Tema 1: "Proveniena i esena monedei"

1.
2.
3.

Moneda: concept, esen, coninut.

Esena i etapele n evoluia monedei.
Rolul monedei n economia contemporan.
1. Moneda: concept, esen, coninut.

Banii sunt cunoscui nc din antichitate, i au aprut ca rezultat al dezvoltrii forelor productive
i relaiilor marf. Economia natural se caracterizeaz printr-un nivel sczut de dezvoltare a forelor de
producere i de aceea tot ce se producea, de obicei, i se consuma.
Problema actual a banilor este cea a legturilor acestora cu viaa economic, a influienei i
remediilor pe care interveniile lor le pot determina, a limetelor posibile n care se solicit prezena lor, a
relaiilor cu centrele de putere economic i politic, cu statul, cu societatea.
Deci banii apar ca un activ care poate fi deinut, pierdut, schimbat.
Schimbul se produce numai la nivelul surplusurilor.
Schimbul reprezint micarea mrfurilor de la un productor la altul n direcia opus, contra
altei mrfi. El presupune comensurarea mrfurilor de diferit tip, calitate, form, destinaie, etc. Aceast
evaluare cerea o baz real de comparare. Aa baz poate servi valoarea mrfii, adic, cantitatea de munc
materializat n procesul producerii mrfii i ncorporat n marfa dat.
Munca depus pentru producerea unei mrfi atare, poate varia de cantitatea de munc
materializat n alt marf i din acest considerent i valoarea acestor bunuri este diferit. De aici apare i
necesitatea utilizrii valorii de schimb.
Valoarea munca socialmente necesar pentru producerea mrfurilor.
Valoarea de ntrebuinare capacitatea unui produs de a satisface necesitile unui individ
Valoarea de schimb capacitatea de schimb a unei mrfi pe altele n anumite proporii sau
compararea cantitativ a mrfurilor.
n economia natural mrfurile aveau numai valoare de ntrebuinare sau de consum.
n economia de schimb pe productorul de mrfuri l intereseaz, mai nti, valoarea de schimb
sau costul, apoi cea de ntrebuinare, deoarece dac marfa n-are valoare de ntrebuinare, n-are rost de a fi
produs.
n procesul schimbului marfa trebuie s aib valoare de ntrebuinare pentru cumprtor i de
schimb pentru vnztor. Aceast particularitate a mrfurilor se prezint ca o unitate de contrarii: unitate
prin faptul c fiecare marf trebuie s posede ambele valori, iar contrariul se manifest prin aceea c
pentru una i aceeai persoan, marfa dat nu poate avea ambele valori.
Se cunosc mai multe forme n evoluia schimburilor de mrfuri.
I form simpl sau stihiinic, cnd valoarea de schimb se stabilea n proporie de 1:1.
caracteristic acestei formei era:
a) schimbul este limitat din cauza nivelului sczut al producerii;
b) este necesar s coincid interessele participanilor la schimb; Marfa A = Marfa B
1

Acest tip de schimb avea urmtoarele neajunsuri:

a) nu se inea cont de principiul de echivalen la schimbarea mrfurilor;
b)

n aceste condiii nu se asigura accesul liber al oricrui productor la orice marf ce se

producea n societate (conflictul de interese).

II form complet sau reversibil se caracterizeaz:

Printr-un flux mare a schimburilor i mrfurilor produse pentru schimb.
n procesul de schimb o marf se schimb pe mai multe mrfuri, exprimnd astefel valoarea lor;
Schmbul are loc cnd coincid interesele.
Neajunsul acestei forme apariia multor mrfuri echivalente nu a dus la definitivarea exprimrii
valorice a valorii fiecrei mrfi.
III form general, cnd marfa devine principalul scop al producerii. Odat cu dezvoltarea
schimbului, o marf, comparativ cu altele, ncepe s apar mai vregvent pe pia. Multitudinea de mrfuri
de pe pia i exprimau valoarea lor prin intermediul acestei mrfi.

n aceast perioad fiecare

productor tinde spre obinerea aa-zisei "marf general", care este necesar tuturor. Ca marf general
se utiliza grul, sarea, vitele, poadoabele, ceaiul.
Neajunsul acestei forme este aceste echivalente generale nu corespundeau dup calitile lor,
echivalenei, totodat, erau alterabile i greu transportabile i de aceea s-au aflat n postura respectiv nu
pentru mult timp.
IV form bneasc sau monetar, care a dus la nlocuirea echivalentului de mrfuri cu cel de
metale preioase. O marf i anume metalul, ndeplinete rolul de echivalent general.
Condiiile necesare ca moneda-marf s fie echivalent general:

Trebuie s fie recunoscut att de vnztor, ct i de cumprtor;

Trebuie s posede calitile fizice speciale: durabilitate, divizibilitate, valoare proprie;

Trebuie s fie un etalon durabil n timp.

Dezvoltarea formei lingoului din metal preios a dus la apariia monedelor (partea din fa
nominalul, cea opus stema statului). Odat cu apariia relaiilor economiei de pia, iari a devenit
incomod folosirea monedelor din metale preioase pentru deservirea afacerilor n legtur cu creterea
rapid a numrului afacerilor i a sumei fiecrei afaceri. n aceste condiii apare moneda-semn sau acea
moned propriu-zis care s-a pstrat pn n prezent.
V form forma monetar i de hrtie a schimbului. Caracteristic acestei forme este c odat cu
trecerea de la moneda cu valoare intrinsec la moneda convenional i odat cu dezvoltarea decontrilor
prin virament, moneda i pierde forma ei de marf-valoare i de valoare de ntrebuinare. Moneda
convenional are numai o valoare de schimb, fapt ce se deosebete de o marf obinuit.
In limbaj curent si in literatura de specialitate se utilizeaza atat termenul de ,,bani" cat si cel de
moneda".

Termenul de moneda, folosit in special n limbajul poporului francez, englez, italian desemneaz,
potrivit defmiiei dat de dictionarul Larousse, ,,o piesa de metal, emisa de autoritatea suverana, pentru
a servi ca mijioc de schimb".
Potrivit aceleeasi definitii, termenul de moneda este de origine latina si provine de la numele zeitei
Junon Moneta, n templul careia romanii bateau monede.
In limbajul altor popoare: romn, rus, german se utilizeaza cu aproximativ acelasi sens, termenul
bani".
Potrivit dicionarului explicativ al limbii romane, prin bani se ntelege ,,echivaientul general al
valorii marfurilor; moneda de metal sau de hartie recunoscuta ca mijioc de schimb si de plata".
Din defmitii rezulta ca ntre cele doua notiuni exista diferente cantitative si calitative, astfel:

notiunea de bani este mai cuprinzatoare si mai veche decat cea de moneda, ntrucat

cuprinde toate mijioacele de schimb1;

notiunea de moneda este denumirea generica acordata pieselor metalice. Moneda este o

piesa metalica, de o anumita forma, dimensiune, greutate, dintr-un anumit aliaj, cu puritate prestabilita (cu
un anumit titlu), cu nsemne specifice, care circiula ca bani intr- un areal dat, pe baza unui acord de vointa
sau impusa, fiind emisa (batuta) de catre o autoritate monetara.
Din aceasta abordare rezulta ca notiunea de moneda nu se identifica cu banii, aceasta reprezentnd doar o
parte a masei banesti.
La conturarea diferenei dintre moneda si bani contribuie si alte argumente:
banii sunt o marfa, prin urmare sunt un bun economic, rezultat al unor legi obiective;
o moneda, n schimb, este un acord de vointa dintre oameni, pe de-o parte, si presupune existenta
autoritatii emitente, care decide cu privire la forma monedei si- a metalului dm care este confectionata.
In prezent, termenul de moneda se foloseste n sens larg, ceea ce nseamna luarea n considerare att a
pieselor metalice, ct si a bancnotelor si a banilor de cont. Din acest punct de vedere, se poate considera
ca cei doi termeni sunt similari, ceea ce conduce si la similitudinea dintre circulatie monietara si
circulatie baiieasca;

2. Esena i etapele n evoluia monedei.

Esena banilor se manifest prin faptul c sunt o form specific de mrfuri, cu form natural
care ndeplinesc funcia de etalon general al valorii.
Moneda poate fi definit ca o:
1. categorie istoric la fiecare etap a dezvoltrii produciei de mrfuri, moneda are un nou
coninut.
Banii sunt o categorie istoric reeind din urmtoarele:

a) n decursul istoric de dezvoltare al societii au existat perioade cnd relaiile de producere

se organizau fr participarea banilor; ei au aprut la una din etapele de dezvoltare a
societii;
b) odat cu dezvoltarea relaiilor de producere n societate s-au dezvoltat i formele banilor,
funciile acestora, operaiunile efectuate cu bani;
c) banii au fost unul din principalii factori de stimulare a societii.
2.

categorie economic reprezint un element activ i o parte component a procesului

de reproducie (producere, repartizare, schimb, utilizare), totodat exprim relaii sociale ntre
oameni n procesul de producie.
Esena banilor ca o categorie economic se manifest prin urmtoarele trei forme:
a) n form de valoare de schimb nemijlocit i general;
b) n form de valoare de schimb de sine stttoare;
c) n form de msur real a muncii.
Dup coninutul lor banii sunt o marf. Ca i mrfurilor le este specific i valoarea de

ntrebuinare i cea de schimb. ns n comparaie cu celelalte mrfuri, banii sunt o marf specific:
a) nafar de valoarea de ntrebuinare pe care o au mrfurile, mai au i o valoare de
ntrebuinare global. Cu ajutorul lor omul i poate satisface orice necesitate;
b) valoarea de schimb a banilor se manifest prin aceea, c ei pot fi schimbai pe orice marf,
pe cnd valoarea de schimb a celorlalte mrfuri apare numai atunci cnd ea poate fi
schimbat pe pia.
Banii asigur fluxul ntre dou valori. Odat cu apariia banilor, lumea mrfurilor s-a divizat n
dou: prima parte reprezint banii i a dou restul mrfurilor.
Valoarea de consum este concentrat de partea mrfurilor, iar cea de schimb de cea a banilor.
Mrfurile participante n cadrul schimbului se prezint ca valori de consum, iar banii se prezint
ca valori de consum, iar banii se prezint ca un echivalent al tuturor mrfurilor, prin nsi valoarea lor.
n concluzie, particularitile banilor se exprim prin:
a) banii sunt o marf evideniat stihiinic;
b) banii sunt o marf privilegiat, care joac rolul de echivalent general;
c)

banii au soluionat contradicia dintre valoarea de ntrebuinare i cea de schimb, specifice

tuturor mrfurilor, inclusiv banilor.

Etape n evoluia monedei

trocul din cele mai vechi timpuri, omul i procura direct ceea ce avea nevoie prin
vntoare, prin pescuit i prin cules. Treptat specializnduse, fiecare individ producea un
anumit bun, fapt ce nu-i piermitea satisfacerea tuturor nevoilor. Era necesar ca individul s
schimbe bunurile pe care le producea pentru a-i procura alte bunuri create de semenii si.
Europa- vitele;Africa-scoici, podoabe; Tibet-ceaiul.
4

Metale i aliaje (cuprul, broz, fier, metale preioase), monedele i-au fcut apariia n
Mesopotamia i Asia Mic n sec.II .Hr., mai nti sub form de lingouri, iar mai apoi sub
form de moneda propriu-zis. Erau btute de vbancheri, comerciani, iar mai apoi de
monarhi.

Moneda de hrtie bancnota reprezint un simplu certificat de depozit de moned

metalic la o banc. Odat cu dezvoltarea schimbului de moned-marf, respectiv de
metale preioase, cresc, n timp ce producerea lor rmne limitat. Apare un dezechilibru
ntre cerea i oferta de metale.

Moneda cont (cecuri, viramente) depozitarea biletelor de banc a condus la utilizarea

acestordepozite pentru a se efectua refglementarea datoriei prin virament.

Moneda electronic- inovaia tehnologic n domeniul monetar piermite stocarea puterii

de cumprare ntr-o cartel pltit anterior, cartelele eliberate de bnci titularilor de
conturi fiind utilizate pentru efectuarea plilor.

Caracteristicile monedei
De regul se consider c banii trebuie s ndeplineasc cel puin urmtoarele caracteristici:
Portabilitate - banii s poat fi uor de transportat pentru efectuarea de pli n diferite locuri
(valoare mare n volum mic, n cazul clasic; n condiiile anumitor forme banii din zilele noastre, cum ar
fi moneda scriptural, cea electronic sau chiar moneda de hrtie);
Durabilitate s poat face fa, n timp, uzurii fizice inerente circulaiei monetare, fr pierderea
valoriii s reziste o perioad ndelungat, ntre momentul ntre care sunt primii i momentul care sunt
cheltuii;
Divizibilitate s poat fi mprii cu uurin pentru a piermite i efectuarea unor pli de mai
mic valoare sau pentru a da rest iar la nevoie, preferabil s poat fi fcut ntregul (de exemplu, prin
tiere, topire)
Omogenitate (uniformitate) n sensul c toi banii cu aceaeai valoare nominal sunt identici i
au valoare real (egal)
Recunoatere uoar presupus de necesitatea unei largi (totale) acceptri n tranzacii;
Acceptabilitate banii trebuie s fie n general acceptai n plat, n schimbul oricrui bun sau
serviciu, trebuie s existe ncrederea utilizatorilor c vor putea folosi banii mai trziu, tiind c au fost
folosii astfel i n trecut fr probleme
Acestor caracteristici se consider c li se mai poate aduga una:
Raritatea. Primele forme de bani au avut i aceast caraczteristic, genernd ncredere c oferta de
bani (din marfa care ndeplinea rolul de bani) era limitat.

3. Rolul monedei (banilor) n economia contemporan.

Rolul monedei in viata economica si sociala necesita abordarea evolutiei si a functiilor ideplinite de aceasta
nca din perioada circulatiei pieselor din metale pretioase. Trecerea economiilor de la forma preponderent naturala
(bazata pe troc) la economia de schimb, concurentiala, antreneaza importante modificari n rolul indeplinit de bani
in cadrul tuturor laturilor activitatii umane si economice.
Posibilitatea utilizarii, sau nu, a banilor ca instrumente pentru reglarea mecanismelor economiei este
evidentiata in cadrul teoriilor care s-au dezvoltat prin studierea acestui domeniu.
O reconsiderare esentiala a rolului banilor in viata economica este realizata n cadrul teoriei cunoscute sub
numele de ..monetarism". Reprezentantii monetarismului sunt cunoscuti in literatura de specialitate ca reprezentanti
ai ,,Scolii de la Chicago" n frunte cu Milton Friedman, si sunt apreciati ca principalii oponenti ai modului de
gandire Keynesian.
Indiferent de teoriile care au fost formulate cu privire la utilizarea monedei ca instrument al reglarii vietii
economice, esential este ca n contextui economiilor contemporane, desi s-au produs modificari importante din
punct de vedere al formei de existenta moneda continua sa mdeplineasca rolul de etalon al valorii, instrument de
plata si mijioc de tezaurizare.
Rolul pe care i-l asum banii n economia de pia se rezum n faptul, c ei se transform n capital. Banii
devin capital bnesc n procesul reproducerii industriale, datorit faptului c funcionarea lor se include n circuitul
capitalului productiv-industrial i ei i schimb forma. n rezultatul ciclului de producie se obin tot bani.
Banii asigur producerea i realizarea capitalului social.
n anii '80 s-a nteit rolul banilor n calitate de instrument de redresare a economiei, cnd n rile
dezvoltate de rnd cu concepia monetarist, se utilizeaz pe larg i politica monetar-creditar.
Fr existena banilor este imposibil organizarea proceselor de producere i realizare a mrfurilor i
serviciilor i prin urmare, este imposibil existena societii.
Banii sunt unicul mijloc cu ajutorul crora se poate efectua schimbul de mrfuri, evidena contabil i
statistic a cheltuielilor pentru producerea mrfurilor i veniturilor de la realizarea mrfurilor.
Banii sunt unul dintre principalele stimulente ale activitii fiecrui membru al societii.
Rolul banilor nt-o economie const n faptul c ei influieneaz proceselor economice i dezvoltrii
societii:

Banii sunt utilizai pentru a determina prul mrfurilor. Pe pia, n funcie de cerere i
ofert i de concuren, se formeaz preul care poate face o abatere de la valoarea
mrfurilor.

Cu ajutorul banilor n activitatea economic a ntreprinderilor se determin mrimea

cheltuielilor de producie pe fiecare marf sau n ntregime la tot volumul de marf.

Banii mresc interesul productorilor de a dezvolta i de a creteeficiena produciei, de a

economisi resursele lor.

Banii influieneaz relaiile economice dintre state.

Numai cu ajutorul banilor poate exista specializarea i cooperarea productorilor, pot fi organizate relaiile
economice internaionale.

Adugtor
Din punct de vedere etimologic, cuvantul moneda provine din latinescul moneta", participiul trecut feminin al
verbului moneo, care iseamna a prevesti, a avertiza. Conform legendei, prima monetarie romana a functionat o vreme in
templul de pe Capitoliul din Roma dedicat zeitei Juno sau Junona (sofia lui Jupiter), care era numita in scrierile vremii si JunoMoneta, plecind de la capacitatile atribuite, de a prezice evenimentele (trimiterea fiind facuta la prezicerea atacului galilor
asupra Romei). Aici se pare ca an fost batute piese de metal pentm a celebra victoria Romei asupra regelui Epirului in anul 275
i.Hr (dupa alte surse, in anul 269 i.Hr.).
Daca in limba romana in prezent ntalnim, aparent contradictoriu, termenii moneda", ,,monetar" si monetarie ",
explicatia consta n originea lor diferita: cuvantul moneda provine din greaca veche, iar monetar si monetarie, din limba latina.
Desi in trecut s-a folosit (si) termenul latin de moneta (din care deriva termenii ,,monetar" si ,,monetarie"),
Academia Romana a recomandat folosirea termenului de moneda.
Dupa unele opinii, termenul de ban provine de la dinarul banal (batut de banii Sloveniei in perioada 1255-1349), care
a circulat mult timp si pe teritoriul Romaniei de azi. Treptat, denumirea a fost extinsa si asupra altor tipuri de dinari, desemnnd
orice moneda cu o anumita greutate si calitate.
n sens strict, notiunea de bani nu se identific cu cea de moneda, cea dinti fiind pe de o parte mai cuprmzatoare, iar
pe de alta parte, mult mai veche; banii reprezinta o denumire generica pentm toate felurile de monede si semne de valoare, in
timp ce moneda reprezinta doar un anumit tip de bani.
In acceptiunea. stricta, restrictiva, moneda reprezinta doar o parte a banilor - piesele metalice - indiferent daca au
valoare proprie deplina sau nu (aceasta este inferioara valorii nominale).
Moneda este o piesa metalica, de o anumita forma, dimensiune, greutate, dintr-un anumit aliaj, cu puritate prestabilita
(cu un anumit titlu), cu insemne specifice, care circiila ca bani intr- un areal dat, pe baza unui acord de vointa sau impusa, fiind
emisa (batuta) de catre o autoritate monetara.
In prezent insa, termenul de moneda se foloseste in inteles larg, cuprinzand si biletele de banca si banii de cont si,
astfel, notiunile de bani i moneda pot fi considerate ca fiind similare.
Moneda este definita cel mai adesea prin functiile sale; este vorba deci de o definifie functionala (numita si
tranzactionala); o asemenea definitie raspunde la intrebarea ,,la ce foloseste moneda?"
In acest sens moneda este un mijioc de schimb, este folosita drept etalon al valorii (funcia de masura a valorii) si ca
rezerva de valoare (prezervare a valorii). Orice bun care indeplineste aceste functii este moneda.
O a doua abordare in defmirea monedei. definirea statistica, pleaca de la analiza indicatorilor si agregatelor
monetare. Aceasta abordare, prm prisma agregatelor monetare (a structurii masei monetare in circulatie), ofera prilejul
formularii a doua defimfii ale monedei, n sens restrns si in sens larg.
Moneda in sens restrns cuprinde numerarul, depozitele la vedere si cecurile de calatorie.
Moneda in sens larg cuprinde si alte active, cvasimonetare, fiind ansamblul mijoacelor de plata general acceptate in
schimbul de bunuri si servicii sau in reglarea unei datorii.
Cvasimonedele (cvasibanii) reprezinta active care au caractenstici apropiate de cele ale monedei: au lichiditate mare,
pot fi usor transformate n bani fara o pierdere (substantiala) de valoare. De regula, lichiditatea mai scazuta este compensata in
mod corespunzator printr-o remunerare
O a treia abordare a defmifiei monedei isi propune pur si simplu sa descrie trasaturile monedei asa cum rezulta din
viata de zi cu zi. In acest sens banii sunt o conventie sociala - acceptam banii ca plata pentru simplul motiv ca ne asteptam ca
si altii sa-i accepte drept plata - in consecina orice este general acceptat ca mijioc de schimb (in scbimbul bunurilor si
serviciilor) n cadrul unei comunitati reprezinta bani.