () in cazlexecutiri une! excavatl sub nvelul apel se cere verificarea condi de subpresiune Fig. 249, dups rela (2.435.1285 | sabes eimenstunor base tundeh Fg 249, Vercors i subpreune pant sipitur Tn cazul fn care condita (2.225) nu este satisticuté se impune ancorarea radieulu cu plot de ancora Fig, 2.50 SQ Pea Fig.250. Ancorarea adarli cu pl de ancora} Veriiearea stiri it la vidicare (UPL) se face pentru cazurile de proiectare date in Tabell 27 Valonile coeficientlor paride sgurant3 pentru actuni se dau in ‘abel 243, iar pentru materiale in Tabeul 2.44 ‘alarea factorulu de stabltate global est 1,20. Pentru verficarea la subpresiune @ unui strat necoerv siuat la talpa une sipitur Fig. 249.5. relatia (2.115) are forma: Wana SF 2219) Folosind notatile din Fig. 2.49. rlaia poate fexprimata astiel Yow toMy S Yom Pad (2120) Factorl de sigrants (OFS) se determing cu rela (2.120) s re Slmensunor bel funda! | 119, Tobel 243, _Coefient\ pag esiguran at enor (RO) ‘Simo! vaoue [etovorabis| Yea | 100 Taio pene devanbie sSanhewer Trmorsia Yom | 090. acti permanente fvorbilestablizatoar, \venbils [beter You | 150 [sabe ete eubtiotwe al de siurans a parametriorpimintul (2) [sib vase Seapicsies abel 2.44, Cost Pararetrl paul nen devreeweinema | ry | as [tunentne [emaneveanstawwn) | | 2 [amine | |Renstenyanedrenat la [rene eter lee sae fe | oe tetera 2,00 _rezistenta pilotiler tensionati; fica” : | 25. Verificares stir itd de umflrehidraulica (HYD) Pentru verificares stiri limitd de umflre hidraulcd se foloseste celal, Fig. 251 Mavs SOs (azn) Tn care: tay = Fold +d, +5) (212) Saya SA Id (2123)120 | stab dimenstunor baz fundstet Fg 252, VerfcaresHvo Pentru verficarea sti limit de umflare hdraulic (KYO) trebule aplca coefcenti partial al actiunilor (y,) conform Tabeeli 2.45, Tabelul 245, __Coefentl paral de sigurant a actiunilor (fO) “Aajune _|simbol alas) [Permanent | Defevrabid | Yom | 138 = Tam | 080 | Ci | Detevorabil] »,. | a0 [Cetrenett] rom | 250 | 3. PROIECTAREA FUNDATIILOR IZOLATE PENTRU STALPI 3.4. Generaiith Fundatile iolate se previd ca sisteme de fundare sub stip. in functie de material din care este executat stip acestea pot = Fandat tip tipi de beton simplu. sub stlpi (din lem, ira, pat, beton simp), = Fundati tip tala’ de beton armat sub spi (din beton, beton saemat ete}, — Fundati tip bloc de Beton simplu 5 cuzinet (din beton, beton armat etc) In general, forma suprafetel in plan a fundaieturmreste forma suprafetei tpl stilpuu. In azul in care stilpul este Increat mumai cu Sarcinivertcale, secfunes tpi stlpulul este pltrats, urmand ca si suprafta tpl fundatiel si ab forms ptrats Plecénd de Ia ifluenta forme tapi fundatet asupra capactat portant a terenulut de fundare, ar rezulta cd cea mai economics form a Euprafete lpi fundatie’ este form circular sau poligonals. Datorté unor Gifeltat de realzare tehnologice ® unel fundati cu suprafata tpl beulra, se prefers executares une! fundati cu suprafaan plan pirat, “neato in care suprafata in plana tlplstlpull este circular’ sau polgonal, se recomand® executarea till fundatil de sectune patra, forma economicé cieuaré sau poligonals ducing la dificult tehnoogice de execute. Pentru suprafete ale stililor de forms circular sau inear marin plan, asa cum apare la turnuri de televiune, cosurl de fur, centrale foliene, se recomands executarea unor suprafete In plan ale tipi fundatie de forma eicular3 sau nel Pentru sectiuni ale. stlpului de form deeptunghulars se recomend’ ca 51 talpa funda +3 2163 0 forma dreptunghiulars. Se Fecomand3 ca roportullaturior stélpulus8 fle egal ev raportl laturlor fundate122 [Prolecare fundasior oat pentry stip 3.2. Fundati tip talpd de beton simplu pentru stl Pentru stp de beton simplu,spalei de citémids,zdirie de iat, ler, pot fl foloste funda de suprafays de Beton simp. Se recomend folosirea unui beton de cass min C8/10. Ele se aleg cu sectune prismatles, Feat AE Fig. 2:. —Fundot papain beton sols ‘Suprfata in plana tapi fundatie se stabileste folosind metoda Dreseriptvd (vezi Cap, 23). Verfiearea se face’ conform conditel Prezentate in Tabelul 2.2, in carul inedredi centrce. Valoares presluni acceptabile pentru terenul de fundare se determin’ din valoarea presluni 0.1L valorie presiunilor de contact difers in ce In ce mai mult, astfel incit olla economies devine 0 suprafa dreptunghilars, avand raportul Inturilor aproximat egal cu a stapulul. Aceast soluie este admis 1 in ‘azul cd excentrctateaSchimb semnul n dferte ipoteze de incireare & constiuete 3413. Determinarea dimensiunilorsuprafetelin plan 8 ‘lpifundate! Verlicarea capactttt portante 3 terenulul de fundare pent fundat directe se foce fa starea limita ultima GEO, In starea limits GEO se verifies cedarea sau deformatile excesve ale terenuul, unde rezistenta Dimintului este semnificatia In asigurarea reisente! (conform SR EN 3997-4, cap. 247) ‘Conform SR EN 1990 valoare de calcu actiunor de a nivelul de Incastrre a stlplrfundatiel ze determing cu reatile, Fi 3.7 we {ome i os, * ‘a. actiune permanent: vént,acpuni _b. actlune permanent: vn atiuni ermarete voi erie reeves he yon a n = P ante med Cacjunepredorinantétipada acne predominant: sci tle Fig. 27. Grupareoacunor de cael128 [Proectare fundsior uot pentru stip Pentru verificarea GEO Incireiile au expesil: 8.106, +1.3%,, eat 1,00, 13%, +1,3-0,50,,$13-0.70,,, 37) © L0G, +1,3Q,, +1,3-0,70,,,+1.3-0,6%,. (aa) 4.1.06, +130,,, +13-0,50, , +13-0,6F,. 89) Determinares dimensiuilorsuprafete in pan a tapi fundatiel se face astel incitefectul acunilor de rolectare care actioneazs pe talps undated fe mai mic/ cel mult egal cu reastenta de caleu a terenul de fundare veri Capitol! 2): Wes Re (3.10) Pentru evauarea renistente! de calcul 9 terenlui de fundare in fra parametnior geotehrici ai stratutlor de pimént sunt necesare Valorie supraftei in plan a tlpifundaiel (8.x U Din acest moti pentru verficares conditei (3.0) se impune cunoasterea unor”dimensini estmative ale supraffel in plan a tpl fundatie. Acestea pot fi agoptate rin una ain variate: = adoptares unor dimensiunl, pe base experentel au a unor Iuerel sia, ~ un caleul aproximativ, de predimensionar, bazat pe adoptares lunor valori ale presiunior de contact presupuse (prsiunt acceptable). Pentru aceastd fazi ca presiuni acceptable. ale terenuiui de fundare pot fl adoptate valrile presluntor conventonale de bazi sau preslnea plastic; date in NP 112 — 2008, Fig. 38. Repartizarea prestunlor de contact pe talpafundotii Proiectore fundetilorluoate pentru stp | 129, Dimersiunile minime ale suprefetel in plan 3 fundatie pot f evaluate su reli, Fig, 3.8. 2PM Moa Paw pa © Pas Incare py presunea acceptabi a terenului de fundare (7. 59 Pal 1 coeficient egal cu ,2= 4,4 Pentru fundatiie solicitate pe o singurd direct, dimension ‘inime ale lp fundate pot determinate cu eas 62) fundatiel (20+-22kN/m), “abelu 2.1. vsloniecoafcentlk [we fua0| ya [ine uso | U2 [0 ko [o2s}o3s [aso [os [ors] 1 ‘Sunt parcuse urmitoarele etape de calcul 2. Predimensionare: Line, 13) Pe 5h SP Par = O8P one eu) Vy Noy Gu =U2Nos 6.15) unde: Gy~ greutatea de calcula fundatii sa pimdntulu sutinut Gy £015..0,20N og130 [Prlecares fundsioroate pentru stip ‘Se considers o valoare redusi a presuni acceptable pentru terenul dde fundare (0,8 Prom pentru a tine seama de efectul corectilor (de adancime 3 de iin. G16) ea ea) b. Verifeare: In aceasta etaps incirsile pe fundate se determin curelatile: Vernet 8) (G19) (3.20) Ne ~ valoarea de caleul » efectull actisior a bara stil Se erie condita esha (321) Lunde: Vs~ solictarea de prolectae vertical asupra teranull de andere, caleulats conform paragrafuui 3.4.13, Re ~ capacitatea portantd de proiectare 2 terenulul de fundare, calclat conform paragratulu: 222 Este importants i veriicarea conditiel pring. excentrcates ‘maximé admis (inclusiv excentrctatea action). In genera, stablirea dimensinlor bazel fundatie se face pentru cazutile de proiectare 1 $3, 34.4, Determinarea nati fundatie! sg RNAS ii funda se ae plectnd de a mal mute condi = Condit constructive Fig. 39. Prolectare fundeiloruolate pentru stp | 131, Lr Fi.39. —Determinaes nai funda! ‘Se impun urmitoarele condi constructive: Stn Hag (48) Hg, = 30m, Ha = Asiguarea rig fundotiet Normathul NP 132 ~ 2008 prevedea cont prvind asigurarea ‘iit fundaye ca elemente de beton armat, Tabell 3.2 “abet 3.2.vatoe rapt (h/t) minim Frevanes | RIC rnin peace ru este H/c minim pera fecths necerraverfiareslafora | _carenuseverics rake iietaar a funda relates date! teren (is) | Beton cid | Betonciais™ | 2 2 3 4 700 oa 020 os 350 035 023 026 200 ‘27 026 27 250 2s 027 028 300 030 029 029 200 032 030 033 00 039 035 035 penta Betoane de cad auperioar se linear volo teh Taba! 52.pentru casa 125. Tn noua redactare @ normativlui {NP 112 ~ 2012), intimes fundate (7) se stabileste in funtie de urmstoarele conti132 [Prolectareafundailoriaoat pene tpt 1. Asigurarea rg fundayet de beton armat, daca se respects conaitia “0.30, unde H ese natinea maxima fonda este dimensunes cea mai mace in plan, se amie ipotera distribute nate a presunior pe tere, b. Verfiarea la ford tietoare fard 58 fle necesard armitura transversala. Se recomands ca Inatimes maxim Hi fie hats astflncit si se respecte condita: Fag Voy, = OND KOO py-f)!"-B- HE 2) unde: Vig -est fora tSetoare maxim, Vago 05 capacitates betonuul simp la fort taetoare. Condi asigurdfaptul c& sectunes de beton poate preva forts Udietoare ned necesare armétur transverse In aceait relate: (323) (224) unde: .B- este dimensunen fundatet pe direct perpendiulars lungimi Are 3) Incazu in care ara de armiturd calla este mal mich dec aria Ge armturd minima, amare Fundatiel se va face la valeaFe2 se lege armétura de rezstents (#/s,mm),146 [Prolecares fundatilor oat pentru tpt ~ se calles ria de armaturs efectvs, care trebue si fle Io mae ect ra amature Leg > Ae 4a a Ay (345) Vlole reistenelor de calel 1s compresiune se stablese eu relay fa ‘in care: -coeficent partial de sigurantsdatin Tabet 3S fa> teistenta caracteristics ta eompresine 2 betonull, eatin Tabet 3.6 (Kis,2008) fam (3.46) Tabelu3.6._Cofcieni port de surat perry beton saemturs Suata de prosetre Ye-beton Yeamnstus Permanent a 1s Aecdertls 12 20 Aproximativ, valoarea ariel de armitur’, poste fi determinats eu reli: M "Oar foe a incare:= = 0,984 CCondtile constructive care trebule ndeplinte de armaturs sunt: = BooatOme, = Gnn2300M / dyu2500, = Distanta dintre barele din betonul armat se ia mal mave sau asl cu = diametral masien al bart, mm, = dsSmm, in care dy ~ dimensiunea celui mei mare apseaat, = 20mm, ‘In conformtate cu recomandirie SR EN 1992 ~1 1, aria minims a armturl de restent3 este Avan = 0,25ten 8 dy, dat nu mal mica de 01001384. aceast valoare poate determina din Tabelul 35, Proietaresfundatloruolate pentru tp | 147 ‘Aria maxims a armturi de reistent3 nu se recomands 8 fe mal mare de Aven 008.4, A.~ ara sectiunilcomprimate ‘Armitura marca ¢ (su €, pe directa perpentlculra, trebule si indeplinesciurrntoarele condi constructive, dacd nu are rol de renistenta: 3-4 bare cv Bne242mn, a aisSOOMm. "Armatura marca ¢ (sau pe ditectia perpendicular’, Indeplineste rol de resents, d2c8 AZ280%A, unde A,~ ara activi tol fundai, fa ‘Satria in plan 9 tpi fundotil Fig, 3.26. Fe. 326. Cale armature fa funda Dimensionarea atmtut se face In sectiunile de consol cele mai solicitate, considerand momenteleincovoietoare negative rezuttate din ‘aluneainedreior dn greutates fundatel, 2 umpluturi peste fundatle 5 4 sarcinior repartizate pe teren sau prin repartzarea.-momentulu) Incavoetor transmis de stip. lnoteza 2, A dous variant de calel a momentelorincovietoare consider ci, ncarcares tpl fundaiel se face peo suprafts trapezoidal, fleterminat prin trasarea unor drepte Incinate la 45° din cokurile still, Fig, 327 ‘Astel pentru determinarea mamentelor fats de sectunes 2 se considers incireats talpa fundaiei pe suprfaia abcde, lar entry Geterminarea.momentelor incovoietoare in seciunea 22, se incarcs Suprafata abeh Pres pe lps nde se caller cea, 327. For 48:2),» p, =A ve, Bre a Tait (2.48)148 [rcs idole pet sp Momentsle Tncvaetoire, dup sectnes pera -dova directii vor fi: ai meee : 3 l GP D=L-De 49) Ler 5 So gl= Ble +(e] (850) din Ma rez armstura 2. M= BA DBM, Din My rezutsarmaturs 2, F227, cae amar ela -vrets? Metods conduc a ala se momen noite moi ml sect ee cess potest Amature se erat Step ona Inns» Ws pees prions demir contd Acca melo ae ells omen incovtare fon ros de seat POE, fn ts into innomatd NP 2 2008 routs [tts a HEE RBEF EE Pi | In L ties Fe, 3.28. Repartizarea nenforms a armature estes Proacares funotior late pentru stp | 149 Normativul german (OIN 1045) prevede o armare repartizaté pe 8 ‘sl ale tapi fundatiel.Procentul din armaturd care revine fecrel fi teste conform Fig. 3.28 ‘in general stlpi din beton armat fae parte din structura plan’ sou spatial a suprastrcturi constructor evile sau industriale, Fg. 3.28 Fig.229, structaincasre Verifiarea preslunior pe talpa fundatie! (SLU) conduce Ia adoptarea dimensiuilor suprafetel in plana flecire!fundati late (8x) Chiar dae’ valoarea presiunilor acceptable pentru terenul de fundare {pons Pose) este aceeasi pentru toate fundatile, datorit valorilor fete ‘ate Limit fundatel (8) este sigurd apaitia unor tas neuniforme ale fundatiorstlplor. Aceste diferente de tasare sunt cu att mal maricu eit terenul dfundare este mai deformabil (€€5000.6000%Pa) si cu cit valle sarciniloe sunt mai neuniforme (AV>20%) in aceasts suatie, vericarea tari efectve probable, dar mai ales veriicarea tasiri dferentale si Incovoeri relative este foarte Important, Indeplinies condltilor de vericare, asigurs neapertia unor ‘oltr suplimentare in suprastructur sau modifcaea sarcnilor verticale pe funda acs terenul de fundare face parte din categoria terenuilr bune de fundare in special a celor cu comprestiitate mich in timp (pietrsuri, Piet cu isp, isipurlindesate) apariia unortasirineuniforme in tnp nu este probabil ‘acs, ins, terenul de fundare face parte din categoria terenurilor| de fundare medi sin special df, este probabil aparia unortasén Suplimentare in timp care pot conduce Ia nerespectares condiiel de Veificare 2 tasini lferengale si in final la aperiie unor solicit suplimentae nstructurd150 [Prlectarea fundatilor oat pentr stip De acees pentru terenuri de fundareincadrate in categoria celor ‘medi sau afl, este recomandata prevederes unor masa suplimentare de rigdaare a structurilor de fundare vets. Cea mai simp soluie de reidizae este prevederea unarsrna de fundare, care sh lege pe una sou ous direct fundatile izlate. Grinle de fundare se revid ast! inedt sh lege fundaile la nivelulcuzinetlui, avind aceeasinime eu cvzinetul de beton armat al fundate izoat, Fig. 230. La diferente de inedreSrt mic ‘este posi ca lature grinat de fundare si fe mai micd decit cuinetu! (b2bd. LI : Semaine Li my fof Lee Li} ‘Armatura din grinds de fundare se poate continua in cuzinet si se vo ‘ancora in acesta (fundatile marginale) sau se va continuiza in zona fundatiorstSipului central Caleulul armaturi de reistent3 din grnda de undare poate f ficut dup schema de calcul din Fig. 3:31, fad s3 Sein considerare conucrares trina de fundare cu terenul de fundare. Aprecerea tpull de rezemore a ‘rina de tasare se va face functie de vgiitateastilp ~ fundayie sl de natura terenull de fundare “2 Fig 3.31, Momente dn tact de ceareme roectares fundailor oat pentru sto | 151, (penta inca 142) (st) (pentru acuta in 1) (52) Penta anu nporane 4 pot determina vlorle mamentelor Incoveoaretn ind de undae flsind easel moment au ogame de ces dedeste pees Calculul tasiirllor diferentiale As=s,-s; poate fi facuti fie prin calculul tas fecha stp (5) Be acd tatarea maxi 5) adr Ae 05e(s10rI15 [Prolectareafundaitornolate pent tpt © mai buns rigiitate a structuri de fundare directs ore directa se pot prevedea grins de fundare devottate pe cele dous alec (transversal ! longitudinal) Sn aceasts situate calulul momentelor se poste face adoptand aceeay Schems de calel cain Fig. 331, pentru zona de margine a sistem structural Exemple de prevedere 2 arméturi stilpuui 5 fundaie se dau roast lulu! fundatiel se dav in 15. Fundatinolateelasticetronconice In emur oe, tndie tote ete otf seca $e sprain pan ear 0 esemenes sup conde al ‘es span n pln» fond, ese, lao eanome e Iaterl De asemees capone ant en care sup ‘stélpului este circulars, Fig. 3.33. . pe Seora npn unde x determin cantor prnor enunatein capt anerare neta de redmenconar pein e Iielodapesunor convents pune ono Yaoi 0 O8P ane (353) (254) Fe 338, Fundatle wont tronconics Prolecare fundailoroate pentru stip | 153 Dupa evaluarea aproximativ’ 2 valor diametrull fundaiel D, se ‘rece la verifcareasuprafete in plana tapi fundatil dup metoda directa ‘naimea fundatiel se stabileste din condita (Tabet! 3.2}: H20,25(0-4), 855) dar H2300mm. ‘Armarea fundatii se va face cu bare independente dispuse dup iectia radials 5 circular, Fig 3.33. Valoarea solicrior care apar dup’ ‘ole dou3 dreti sunt: Na-D ~ elon eesors 7 = FE (356) Ny (D=d) 25H, Armitura de rezstentS se determing din condita de vericare fa intindere centred a armatur: 4, = efortul radia: @s7) “OBh 58) ‘se vor respecta aceleas! condi constructive ca sila fundatile laoate elstce. Conform SR EN 1992 -1 -1: 2004, armature prinapale din fundatile erelare pot f|dspuse sl ertogonal 3! concentrat in mifocsl fundate pe oltime de SO%:40% din dlametrul acestela, Fig. 336. In acest ‘Caz pale neamate ae elemental sunt considerate n calcu a elemente de beton armat Fig.334, _Dsguneren amit erensten a fndspi cele154 [Prolectareafundallorinoat pentru stp 3.6. Fundapi tip tlpd de beton armat excentrce 364. Cumiedexcentrictate Fig. 335, Fundatecumic excerrctate acd momentulneovoletor apare peo singur rectie scv actiune ity ermanent la excenticti mic, de regu e =| 1 ndatia se cf i eqs es (5.5), fonda revede dezarat fa de stip. Pentru caul funda! cu excenictate ‘edu, cleull se conduc la fe cao fundaie cent, Dac ham ‘aloares deni egal cu 2 cxcenvetSt in sltirle exeriare, presunie de contact vor aves o distribute uniforms pe apa funda, 335 Deterinarea supafte in pln 2 funda! se face analog co a fundaya nearest entre Pent determinares initinifundail se intr In Tabell 3.2 cu ‘apr (#7) care se compar cu vl crespunztoare raportul (2 )pontr fonda conte ale momentelorincovoietoare sa armituri de censtenth de la {apa fungi se face can cal undaiorincareat ent, Fi 3 36. Proiectares fundstloraoate pene stp | 155, Fig. 3.36.Caell momentulincovoetr a funda cu mil excentricate CO problems importants est stabilrea coret a lungimi de ancora) a barelor de restent3avind in vedere Litimea mic3 pe ura din latur(.), sntindere de ancorat este (SREN 1992-11: 2008, 9.822): Fer, (55) fn cae: Re-rezltanta presiuilr de contact pe distant, sn bral de parghie al eforturior extreme, distant ditce Resi F—fora e intindere. Valoates li 2s poste fi determinatSpresupunind ci e=0.156, iar 2 poste lust egal ev 0,958 (Cunoseind aria armsturi de rensten dela baza fundaiet (A,) se caleulans = FW Imm) G59) oh cunoscnd valores an SR EN 2992, fei de eso betonut'y iu de aero fe 2 prt Beton C5/30 8 dere bandh s determi neon pen Te cores compai clara mini neces conform REN 199212 reoor olate pentru stp BHR 4.337. Verficaresungmide ancora a armitutl de existent dela ‘apa fundalelexentice/centnce Fe 338, sumaresfundapexcetice \atares ng de ancarare min hd) determin contr ‘SR-EN 1992-1;2004 (relagilsimplificate). " * ent be ambee directs Fg 330% suin cre pe Cae pe sre onda Se ence doi stalpl excentrici, Fig. 3.39.6, . * rolectares fondstlorzoate pentru tp | 157 Fg.338, Calli momentslorincovoietoare a fundap excentice In aceasta situate, verficarea presiunllor de contact se face dup rmetoda presertvs cu indeplinreacondiil de presiuni dn Tabelul 2.32. Panaat = PsP Pas = Pome! Pa) 6) in care valor coefcentior ce iau din Tabelal 2.32 i pentru aceasts stuatie se face vetiicarea Ia forfecare si strbpungere, conform capitolelorantriore VValoarea momentelor incovoletoare de proiectre pent determinarea canta de armiturd de latalpa fundatel se determina Conform metadei dreptunghiull, considerand ca sectunicrtice pe cele fous direct, sectunile de ta extremitatea stlpulu. Se va face caleulul pentru varie maxime ale momentelo. 3.62. Cumare excenticate 3.62.1. Calcul soliitlloratalpafundatie! In stuata in care fundata se giseste In vecinstatea unel cdi cexistente, exinderea Ulli fundaiel poate fi facuté numai pe tone econstruit, In aceasts situate se impune dezaxarea fundatel fatd de stalpcu val mar. ‘a acest funda trebles se ind Seam side efectl momentelor suplimentare M’ pe care consla fundail le transmite stapulu, ada de ‘momentul de Incovoiere al console. Acest moment se suprapune peste ‘heme de increaretransmiss de stip 1 modi jocul de forte la baza still 9 lgrama de eactun a terenull de fundare, Fig. 3.40. Sollee ealul cre se transmit a talp fundate au valor:188 prolectares fundattoriasate pentru stip Y= Na+G, Be) My = Muy +Noy-e 6.63) In cal in care avem si forts tiletoare la bata stilplui (din caleulal static al strututvaloares momentlu incovoitor la bazafundatel vf Fg. 3.40 My=M,+Ngg 02TH 6.50) ‘Acest moment se redistribuie stlpulut fundatiel proportional cu relates lr. [Moment total se distribu stlpuui sundae (nod de ead), satel i fundati! | ru, Mya MM, 3.68) My=M,-M" 3.65) Fg. 340, Fundape exentcd aloarea moment transmis tll se determine laa: ou, weame ete 0 unde teed, (368) Prolectares fundaior oat penta sip | 59 \-mamel eesti 2, ened al ed fe, eer ah rm) hot ‘ desstpaesemasansones 7) tye weastndeteaistesanes 70) hate), am 3622, cetera nptipten Pentru evaluarea primar a dimensiunilo supafefel in plan 2 tpi fundayet se porneste de la condiia de presiunl flosind ca revistentd sceepiat 2 terenull,valoarea presiunil conventionale,cleuat8 conform rormativului NP12-2004, hes =P, Pe Bay Pee Pow 673 V,= Mp6, Bie e7 de unde: 8 = [Mu paae (375) . Vi2-08 7 YOR Pw Se face veieares condi (3.72) (58 EN 1997-1 /2008) Wek 876 incare =NutG, aon G, = BuLxD,xY unde: —capactatea portant a terenul,calulats conform SR M3997 — 1 eu relat: BD, (78)160 [Prolectares fundaiorinalate pet stip = presiunes crits, conform NP 212 ~ 2008 sau SR EN. 1997-1, (518"~ dimensiunilecedus ale tpi fundati M, Batt, 6, Me 1ade, 6 = 79) la calcul dimensunior reduse se tie seama de sol ‘rezultate pe talpa fundatiei: Va si Ms . vetie 362.3. Armarea fundatiel Cote manera In cl ‘sectiunile dela marginea stalpului (sectiunea 1 si 2). “ * Cok moment inovoletr a apa fundtie excertice Pesan. Vatoarea momentelor se determins cu relaile, Fig 3.4, =F Pe | BBP 2B Dy PE ABE IPB oy & Sp ean Proacare fundailornoate pentru stip | 161 Nes qa 8:65 ware: p= Pass ee em) pare asa) cu momentele incovoletoare se caleuleazi armatura de reastenta pe cele dous direct ortoganale, La armareafundatielizolate excenrice se Yor respecta regulle previzute la armarea fundatiel iolate eastice ‘centric, partiulrizindu-se in consecints To cazul in care suprafata actwa a tpl fundatiel (4">0,84) se impune prevederea unei armri la partea superioars a fundatil Caleuul _armitur eva face conform prevederior del paragraful3.4.15.1. Pentru a putea flos efectul favorabi al lepristipulu de fundatie trebule i ne aigurim ck ZZ) | Fig. 342, _Armarea supimentas a stlpu a fundapexcentce = stpul poate transmite construe! reactiunea care apare la partes superioers, — Sectumea de le bare stipulul este dimensionats si praia ‘momentulineovoletor IM’ care poste avea valor importante, De fewea, este necesard Ingrosarea sectivni stilpului la partes inferoars, pe directa excentritati, Fig. 342, Prin aceasta Ingrosare se mareste rigdtaea stiulu si, dec, se micsorean5162 [Prolecares fundailor oat pentru tpt fexcentretate forte! fath de fundate. Pentru preluarea ‘momentului M’ stalpul necesté la partes inferoars, spre emterior, 0 armare supimentara, puternid, care se executa in form det, serind sila armarea faye centrale» fundatil, pe aceast direct, Fig. 3.42, Pentru reducerea retro funda! datortsconcentrripresiuilor de contact sore una ain extremitiilefundatii, se pot legs fundatile vecine cu grinzi de contrabalansare, Fig. 3.43. Soluta se recomand3 In Special pe amplasamentlela care se asteapta rot ale fundatiy, datorate une stratficai neomogene in lungul edi, LZ t 1+ Fig 343. Schema de clea grnalordeconratalorsre ‘Aceleas slut se adopt 9 pentru fundatile cu excenrctti mari in raport cu stip, ia care consderarea efectuli de reducere 9 excentreaisarcini din stip nu conduce lao dimensionare economies 9 {ilps la fundati excentrice la care impingereaorzontala nu est preluats de suprastuctur. fle pot fi foloste si pentru redvcerea tasirlor diferente inte fundatile vecne, asigurind preluatea momentelornduse de tsar neuniforme la nivel fundatilr. Grinda de contrabalansare indeplineste rolul de echiibrare si Figidizare 2 dous sav mai multe fundath toate, astel inc si revue Uunifrmiarea presiunilor pe terenul de undare, Solutia poate ffolosts 3 atunc! cind cota tap sipituri este diferit, Fig, 3.44, 31 se ayteopta aparitia uncr tasiri neuniforme inte fundatilevecne, Projectors fundailor ate pentru stip | 163, Fig 348, Grnaide echibrarelfundaicu cote de fundareaerne atu andar eu gind de echiibvare se face n.dus ote: Gin ear wo nga mre ae taper spl l/h Tn seat eat sole dnp Se Cranami rin inca supra 9 lp gl funda, as. Fig. 45, Schema de cle gil de echibrave rile 2. mayne orem notin ap sit ate an gdh se ana Se = fe Stra mma de soetnle orem rn sce Se at fonda eels ace pond Gea snema de cal dn satin ae wo waar» exerts“ tou) e determi tenon peso eave pe aps coor Gout fundati 3.5) non{tes} aene-(nif) conse ones psn zp et ren etre (ue eee te Powe Puce168 [Prolectares fundaiflor oat penta sip ‘in care Gy ~ este greutatea proprie a fundatel 9 cota parte din eutatea grin de echibrre, Cunoscénd valorlle suprafetelor in plan 2 tilpt fundailer, se determiné dimensiunle fundatilr, astel indt = fle compatible ev dimensiunile geometrice si excentricitatea initials luatd in calcul De asemenea se face veriearea presunlor de contact pe talpa fundatilor ‘upd metoda direct, tafel ca la fundatiaaoat centric. ‘acs conditilecerute deverifiearea dup SLU nu sunt indeplinte se alege © nous valoare 2 excentricitai “e",ealcull repetanduse pans le \verificarea conditilor de dimensionare 2 suprafetelinplen a fundate, In cazul In care utiajele de compactare pot solicits grinds, la Schema de calcu din Fig. 3.43. se_va mal introduce o sarcind minima gy aplicat de sus in os egal cu 10KN/m. ‘vind dimensiunea tsipii fundatilor, se stabilese. dimensiunle seciunitranversale ale fundailor (), dup candle impuse la uncatile feacentriee (vei paragraul 3.3.3.1). Se determind in continuare diagram momentelor Incovoieteare s fortelor tHietoare in lungul ginal de echibrare, cu care se determing aria de armitur, Fig 3.46 Hl anc | sel Fig 346 Schema de calelaslictrior sectional grind de ehiirare ‘Armares fundatilor celor dol stp se face dup indicate date la ‘undatia zlota elastics ‘Armarea gina de echilbrare se face cu bare independente si trie, Fig 3.47. rolectarefundeilor toate pentru stp | 165, i rai ig. 247, Brave pina de echlbvare Funete de rigiittea grin i conitile de rezemare, pot Wate ia considerate sate scheme de calcul, Fig. 3.48 Sehemede cle ale grr derigizare 37. Fundati toate tip blocs cunet tipul materialulul din Conformarea fundatilor rigide depinde de tipul mat care e realiat stilpul, de intensates Incircri sl de adéncimes de Slepunere a tll fundatie, Fig. 349, Funda cu blade beton simp cunt de beton armst166 [Prolectaresfundailoriaaate petr tpt Fundati tip bloc de beton si cutinet este aleatuits ditr-un cutinet 4e beton armat (a) $1 un bloc de etonsimplu (), conform Fg. 3.49, in fare se incastreaza stilpul. Conformarea fundatei urmieste 2 asigura ‘ansmiterea incirérilr de a stip la terenul de fundarea cit capactate portant este mult mai mica dect presiunile transmise de stlp fundate. CCuzinetu poate fi ealiat izolat sub un stip, conform Fig. 349 5au realzat ca o grindd ~ cuzinet sub 2 ~ 3 stil, atuneicind acestia sunt apropiat Fg. 3.50. De asemenes, bloc de betonsimplu poate fi realizat uo treapts sau cu maxim 2.3 trepte, Fig. 2.5. Algerea unui bloc eu mal multe tepte se fac atuncicindinaimea totals H rezultata din ealeul este ‘mai mare de 700mm, [@ 8/5 Fe 350. Fundatitip bloc cunt comun ado stip inven Fig.351. _Fundaye tip bloc in wept icuinet, a2. -Determinarea dimensiuilor bloculu de beton simplu Dimensiunie tapi blecului de beton simplu: L918, rezud din predimensionare si verieare, efectuate analog cu cele dela fundatia tip taps de beton armat, Proiectares fundstilorloate pentru stip | 167 ta prolectarea fundatilor rigid, pe terenur cu capactate portants scSzut sub stip) eu incrciei mar, urmérind satisfacerea conditiel de ‘resin, mérrmsuprafata in plan 2 fundaie care prin condita de rigiitate onduce la oinltime mal mare 2 fundatii si della 0 sporire a grevtai Scesteia, in asemenea misur inedt au se mai poate Indep condita de presunl, Exist omits pn la care poate fi dezvoltat latura mare a ai fundate: = [he 887) Fe tp nde: Ny soars mala bra spl pean {ea conform Tabell37. acs diner verte res lou dati ii no anal poate Areata, mpondnduse realiare att up de funda Cinta) sa ions tren de fundare (pin pers de als a Determinarea inditimii blocului de beton se face din conditia: esprjeltensunio e undere nc Un punt seen pncaoae ‘2 blocull de beton simplu ‘Valoareatensivnilor principale de itindere sunt funcie de valoares indi Ha blocul de beto,respactvaunghiuror as Fag. 352. Fg 352. _Determinaes niin leull de Beton simp pe mésuré ce seade indtimes bocului, sectiunea cea mai periculgasd se apropie de verticals, iar valoriletensunlor principale de Trvndere ox crese.Plecind de a conditia cape setiunea ea ma soliitats ‘hapard numaltenlun de compresiune, e poate sere: o-Moso 3.38) ,de unde se obtine rela data de SR EN 1992-1-1, 12.13 a Pp, BE 6.5) Incare: Puc presumes acceptatd pentru terenul de fundare (Bo S34 Pa fog = valoaea rezistenfel de calcul Ia intindere a betonulul simp din fundatie ntry asiguraren verifier aceste: condi, normativel NP 112 2004 impune respectarea conde teeta (3.90) Valorie ten sunt date in Tabelul 37, Aceasts conditle tebuie respectati si in cazul reali blculul in twepte, Fig. 3.43, pe toate drectile. abel 3.7.Valoe tpn cites) [in INP3)_[ tg Designers Guide. 2005) = Seno eons Taso | Gost | oe or 75 320 | 410 [130 [£00 20 15 - [00 130 130_| “0330 | a3 350) 10 ala - 400 350) o_o} | a (Teo 25 : 4 Pentru valor intermediare ale presiunilor acceptable se va utiliza valoareacovespunzitoare presiunlimedatsuperoareeelei fective. Construct, seimpune indepbnitea uimatoarelor condi ~Inditimea treptt este de minim 400mm la un bloc de beton eu 0 ‘reapti, ~ blocul de beton poate avea 2 sau maximum 3 trepte, 9 ciror Inakime minims este de 300mm; indlimea minima a treptel Inferoare este 400mm, ~ casa betonulul este minim €12/15 (CP 012). Adoptares clsei bbetonuei cin blocul de fundare se va face in funtie de clasele de expunete (peciat in SREN 206) 1a stabilreaclasei betonslui din biocul de Beton simplu trebuie Iwata in considerare si adrobirea local precum s\tensunile de despcare {(SREN-1-1/2000, 6.3}. Prolectares funéstitorlaclate pentru stp | 169 te f incirat biocul de Forta de compresune maxims cu care poate fl incircat beton simp talpa cuzinetulu) poate fi determinat cu rela, Fig 353. ee Ta Fig. 353. _Verfcares a compresune local bloc de Beton snp [z - Aa 530-Ay- Sa 31) Fu dar Saf incareho= ance 2 Samo dee, {22h eal scenes campresine © conta aia exit ta cin ma apt pe sua A ftp en cei i Soren mtr pet pore efor deminer transmise datorit efectului de despcar, Fig. 358 iy Be ld ee mee Ie Fa.358, Soin de despicae cae aparin blocul de beton simply170 [Prolectare fundstior oat pentru stiipt Valoarea fortel de espicae F, poate se determing cu relatia (vex) paragraful3.2) A D 125(1— 8 Ne 392) In care h~vaoarea cea mal mic dtr Ls. Armitura vansversali 4 ony’ (3.93) tncare:f,-restent de ale intindere 2 mst Preunle rani pe fa superior’ a une sn eae co fresunen dns. De aces, cn beta neue enue a he Sees cu aeta dns. Algeen amet Cse fear pte fae numa pe bara sa eel Rosturiecianale de tunare » betonul se Yor tat contri crane a ncn Boe de tonsa pus sb ma mu st, 256. se necesardverfeares Boe deheton a rece sb apes bresunlor de conta Verne fcr se face conf Sh ibs Fora de frtecie eae sot tol de Seton smo se aeeind co ‘eave THB pk 99 COO Fe, 355. Fundati continue sige sub mal mult stp 3.72. Determinarea dimensiunilorcuzinetului Cuinetu rein mod obisnuit forms prismatic, Fig. 3.56. In cazulin ‘ate lungimes console (este mai mare de 400mm, el poate fi realzat «3 tesrea fete! superoare, faa ca unghiu de tsie si fe mai mare de 30 Din motive tehnclogice se recomand’ adoptarea forme prismatie. Proletares fondatitor toate pene tp | 172 = Clasa minima de beton este C12/15. E rerun conditia de renstenta la compresine locals a betonulul din euzinet in sectunea de rezemare a stlpull (Rnani2.7 Ra Pentru bloc cua treapta, se respects raportul fh as0-065 (35) LB ~ Pentru bloc eu 2+3 rept, se respects raport 4-4 -o4asoso 3.96) Pentru determinarea nahimll cuzinetului trebuie_Indepinits condita ea bloc de Beton armat(cuzinetul nu foarfece pe conturl petimetruli stilpull. Comportares eeald a cuzinetulul este mai bund ‘ecst cea relat din condiia de mai sus, deoarece nu se poate produce forfecaree cuzinetlul firs forfearea bloclul de beton pe care reazems. Din acelasi mati, la alegerea Inakimi cuzietulul se tine seama de urmatoaree conti: = H2300mm, - Ae 397 e208. = tepe2/3, Daca telis1 nu mai este necesaraverficaea cuzinetll a forts tBletoare, = Respeciarea conde de ancorare a armitorlor pentru stp, e# lungimea 4e#250mm, unde hy se determin’ conform SR EN 1992 (ha #50 dl 3.73, Armarea cuninetulul Armitura de reistents de labaza cuzinetulul se determind pentru preluarea momentului ineovoletor determinat in secyunile din ju Stalpului prin incdveares suprafete tall cuzinetului cu diagrams de presuni pe talpaeuzinetlu gin incircrle exterioare. 2 Armitura de rezistent3 def talpacuzinetuli, mirc ()si(2) sunt ‘ub form’ de bare independente dispuse paralel cu lature cunietuly, Fig. 3.56. Conditile constructive pe care trebuie sl ndeplinease sunt 210,472 [Prolectare fundstilor oat pete tipi 200M /doac25OMM G39 Haye conform Tabelull 35. Pentru determinarea lungimit de ancora) a arméturi de reistents sea flosiverfiarea dela capolul 4.3.33, Fig.356. Armarea cutietului ' Armitura de a parte superioard a cusinetlu Fig. 2.57, marca (3), _asigurlegtura dtr cuzinet sblcul de beton simp eet Fig. 357, Armitur dela parteasuperioaré a cuznetlui ~ buck pe surat tpt cnet spar cura! ters de tampresun, fete neesat cau pment armituri de ancoraj. " ~ Ineatncae pe surat tip cnt apa tensn de imine, penta relies esr se mpune orvederes test amt de ane Proietare fundetilor oat pentru stp | 173 Se iain considerare o existent de calcula betonuu, cu valoarea (conform NP 112-2008): Ra = Meee ao oe 3.99) unde: bo le ~ este limes, respectiv lungimea ‘3p cuznetu Armatura se distribu uniform pe lturile cuzinetull si se prevede ‘eu deri ey ungimea mini de 15. ‘acd datorité unor incited de calcul mar, apare o distibutie 2 presiunilor conform Fig. 357,, armitura marca (3) se dispune pentru preluareatensunlor de intindere Teleco 0 CCaleuul aie de armitura supuss la Itindere simpli se determin’ curetatia: _—— 01) an (2300) In acest cae se impune # verficarea la moment negathy (MT) 3 cutinetuluineireat ev fortele dervaltate fn arméturle de ancora. ‘Armiturile marca (3) se dispun sub forma 2 cel putin 3 bere ‘p12mm. Conditile constructive pe earetrebue si le indephineascs ‘ceastd armaturb sunt acelealcu cele ale armsturi de reastenta a tuninetull Armature pentru stip (must), marca (5), asigurd conectarea tutinetul cu stilpul de beton armat, Fig. 3.56, Ele rezuts din fimensionaree/verficarea stilpulol Av acoleasi numae de. bare, acelas\diametru si pot in plan ca armitura dela baza stapulu, Pentru ponijonarea armturllr veriale pentru stlp se dispun eter in-cel putin tei secjiuni. Armature trebuie pelungite in fundatl peo lungime de cel putin b+250mm. Armatura de legaturs| ‘trebuie montat in cuzintinsinte de turnerea aestuo Lungimea de innddire de caleul, dintre armstura de legsturd st armtura still, se considera conform SR EN 1992, relia 84. La "tal armat eu 4 bare la cour, Innireatuturor barelor se face in aceeas! sectune, Pentru stlpl care au mai mult de 8 bare, ‘nnddirea se recomandi 53 se fc’ In cel putin doua sectunl. Dacd174 [Prolectarea fundstitor sate pentru tpt {vem ineSrebri mari Innilrea se recomands si se fac la niveul parteruli(construciei cu subse) In zona de innidire a armiturilorstilplul de must fundatiel se dispunetvier mal desi (<10$), ‘Armaturieinclinate se dspun numai dacs tect, pentru prlvarea forte! tietoare in consolele cuzinetlu. In general se recomanda 2 ‘e621, fr3prevederea unelarmiturinclinate in usin. 3.73.1. Calcul! _momentelor incovoietoare pentru ‘imensionares armturl de rxistents de latalpa curinetuet Calculul momentelor incovoietoare ponkive in cutinet se face fonsiderandincastrarea consolelor in sectunea de lo fata sill, Fig 358, 4.258. Caleuul momentelorincoveietoare in cuzinet Se recomands folosrea metodelor aproximatve (esi fundata tip t2lp§ de beton armat), cin presunile pe suprafata de contact dintrecuzinet 51D10¢ (nu lim n considerae grevtates propre cuzinetu) Celeulul momentelor incovoietoare M. si M, se face incircind console din dreaptastilpulls de sub axa xu presunea de pe suoraata de contact, conform Fig. 3.58, Prolectaresfundetilo oat pens stip | £75 102) D Moelle =U Pu g 2 MA sippy] easom pkeln-ny | ee ry (2208) ach peo pens deteriora diagram depres! taba funda odtem 2Ny 30 an cain oe ee al sd UX dap coaneua fb), mamentle caesar te akel a srnfet sunt momertnte eons sSheeeiesna rec ao cavalre momento icovetone de ale se determin ao de ard a Te depune pu exe dow rec In coforiate c Samat ane 992 fmore se) (3.105) py unde & (meted simpld pentru caleuul armaturl este $1 metoda bareor, Fig. 359.Valoarea lt % gad Ma). (2.103) 4 ola tensunir dea partes feria metoesbaelor Fe 358 eunnetulcu76 |Prolectare undatiornoate petra stip Pentru preluarea tensunt2seealuleané: 4, = 2 Cunoscind valoarea_momentek li S omenteor care solctscutnetl, ars strstr ecesare penta prenaes aestor momente se elesal eo rene date do sReN 100213 3.8, Fundatisolictate la saci ncinate 3 aire tansiterea che tren de fundre 3!» component orizontale 31.8.1. Fundatirigide sub forma de bocur de beton In funcie de caracteristisleterenului de funds fenul de fundare, precum si de vlorle reactunior dn bolt sau stip, se poate inti o mare vaietate de blocuri de fundate. Acestea pot fl cu talpa fundaie! orzontalé sav inca ig 360, feel aterle verte ar parte pen siracordatd la extradosul bolti. mare Peron icin Funda pet sesin‘ncinate Proiectares funder lat pene stp | 177 aja superiars nu poate aves onclinate mai mare de 30 pentru 2 asigura stablitatea betonulul proaspit, sci se impune ca aceasts Inclnare si fie mai mare, e impune ca pe zona din vecnatate stlpul Inelnat i e prevads 0 banchets(°300-50Omm) pentru turarea betonul sho cofrareafetlsuperioare a blocului de beton, Reactiunea R trebui 38 fie cuprins3 in simburee central al baz pentru a aves pe tala fundatil numal efortriunitare de compresiune. In azul unorterenurislabe de fundare se poate realize 0 marie 2 bloculu de findatle Trecerea de la nasterea bolt [a talpa fundatiel se realzeat3 ‘rmarind cain fecare sectiune a blocului eaciunea fle cSt mai cena Forma geometrics a fundatiel se stableste astel Incit sarcina ineinatd care actionestd funda, impreund cu greutates proprie a deestela si eventual cu actlnea acta si pasivd 2 terenulul, si asigure tronsmiterea componentei vera terenulbi de funda, fir82 se depSsi Capactatea portant a terenulul si fansmiterea componentel orizontale, Sif inedts fie sigoratssabiltatea fundatiela alunecare si risturnare ‘Calelul blocill de greutae Is actunea componentel verticale este identi cu caleullfundatilorizoate rigid. Vericarea stabil blocuul fa actunes componente erzontale se face ev autor rela (SR EN 1997-1) eR +Rya (3.108) Incare: He 51 Va = reprezints componenta verticals, respect ‘rzontald 9 rezultante’incarcarlor de calcul la nivel tip stall, ua retultanta orizontals revstentel pave 2 terenul Caleuiats cu area in considerare a vari deplasie (*k/2), Ay —eistenta de cll fa alunecare a terenull de fundare Condi drenate: Ry = 7,185, (2.109) unde: é,- coeficent de frecare pe talpa fundatiei conform rnormativlul NPO12-2008 CCondiinedrenate: y= A, ey (2119) unde: cay = valoarea de prolectare 2 coeziunil terenulu in stare nedrenats (incereare tip UU) In reata antrioas valearea lui 8, se poate lua din Tabelul 38. cu se poate caleula cu relate178 [Prolectarea fundailoriaoate pene tpt iso, —tapapretbriats fay 4,=Ong —-betontumatin spits an) unde: gy - este unghiul de frecare interna efectw de caleu (incercares co. Tabet 38. vatote 123, [Devon pions | ay ‘gle: <0,75| [os | says | a30 | segierisipoase spun aratosse | 030 Nisipur fine pafoase oo | Piet prundsur nsipmare | 050 Terenuistincse | O60 | Daci este posbil ca aerul sau zipada si atings suprafatatdlp fundatiel, rezemati pe un pimint coeziy (agli) nedrenat, se Impune si verficarea conde ROY, (13) in cazul in care, sub actiunea fore oizontale preluate de fundate, este posbils aparita une suprafete de alunecareprint-un strat de pimint sub fundate se va vertica ca eforturle tangential deavltate Interen i nu depigeascsrenstena la forfecare a acestua, Pentru mirrea stabilti la alunecare a fundatie, aceasta se executd cu tapdinclinatasauin rept, Fig. 3.61 ‘In aceast situate verfiarea a alunecare se face cu relat RSV eb, (aaa) neare: Ry =H,-cose-+¥, sine (335) yecose+ H, sine (is) Fig. 361. _Executares blot de fundar utp nclnats Prolectares funda iaolate pent tp | 179, ‘In cazun care se transmit satin lmportante latalpa fundatel, Fig 362, pentru prelvaea sarcnilor orzontale de a nivel de incastrare a {tSloulul In fundatie, se recomand3 ca acestea si fle prelate prin gina tranwersile dn betonarmat sau grin precomprimate. veined Fig. 262. Srvctrl care transmit sacri ortontale importante Tn acest ca, la nivelul superior, fundatile se leags cu grinale de beton atmat, acestea dimenslonindu'se la Intindere simp / fisurare. Tevederen unor cable ancora nu este recomandats dato efeetlut corovunil asupraelementelor metalie Tn can in care rezuhanta sarcinilor orizontale este una de alunecate, Fl 3.626, se va face verficarea la alunecare, conform relatiet {3.108} pentru intreg sitemul de fundare, Fig. 3.63 Se recomands cain aceste situa 53 se asigure o buns rginare 2 sitemala prin gina de contravantuirelngtunale Fg. 3463. _Verfcaresia lurecarea stem defundare acs inte blocul de beton si terenulInconjurator se asigurd un ‘contact ban prin compactarea pmintulul de umplutur’, Im verifiares Io Slinecare se poste lua In consieraresiimpingerea pimantlu (Ry a determinarea reayjunl pasve a piméntuui asupra blacul de beton se va isin considerare efectul conlucrri spatiale 3 prismulul de pimant care se epune depasiibloculu Fig. 3.6410 [Prolectaresfundailornolate ptr stp oes Raab DK, aa17) incare K, este coficientul de impingere pasvs spatial (aaa) ea) Fg 368 Fundol sotto ffrte nate Reducerea valor coeficientlu de impngere pasivs se face pentru tne seama de efectul depasirifundaieasupra valor reactun pase. vb inflenta componentei verticae (Vs, care actioneaz la nivel, {ilpifundatie, se verics conde impuse Ia ealevil supratetel in pan a fundatilor rig. indtimea blculul de beton se alege astelIncit 3 fe vericat condita de rigitate: Ay 2 Valorie tga se adopt conform Fabel 36 Pentru veriearea bloculul de beton simply la rsturnare se impun Uurmétoaree princi, Fig 3.65. ~Blocul de beton se va alestul astfel ca directi fortelncinate (A) 8 treacd prin centrul de grevtate al bocuki, veriedndu-se condiia de stabiltate: (3:20) Prcectare funds ulate pentru stp | 181, (a2) — in cal in care este posi, aceeas!directie sé treach pe sub punctul posbil de risturnate pentru a da numai moment de Stabitate, Fig. 3.65, f f | wh cf “a a oT fe S65. Veiicenlriturre 38.2. Bloc de fundatie slit la smugere Preluareaeforturior de smulgere poate fi asiqurata prin: bloc de ancora| de greutate, plot sau grupur de pot pli de ancora tc 1. Blocur de ancora} de greutate, Fig 3.66. Componenta verticals va fi echilbrath de greutatea prope 3 boculu edt saver satseut condita: (122) ig. 366, Blocde fundniesolett la smulgere CComponenta orizontala va fl preuatd prin fecare pe talpé st rexstentapasvs, veriicanduse conta de lnecere (3308). Tn eazl prevederi unl bloc pe pil, sarcina verticals rzontais eva peedapllotilrsiterenuul Pentru reducerea consumutlor de beton blocul de ancora} poate fi salina s1 sub forma unor edsoaie, umplute ulterior eu piatrS spart. In182 [Prolectareafundailor toate pete stlpt blocul de Beton trebule si se execute canale in care sé se poats fia aneorajele cablurior. Pentru replarea lungimicabllu, ancorlul se ve ‘rexema de peretele de beton prin discur de reglare, Fe.367. Blocdefundarec ancora pent cabur 2. Plc rina de ancora} in cazul nor sareni de smut : ini de smulgere mai mie se flosese pict de ancora, Fig 3.68. Conta de sigurants la smulgere este dats de rela: H Bens (G.23) Incare: '5~satcina transmis pci de ancora = Geosa~ componenta dup directa de actune a sarin 5, rezutantldintregreutatea propre a pli de ancora) a pimantulu din prism care se opune smulgeri Greutatea prismuulderupere se adopt considerind: fist? sopmnecar Scroemasses XP a foam, miséeweny 39. Calclul fundatllor slitate la IncSredri erzontale mari Incastrat in teren Incastrarea fundate in teren se floseste in cazul stSpilorlinilor electric, ia turnuile de antene radio s1 TV, hale industile cu podut Tulante, ple si culee de poduri de cae frat, sisteme de consoliare 3 Proectare fundasior ote pentru still | 183 versantilor een soletie de calel se includ de reguld numal incre de scurta durath sau accidentale, cam sunt cele proveite din frénare, ‘Serpuire, vin sa efecteseismice et. Caleull se apled numa la fundatile J ciror adéncime depiseste 4-5 s1 la care raportl inte insime 5 Tatime este mai mare dect 2. ‘8 considerim un bloe de fundare cu addncimea O si dimensiunile tipi Lx 8 increas din soletnle transmise de suprastructuri: Ma Na Ha Fig 3.68, po act Si Fg. 369, Funda incastate Sub aeyiunea acestor incite blacul are tendnga de a se rot In jurul unui punct C.mobiladnd pe suprafata laterals impingeri acive 31 rexistentepasive ale pimantlu “nverolvares probleme se admit uneleipoteze simpifcatoare: = Blocul de fundare se considera de rigetate foarte mare in raport ev aceesaterenui, — resiunile de contact pe talpa fundaie au o distribute linia, eterminatedup3 ipoteza ul Winkle: p=ks ez) In care k, este coeficientu de pat vertical, determinat conform Capitola = copficentul de pat orzontal pe fetele lateral varaz tar eu dncimeo,avénd Ia adncimea 2 alee: a.225)1324 [Proectares undstornoate petra stilt Pe baza uimelIpoteze se considers i reactiunea terenull pe suprafta lateral se determin curlal: pi=ky-Ae (3.126) Unde 2 - este deplasares orzontal a bloculu' adSncimea 2 CConsierind o distribute linia’ a presunlor de contact pe talpa loculu, unghiul de votre a bioculuia se determin PBs sok pop amar eats (127) in relaile (3.126) 5 (3:127) determindm variatia reactiunior pe suprafaa lateral a bloculus eae P.=ke-de=h, wll ~#) 90 = hy (25-2) AE (3.8) Tnocuind in relatia (3.128) expresia ka din relaia (3.125) se obtine: (4-2) n-p, a (129 sou (1-2) A=, eed as 2130) Din relat (3.120) se vede cd presiunes laterals, dessupre punctulul C (zea) varie’ parobolc, avand pentru diferte puncte caracteristice Uurmitoarele valor Fig 3.6, 220+, rR 5B POB BoB 8 13) 25 > p=0 =D > p,=(%-D)A=Bt ear) Pentru ca terenul inconjuritor $3 poats prelua aceste presuni laterale, valorle lor trebuie si fle sub dreapta vind. pants r= y-(K, ~K,), de unde ret + (3132) 3, dreapta devine tangents la parabols in puncul de Pentru a stabil valorileImpingeri p, deri expresile (2.331) 98.132) nraport eu Proietaresfundatllor late pentru stl | 185 (3.33) care pentru 2-0 devin: BOP... 2.34) DA eunde Bop 4 35) DA % Inlocund expresia (3.135) in (3.133) se obine: Pane 2205 72)-2 (3.136) Pentre rezoharea probleme se sri condiile de echo state 8 blocului de fundare, Fig. 3.68. md my at) oy. ma 4 i. +P) Taso > dea ofr nde s PPD. 44-0 a3) ee Tnlocuind fn uimele dous relat valoarea B= Pum Oat de relaia (2.136) sintegrind se brine: . D LH. =0 > 6s F)-3.B AD (38) BAD(P.* PD yy 3.239) + ramp 1244-2830" + mM: Aces dou enh ae on tee dou eens 4:4 vars sea Inseuné vores dn pa cate # Semulana ous cape ser po) [oun ey 2eu—prco'-34] 2.0) ooo A186 [Prlectarea fundeioriuoate pentru stot Pentru stablrea valorior ps spol limit, se foloseste prima ecuatieasistemulu (3.137) din cre rezuts: ata trae eam -Adaind condia de echt avem: anaDab (eas) Retold stem format, ote Wp gd an vat eas) eunde Spade aa Gg fanaa Yonge poppet (145) racic caleulul unei funda incastrate prin metoda expusd se conduce In modul urmitor: Se adoptivalovie 810, ~ Se calevesziforta de frecare F care tebuie si indeplineascs conc New F, 3.146) I este coeficintul de fecare intr fundatjesteren, 11 este coefcientul de sigurants (2,3) Se caleleardvaloarea li 2, ete trebuie eb fe mai mica decSt near see = FSD es ea 3 wrens penn eae “stints paneer vu sere nt pa De DSED a lor nolate pentru stip | 187 roectare fund 3.10 Funda pentru stp de beton armat prefabricati Fundatile late pens de Beton ama se reales} 2 funda pay, 370. fee reizeac ca funda de betonarmat su pefabicat. Oe serene el pot east co element compuse ape de beton mona di sanarprelabeat fg 372 sau cu secuneacompush dn tap de Seton armetpetaarcat cot tp paar retort 3.72 Shmenzunte para webu #3 fe suflcerte pen 9 permite cumara covets por sub uu su x i] | et Fig. 370. Fundatie tp pahar pentru stp preabriest Paharpeabricatampretat Fig 3.72,88 [Proectares fundailor oat pentru stot (Oats solute de fundare in cazul stiplorprefabrical, plea de la ‘dees inlocuii paharulul sau a gulruluiprefabrieat eu un caine lia, Independent, s1 pein evszares bazestilpuui cu dous console scurte, tn iecialaturi maria seciuntstSlpului in forma unui T obtindnduse 9 fundatie dubla, Fi. 3.72. Fig. 372, Solu de prefaticare a paral! In cazul in care fundatia este solictats de forte orizontale importante, se impune vericarea posit preluri: acestora de eatre {undati, fra 3 fle necesaricispunerea unor rani de ancora) Fig. 3.73 Valoarea coeficientulul de frecare tse va adopta cu valoile din Tabelul 3 7. — Fig.373. _Preluarea fore oraontle mar decir funda oats © alts solute de prefabrcare a fundate! este executarea el din ous elemente prefabricate, legate prin past comprimare, Fig 374, Prolectare fundallor oat pentru tp | 188, Determinates dimensiunilor suprafefl In plan 2 tpl fundate (imonolte sau prefabricate) se face similar ¢2 pentru fundatile uolate laste. By Fea74 Funda retreats 3.10.1, Determinares dimensiunilorfundatel Tratimea paharulul Hy Fundatile pahar care prsinta, din fabscatie, pret! amprentai sau nervurati, pot considerate ca acion3nd monolt cu stipul Indimeo pohorului Hy se stablleste respectind urmatoarele cevine “—Asigurarea lungimi de ancora (h,) 2 armtui longitudinale din Stdip.H, =, + 250mm. ack aematura longitudinal este fntoarsd la bard stalpul, lungimes Hy se poate reduce Fie. 375, dar minimum 250d, Valoarea se. determing conform SREN 1992-1. aa0.a. Fi 375. _Ancorareaarmitutlr verte in paharlprefabrcat190 [Proectare fundailoruoate pentru stip ~ Limitarea efectulut fortel tiietoare pe lungimea de stilp Incastatin panar: Nae BT (3.150) nde: Noyay” Momentulcapabilastlpu paharulu, 1.6, dimensiniesectiunit transversae a stlpull, ay ~teisenta de calcula itindere 2 betonulu din stip. in sectiunea de ia fat Conaiti constructive generate: =H, 2121-stipicu seeyune dreptunghiuiar’ (>), » 500mm: stapila construct etajate, Hn (2.151) Still la hale cu pod rulant ge estacade, Fig at F376. Fundap peor stills hale cu pod want estacede CCénd transmiterea momentuui genereaz’ efortri vertcale de intindere se mireste lungimes de suprapuneredintre armitura din stlp 5 ea din pahar, cu 0 lungime cel putin egal eu dstantaorizontal dintre batele de armaturi din stip 5 cele ain peretele poharul, Fig. 3.77. In lus, sunt previzute arméturierzontale adoptate pent ionddivea prin suprapunere Prolectaresfurdesilorolate pentru stip | 181 ig. 3.7. Fundaticpohar cv supralaa de mbinare amorentats 202.2. Grosimea Hy Grosimea fundatiei paharului H,rezlts tn urma_verifiit Io steapungere, Fig. 3.78. smsene 4 | Fig. 378 Transniteea fre aul dn stp prefebriat lfundti phar Jn fata de montaj (cu paharul nemonolitat), verficarea la strapungere este dat de condita Lx, +H 1b, +H,) TXB forta axials maxima in slp n faza de monta) a 1 0.15: H, fon +N (3.152) nde: Mere stalpulul prefabreat, U #21, +26, +4H1,-perimetrul sectiunl de fortecare, ou tezstenja de caleul Ia Intindere a betonului din fundatia pakar,4132 [Prolectares fundaior oat ptr tpt Ne fede, =O! 9 4,-amur veep inset cease PBUH) corse etxfa ote 38 We Bogdan els ei pa pen btal Semerteee 7 tana ‘m= 030 pentru construct fa podur rulane sau ‘t podurrulante cu regim ujor de Wucru, 1m, =0 pent restu hallo. Nora 3.40.13. Verifcarea itm paharul(b,) Momentlincovoictor (Mt) transmis paharuli prin presiunea pe peretele frontal se determing eu rela, Fig 3.73 M, = 0 Me -n 2} 04g 6.54) e 4 “| cos of lee) Fie 379, cael mmetvincoletorn pre pan fcztanta resis (pe pretele vera exe fa 125M 5) Pat2stlisg, (ass) Momentele incovoletoare care apar in peretele paharuli, onsiderind © sectiune transversal a paharulii cadru inchs), sunt, e379. Proiectares furdetlorioate pentru sto | 183, uy, = 0045? owe =n", readin cae gare srt nga ar * N,=P/2 (3.157) Sectiunea de beton side armitur In pereti paharulul trebule si respecte urmatoarle: - "2 Peretele tansvesal se verifi la aciunea solicrilr M, si Me Armature reat se dspune i reen superior a pertor (1) + 2) 91 se prelungeste cu lungimea de ancora} de Jumatatea grsimi peretelul longitudinal, Fig. 3.79. . Din conditia de limitare a efortunlor principale din eciunes fore! tietoare (Ny) rez: 1S (258) ae Fig. 3.89, Armarea paharului198 [Proletaresfundailr late pentru stb ® Peretii longitudinal se verified la solietarea Ny (Intndere centrie3|. Armatura rezukté se dispune simetic pe feele Deretelu,distrbuits In tweimes superoars 9 paharlu (8) bert (4) Fe ». Veriicareaperetilorlongtudnai la forts taletoare considers sectinea activa cu dimensinile y's sav 6'by Fg 381, in fen dea enn sp fos hetowe de alee valoarea Ny Dak N, $0.8," afon( My £058, Jan) (3.159) aemitura pentru preluarea forte tSetoare nv este neces’ s se dspune pe considerente de armare minim In situate care condita nu este respectatd se dimensoneaci armitura entry prelvarea forel tletoare sau se dimensioneazs ca ‘ver armatura se distri n pereiontudinal pe deca ‘orespunzitoare dmensunt mat mie a perelor longitudinal Fg. 381, aired Dack armitura se dspune pe direc verticals in pertele aharul (a,®H,—), aria totals necesard (4, )int-un perete rau 4, =06Nete ah | beat 400mm; H:2300mm,208 [Prolectaresfundailor oat pet tp ~ Tumares betonului se va face astfel incit s8 fe asigurat’ ‘continuitatea betonui, poses I) . 6 Fig. 398. _Fundepi perry stl metalic Dimensiunea 3 poutiasurubului de ancora se stablese in functe de momentele incovoietoare capable ae stipul, ig3.99. 2 sau, Valoarea efortului de caleul poate f determinat fie considering © distribute linarS a peesiunilor de contact pe talpa plc, Fig 3.99. te considerind o distribute uniform a preslunor de contact pe o suprafats, ~ Uy Py ey oth ey Ta ® F399. Calcul efonutr ain ancora In primul caz, valoareafortel de ancora este data de relia am: 7 lala, Fig Zz Mes 9 Mor. roars (194) at Mus unde a= 5-63 e= 5 Incel de-a dies cx valoavea fore de ancora est, Fg. 3.998. Z=(LxB)fq,unde L = L~2e, (3.196) entry stp

Vous aimerez peut-être aussi

• It Ends with Us: A Novel

  

  D'Everand

  It Ends with Us: A Novel

  Colleen Hoover

  Évaluation : 4.5 sur 5 étoiles

  4.5/5 (5825)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  D'Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (5810)
• The Perfect Marriage: A Completely Gripping Psychological Suspense

  

  D'Everand

  The Perfect Marriage: A Completely Gripping Psychological Suspense

  Jeneva Rose

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (1120)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Partition
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  D'Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (353)
• The Art of War: A New Translation

  

  D'Everand

  The Art of War: A New Translation

  SUN TZU

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (3044)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  D'Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Évaluation : 4.5 sur 5 étoiles

  4.5/5 (20054)
• The Handmaid's Tale

  

  D'Everand

  The Handmaid's Tale

  Margaret Atwood

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (13227)
• Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  

  D'Everand

  Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  Jane Austen

  Évaluation : 4.5 sur 5 étoiles

  4.5/5 (20479)
• Good Omens: A Full Cast Production

  

  D'Everand

  Good Omens: A Full Cast Production

  Neil Gaiman

  Évaluation : 4.5 sur 5 étoiles

  4.5/5 (10912)
• Remarkably Bright Creatures: A Novel

  

  D'Everand

  Remarkably Bright Creatures: A Novel

  Shelby Van Pelt

  Évaluation : 4.5 sur 5 étoiles

  4.5/5 (5647)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  D'Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Évaluation : 4.5 sur 5 étoiles

  4.5/5 (3294)
• And Then There Were None

  

  D'Everand

  And Then There Were None

  Agatha Christie

  Évaluation : 4.5 sur 5 étoiles

  4.5/5 (8972)
• The Hobbit

  

  D'Everand

  The Hobbit

  J. R. R. Tolkien

  Évaluation : 4.5 sur 5 étoiles

  4.5/5 (25198)
• Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  

  D'Everand

  Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  Stephen F. Kaufman

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (3321)
• Freakonomics Rev Ed

  

  D'Everand

  Freakonomics Rev Ed

  Steven D. Levitt

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (7865)
• The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  

  D'Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  Stephen R. Covey

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (2484)
• The Hobbit

  

  D'Everand

  The Hobbit

  J. R. R. Tolkien

  Évaluation : 4.5 sur 5 étoiles

  4.5/5 (24586)
• American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  

  D'Everand

  American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  Neil Gaiman

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (12954)
• Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  

  D'Everand

  Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  Stephen R. Covey

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (2507)
• Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  

  D'Everand

  Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  Stephen R. Covey

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (2558)
• Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  

  D'Everand

  Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  Stephen R. Covey

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (2499)
• American Gods [TV Tie-In]: A Novel

  

  D'Everand

  American Gods [TV Tie-In]: A Novel

  Neil Gaiman

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (12520)
• Orgueil et Préjugés - Edition illustrée: Pride and Prejudice

  

  D'Everand

  Orgueil et Préjugés - Edition illustrée: Pride and Prejudice

  Jane Austen

  Évaluation : 4.5 sur 5 étoiles

  4.5/5 (20391)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  D'Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (2568)
• How To Win Friends And Influence People

  

  D'Everand

  How To Win Friends And Influence People

  Dale Carnegie

  Évaluation : 4.5 sur 5 étoiles

  4.5/5 (6533)
• Good Omens

  

  D'Everand

  Good Omens

  Neil Gaiman

  Évaluation : 4.5 sur 5 étoiles

  4.5/5 (12041)
• Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  

  D'Everand

  Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  Emily Bronte

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (9974)