Automobilism în România

Anual Federația Română de Automobilism Sportiv organizează în România două-patru

întreceri automobilistice sub forma unor campionate naţionale: Campionatul Naţional de
Raliuri şi Campionatul Naţional de Viteză Coastă, precum și Campionatul Național de Rally-
Sprint și Campionatul Național de Rally-Cross.

Istoric al automobilismului sportiv din România

Până în 1905

Apariţia “trăsurilor fără cai” cu motoare cu explozie, în Europa, la sfârşitul secolului trecut, a
fost primită cu mult interes, încă de la începuturile îndrăsneţei realizări şi de către “amatorii
români”.
România, împreună cu alte naţiuni care, la semnalul de start, în Franţa, au participat cu
primele autoturisme concepute şi construite cu convingerea tenace că viitorul este rezervat
locomoţiei mecanice pe căile rutiere, lansând primele automobile, s-a grăbit să importe şi să
popularizeze utilizarea noilor vehicule. Astfel că ,, orăşenii şi ţăranii dunăreni “ au început să
mâne încă din 1896 ,,carele de foc” ,, mergând fără a folosi şinele de cale ferată “.
România a avut un rol similar cu cel avut ceva mai târziu în dezvoltarea vehiculelor aeriene,
ea înscriindu-se în procesul de răspândire a utilizării automobilului cu modesta sa contribuţie.
Se ştie că, la fel ca inginerul român Traian Vuia, care, deja din 1905, cu puţin înaintea fraţilor
Wright înşişi, reuşea un zbor cu un obiect mai greu ca aerul la Issy les Molineaux, un alt
inginer român, Vasesco, educat la Şcoala Centrală, conducea în 1880, pe străzile Parisului,
unul din primele automobile cu vapori care era construit în scopul transportului de pasageri,
acest automobil fiind invenţia sa şi ale cărei relicve se găsesc la loc de onoare la Muzeul
Şcolii Politehnice din Bucureşti, printre ai cărei profesori s-a numărat cu distincţie şi inginerul
Vasesco.
România a fost printre primele ţări care au introdus automobilul în circulaţie, înainte de
sfârşitul secolului al XIX-lea. Primul automobil a apărut în România în Martie 1898, purtând
numele de trăsură-mobil, fiind adus la Bucureşti de Dr. Thomas Tomescu, care şi-l cumpărase
la prima expoziţie de automobile ce avusese loc în vara anului 1896, la Londra.
Apoi au urmat: un Panhard-Levassor, model 1898, două-trei exemplare dintre primele
,,Tonneaux” de Dion Bouton şi, în 1903, un ,,Vermorel” aparţinând tânărului prinţ George V.
Bibesco.
Automobiliştii români s-au aflat printre cei dintâi performeri din lume. In anul 1901 circulau
în Bucureşti 12 automobile, între care şi un Buick - o celebritate mondială la acea dată. Cu
acest automobil George Valentin Bibescu - pionier al automobilismului românesc şi al
turismului automobilistic european - face una dintre primele curse europene, o nemaipomenită
cursă, venind de la Geneva la Bucureşti în 73 de ore. Intregul traseu de 1827 km, fusese
parcurs cu viteza medie de 25 km pe oră - record mondial la acea vreme pentru turismul
automobilistic. Aceasta a fost prima victorie românească în afara graniţelor ţării şi, totodată,
începutul turismului automobilistic european.
România a fost, de altfel, a şasea ţară din lume (după Franţa, S.U.A., Anglia, Germania şi
Italia) care a organizat curse de automobile. La începutul anului 1904 existau în România 51
de automobile, iar românii sunt cei care inaugureaza turismul intercontinental, fiind primii
care reusesc un raid "de plăcere" din Europa până în Asia.
Faţă de interesul general manifestat, amatorii şi proprietarii de automobile din România, un
grup de pasionaţi ai automobilului din Bucureşti şi al competiţiilor automobilistice s-a întrunit
în primăvara anului 1904, la 5 Aprilie, în saloanele *Hotelului Bulevard* din Bucureşti, a
hotărât şi a semnat actul de înfiinţare a primei asociaţii a automobiliştilor din ţara noastră.
Printre membrii fondatori şi ai Comitetului de Conducere al Automobil Clubului Român se
număra Mihai Şuţu-preşedinte onorific, prinţul GEORGE VALENTIN BIBESCU–preşedinte,
G. ASSAN–vicepreşedinte şi ALEXANDRU DARVARI – secretar şi casier. Automobil
Clubul Român a fost al zecelea club automobilistic din Europa.
Evenimentul a fost inserat şi în ziarul “Universul”, din 6 aprilie 1904, prin următorul text:
“Aseară a avut loc la Otelul Boulevard o întâlnire a mai multor amatori care au pus bazele
unei societăţi automobilistice”.
După câteva zile de la constituire la 9 aprilie 1904, cotidianul ,,ULTIME INFORMAŢIUNI”
revenea asupra acestui subiect, menţionând: ,,Am anunţat că în Bucureşti s-a înfiinţat un club
de automobilişti români. ... Clubul a aprobat, cu mici modificări, regulamentul alcătuit de
Poliţia Capitalei relativ la circulaţia automobilelor”.
În 1904, anul înfiinţării Automobil Clubului Român, s-a desfăşurat şi prima cursă
automobilistică din România, pe distanţa Bucureşti-Giurgiu-Bucureşti şi retur, pe distanţa de
120 km. Câştigătorul cursei a fost G.V. Bibescu. Plecarea falnicelor mașini a început la ora
10:30 – din cinci în cinci minute câte una. Participarea la cursă, în echipajul lui Bibescu și o
femeie Marta Bibescu, prima conducătoare auto brevetată din România . Printre ceilalți
cutezători care au făcut parte din echipajele mașinilor concurente se mai aflau: Jean
Cămărășescu, un viitor campion al volanului și George Simion, țăran din Buzău, bun
mecanic auto, profesorul de mai târziu al primei școli de șoferi din București. A fost ”o
năprasnică întrecere”, cum au denumit-o ziarele timpului. La data aceea numărul de
automobile din ţara noastră se ridica la 70. S-au înscris la întrecere nouă mașini – cele mai
puternice și mai încercate aflate atunci în București. Startul l-au luat însă numai șase,
celelalte neputând porni în ziua respectivă. Cele șase trăsuri-automobile (cum mai erau încă
denumite) s-au aliniat pentru start la Filaret, lângă fântâna Cantacuzino. Acești temerari au
fost:

1. George Valentin Bibescu - MERCEDES

2. Leon Leonida - MERCEDES
3. N. Niculescu Iarca - CUDELL
4. C. Vidal - GOBRON
5. Al. Prager - OLDSMOBILE
6. Alexandru Darvari - FIAT

Notabilitățile Giurgiului anunțate din timp prin telefon de începerea cursei și apoi de goarna
ultimului jandarm, asistă la sosirea vijelioaselor mașini. Arbitrii notează: Bibescu a terminat
itinerarul București-Giurgiu (63km) în 58 de minute Leonida – același timp; Vidal – 119
minute; Niculescu Iarca – 120; Darvari și Prager câte 152 minute. După o odihnă de trei ore
s-a dat plecarea pentru înapoiere. Au luat startul aceeași șase bravi, dar doi din ei nu s-au mai
prezentat în fața comisiei care-i aștepta la București. Niculescu și-a pierdut pe drum
radiatorul, iar Vidal a rămas la Jilava unde-i explodase un cauciuc și i se stricase cutia de
viteze. Gobronul său a fost adus târziu noaptea la București, într-una din căruțele care
fuseseră pregătite din vreme pe traseu pentru astfel de eventualități.
Cursa a fost terminată de numai 4 concurenţi, fiind declaraţi învingători absoluţi numai 2:
George Valentin Bibescu-108 minute, deci cu o medie orară de 66 de km ş¡ Leon Leonida-
120 minute, cu o medie orară de 63 de km.
Aceștia au fost deci primii campioni oficiali ai României la întrecerile auto. In zilele noastre
media de 66 km/h pare infimă și lipsită de spectaculozitate, dar pentru acea vreme era de-a
dreptul uluitoare ținând cont de caracteristicile tehnice ale automobilelor și de starea nu
tocmai bună a drumurilor.
Este suficient să privim mașinile participante pentru a admite că peste media obținută nu s-ar
fi putut trece. De altfel în epoca respectivă nimeni nu depășise în Europa performanțele lui
Bibescu, la cursele de regularitate pe șosele publice.
Ziarele de atunci scriau : ”Și astfel cursa aceasta năprasnică, în care și-au riscat viața atâția
oameni, s-a încheiat cu bine, fără nici un accident, numai că o cioară rătăcită s-a lovit în zbor
de unul din cursanți, rănindu-l la cap.
A fost un succes care a adus automobilismului românesc primele sale galoane de prestigiu.
Doi ani mai târziu – la 19 noiembrie - cursa a fost repetată pe aceeași rută dar cu alte mașini
și, în parte, cu alți concurenți. Au alergat:

1. George Valentin Bibescu – MERCEDES

2. Jean Cămărășescu – MERCEDES
3. Leon Leonida – GABRON
4. N. Lahovari – BERLIET
5. Ion Maican – HUBERT

A câștigat Jean Cămărășescu pe Mercedes, realizând o medie orară de 82 km/h.

Acestea au fost începuturile curselor auto din România ce au consacrat primele nume rămase
înscrise cu litere de aur în istoria competițiilor naționale de automobilism.

1906-1914

Mişcarea automobilistică românească începe a se afirma, astfel că ACR s-a afiliat, în anul
1905, la Asociaţia Internaţională a Automobil Cluburilor Recunoscute (astăzi: Federaţia
Internaţională a Automobilului).

In 1905 automobiliştii George Valentin Bibescu, Leon Leonida, Mihail Ferekide însoţiţi de
două femei - Marta Bibescu şi Maria Ferekide - şi de scriitorul francez Claude Anet, fac cel
mai îndrăzneţ voiaj al timpului, cu trei automobile decapotabile, plecând de la Galaţi, în luna
aprilie şi ajungând la Ispahan, fosta capitală a Persiei, în iunie. "Puternicele" automobile
folosite în acest îndrăzneţ raid (16, 20 şi 40 CP) au transportat, prin praful şi noroaiele
stepelor, 7 turişti, 28 de geamantane, 6 cufere, 15 bidoane cu benzină şi 10 carabine folosite la
apărarea caravanei. In cartea "La Perse en automobile", pe care Claude Anet a scris-o cu
această ocazie, istovitoarea expediţie este denumită "prima excursie automobilistică
intercontinentală din lume".

La Bucureşti, la 8 noiembrie 1906 s-a organizat prima cursă de viteză (cursa kilometrului
lansat) pe un traseu amenajat pe Şoseaua Kiseleff, între Piaţa Victoriei şi Bufet (restaurantul
“Doina” de azi). Pe primul loc se clasează LEON LEONIDA cu un automobil GOBRON de
60 C.P.

In anul 1906, la Bucureşti, în cadrul Automobil Club Român a luat fiinţă prima şcoală pentru
învăţarea conducerii autovehiculului. De asemenea, în 1906 apare REVISTA
AUTOMOBILĂ, ca organ oficial al clubului. A apărut cu intermitențe, din ianuarie 1906
până în iulie 1916; din octombrie 1919 până în decembrie 1922; din octombrie 1926 și până
în 1929, tipărită la 467 Publicații Editura Cartea Românească.
Fondatorul revistei a fost I. Cămărășescu, director, G. Costescu, până în luna mai 1921. A
suferit nenumărate schimbări: din 16 iunie 1907 se specifică că este Organ oficial al ACR și
al Sporturilor Atletice Române, Automobilism, Aeronautică, Hipism, Atletism. În 15 martie
1910 se înlocuiește denumirea „și al Sporturilor Atletice Române cu ... și al principalelor
Asociațiuni Sportive din țară. La data de 15 aprilie 1910 se denumește Organ al tuturor
sporturilor, Automobilism, Aeronautică, Hipism, Atletism, la care se adaugă: conține
Buletinul Oficial al Automobil Clubului Român și principalelor Asociațiuni Sportive din
țară. Din luna septembrie 1910 se renunță la cuvintele: Automobilism, Aeronautică, Hipism,
Atletism, până în luna decembrie când reapar. În 1911 denumirea revistei este iarăși
schimbată: ... Revista ilustrată a tuturor sporturilor, iar din ianuarie 1913, pe manșeta revistei
s-a adăugat: Organ Oficial al Automobil Clubului Român și al Federației Societăților
Sportive din România. După mai multe modificări nesemnificative, în octombrie 1919 la
textul anterior se adaugă o informație care mărește sensul mesajului revistei: ... magazin lunar
ilustrat de artă și sport. Revista reapare în 1926 cu titlul modificat: Automobil & Sport,
revistă ilustrată de automobilism, aviație, hipism și toate sporturile atletice.
Organ Oficial al Automobil Clubului Regal Român. Revista, prin iconografie, ilustrație
(bogată și variată), cu o grafică aleasă tipărită pe o hârtie de calitate, a constituit un model
pentru presa românească a epocii. Aceste merite se datoresc directorului revistei, Jean
Cămărășescu, care era în același timp și secretar general al ACR/ACRR.

Seria performanţelor înregistrate de români în competiţiile internaţionale o deschide Ion

Maican în anul 1906. El participă la o cursă de viteză în coastă organizată în Franţa la
Chateau-Thierry, clasându-se al treilea din 90 de concurenţi. Automobilul care i-a adus
victoria fusese construit de francezul Tourand şi avea 60 CP. Maican practica automobilismul
din 1903, fiind unul dintre aşii volanului românesc.
Tot în 1906 îşi înscrie numele printre marii turişti europeni un alt român - Nestor Cincu - din
Bucureşti, care face un foarte reuşit circuit, Bucureşti-Nisa-Paris-Bucureşti, la bordul unui
automobil decapotabil avându-i drept pasageri pe cei doi copii ai săi şi soţia sa.

Pentru merite deosebite în sprijinirea Automobil Club Român, în anul 1907, domnii Take
Ionescu, ministrul de finanţe şi Ion Grădişteanu, ministru al Lucrărilor Publice, au fost numiţi
ca membri de onoare ai acestuia.

În 23 mai 1908, în Parcul Carol I, la Arenele Romane, a fost organizat, de către ACR, un
concurs de îndemânare în conducerea auto.

Automobilul secolului - FORD Model T (1908-1927)

Dacă vă veți întreba în ce moment al existenței sale automobilul a dobândit statutul de obiect
util precum telefonul, frigiderul sau ziarul, aflați că acest moment a coincis cu lansarea pe
piață, în 10 octombrie 1908, a FORD-ului Model T. După acest moment automobilul nu a
mai fost considerat o excentricitate și a fost acceptat ca un element de decor cotidian. Henry
Ford (1863-1947) a fost primul producător de automobile care a realizat că pentru a obține
supremația trebuie să ofere cumpărătorilor un model popular, ieftin și bun. Pentru realizarea
proiectului Ford a apelat la serviciile inginerului Harald Wills. Acesta l-a convins pe Ford să
achiziționeze, contra unei sume fabuloase, licența franceză pentru fabricarea unor oțeluri
speciale cu vanadium. Deși un material scump, folosirea lui a permis scăderea aproape la
jumătate a greutății noului automobil (aproximativ 650 kg).
Modelul T a surprins prin faptul că îngloba o serie de idei tehnice aplicate în premieră :
 • Sistemul de aprindere - preluat de la inginerul american John Heinz - consta într-o
serie de magneți încorporați în volantul motorului care se roteau prin fața unor bobine
generând curentul electric necesar funcționării automobilului;
• Carterul motorului era confecționat din tablă;
• Cutia de viteze semiautomată;

Pedalele automobilului au funcții atipice, cu excepția ambreiajului. Pedala din mijloc

cuplează mersul înapoi. Pedala din dreapta acționează frâna pe transmisie. La exteriorul
automobilului este plasată o manetă de frână ce acționează mecanic asupra roților punții
spate. Accelerația și avansul se reglau manual prin intermediul unor pârghii montate în bord
care i-au adus modelului porecla de "Ford-ul cu mustăți".
Confortul a fost îmbunătățit prin introducerea, începând cu modelele anului 1914, a acționării
electrice a farurilor și a claxonului, urmată, în 1919, de completarea înstalației electrice cu
demaror și dinam. Doar puntea spate este prevăzută cu un sistem de frânare, acționat manual.
In 1913 T-ul se fabrica integral pe bandă, fapt ce a redus timpul de ansamblare al unui
automobil de la 12,5 h la numai 1,5 h. În acest scop, în perioada anilor 1915-1925, T-ul s-a
fabricat doar în culoarea neagră (timpul de uscare naturală este mai scurt pentru o culoare
închisă). Recordul atins în ceea ce privește numărul de unități fabricate într-o zi este uluitor:
9.108 bucăți. Producția de masă a făcut ca prețul să scadă continuu: 825 $ (1908), 348 $
(1922), 290 $ (1925). În anul 1925 prețul unui exemplar, 300 $, reprezenta salariului unui
muncitor pe trei luni, în condițiile în care muncitorii uzinelor FORD câștigau aproape dublul
salariului mediu pe ramură. Henry Ford, spre deosebire de ceilalți constructori ai vremii, nu
era adeptul diversificării producției, ci a îmbunătățirii continue a unui model. Acest fapt i-a
permis să treacă la producția de mare serie, realizând și o importantă scădere a costurilor.
În 19 ani de producție au părăsit porțile uzinei FORD 15.007.033 unități din modelul T,
stabilindu-se un record depășit la sfârșitul anului 1972 de VW Beatle. Evoluția producției
(exprimată în an/mii unități) a fost următoarea: 1908-10, 1909-17, 1911-70, 1912-170, 1915-
240, 1916-585, 1917-700, 1918-832, 1919-950, 1922-1173, 1923-1817.
Principalele date tehnice: motor cu patru cilindri - de tip monobloc, cilindree 2984 cmc, alezaj
95 x 102 mm , turație maximă 1650 rot/min , putere maximă 22 CP, răcire cu apă, viteza
maximă 65 km/h.
Și în România T-ul a fost foarte răspândit. Distrugerile războiului nu au ocolit însă
automobilele. Foarte puține exemplare au supraviețuit. Un exemplar a cărui caroserie era
refăcută în cea mai mare parte, participa înainte de 1989 la manifestările de gen din România.
Deși propietarul său, dl. Eugen SÂRBU, s-a stabilit în SUA, automobilul se află încă în țară,
stocat în zona județului Sibiu.
Imi amintesc că în copilărie am întâlnit acest exemplar pe străzile Bucureștiului. Automobilul
părea desprins din peliculele cu Stan și Bran. Prima dată când l-am văzut aștepta "cuminte" în
fața unui atelier de vulcanizare din zona Pieței Galați (există și astăzi). Mi-am întrerupt
plimbarea cu bicicleta și am studiat curiosul automobil. Cel mai șocat am fost de roțile cu
spițe din lemn, "încălțate" cu anvelope late de 3 degete. Dacă întâlnirea s-ar fi produs în zilele
noastre m-ar fi surprins culoarea nespecifică pentru acest model (roșu) și efortul propietarului
care practic reprodusese integral caroseria.
Recent un coleg de club mi-a arătat un alt T deținut de un bucureștean. Acest exemplar pare
recuperat de pe fundul mării. Rugina a mușcat mortal caroseria, începând din zona șasiului.
Propietarul ne-a mărturisit că dorește să vândă automobilul în străinatate. Prețul? 10 mii de
dolari !!! Pe piața mondială a automobilelor de colecție exemplarele perfect întreținute (și nu
restaurate - trebuie să vă gândiți la exemplare ce mai au încă vopseaua originală!! ) sunt
oferite spre vânzare la prețuri cuprinse între 15 și 30 de mii USD.
În ianuarie 1909 are loc recunoaşterea oficială a ACR de către Statul Român. Camera
Deputaţilor (la 22 ianuarie 1909) şi Senatul (la 19 februarie acelaşi an) au acordat A.C.R.
investitura, iar la 13 martie 1909 apărea în Monitorul Oficial LEGEA cu articol unic, în care
se prevedea: “Se recunoaşte Societăţii Automobil Club Român din Bucureşti calitatea de
persoană morală, pe baza alăturatelor statute”. Era semnat, astfel, actul oficial de existenţă a
Automobil Clubului Român.
ACR propune Ministerului de Interne patru semne de circulaţie, care să fie montate în
punctele periculoase de pe şosele: “cotitură”, “răspântie”, “cale ferată” şi “groapă”, toate
purtând inscripţia “Automobil Club Român.

La 28 NOIEMBRIE 1909 Automobil Club Român şi-a mutat sediul în primul local propriu,
pe strada C.A. Rosetti nr. 7, cu care prilej a avut loc un dineu. Statutul ACR permitea accesul
în saloanele clubului doar membrilor titulari ai asociaţiei.

În cei 5 ani care au urmat, acţiunea Automobil Clubului Român condus cu competenţă de
secretarul său general dl. Jean Camarashesco a reuşit să determine autorităţile ţării să agreeze
noul sistem de locomoţie şi să reglementeze circulaţia; a reuşit să organizeze o serie de
concursuri urmând fidel exemplul Automobil Clubului Franţei şi să demonstreze astfel public
avantajele utilizării acestor vehicule şi, în sfârşit, să organizeze la hipodromul din Băneasa un
meeting pentru expunerea şi pentru organizarea unui zbor demonstrativ al avionului d-lui
Blériot la puţine luni după faimosul zbor deasupra Canalului Mânecii, care a dat aviaţiei
avântul pe care îl cunoaştem din zilele de azi.

În 1910, în ţara noastră erau aproape 800 de automobile dintre care mai mult de jumătate erau
înregistrate în Capitală, iar restul în toate celelalte judeţe.

Un an mai târziu (1911), guvernul român ratifică Convenţia Internaţională a Circulaţiei pentru
aceste vehicule, operă a Conferinţei Diplomatice de la Paris din 1909 şi unde acesta a avut
reprezentantul oficial; şi A.C.R. face cadou armatei române ,, Corpul Automobiliştilor
voluntari “ al cărui real concurs la următoarele manevre militare vor avea drept efect Înalta
Preşedinţie de Onoare a Alteţelor Sale Prinţul şi Prinţesa Moştenitoare a României.
O ,,Ligă Naţională Aeriană” constituită sub egida A.C.R.a realizat prin subscripţie publică un
grup de şapte avioane Bleriot care, în timpul marşului de pacificare întreprins de armată în
ţările balcanice, a fost prima escadrilă de avioane, condusă de președintele Automobil
Clubului Român, care va inaugura folosirea avioanelor ca armă de razboi.
Din acea epocă un tratat stabilit cu Automobil Clubul din Budapesta, inaugura punerea în
vigoare a regimului importurilor provizorii de autoturisme, iar în primăvara anului 1913
Automobil Clubul Român începea semnalizarea rutieră prin semnalizatoare convenţionale.
Azi, semnalizatoarele se găsesc aproape pe toate drumurile care brăzdează frumoasa noastră
ţară după Marele Război. Mai mult de 9 000 kilometri de drum au fost puşi în stare carosabilă
pentru traficul naţional şi internaţional.
Punctele vamale românesti înregistrează anual trecerea a mai mult de 6 mii de maşini străine
care vin să viziteze frumoasele noastre oraşe, iar numărul de vehicule înmatriculate în
România depăşeşte 30 de mii, fapt care plasează astfel România printre primele naţiuni, prin
raportarea cifrei la populaţia sa.
În anul 1914, Automobil Clubul Român (ACR) îşi schimbă denumirea în Automobil Club
Regal Român (ACRR), astfel că regii României devin membri de onoare ai clubului.
După încheierea primului război mondial şi reîntregirea ţării, activitatea automobilistică a fost
reluată.

Campionatul Naţional de Raliuri

Cel mai mediatizat sport automobilistic din România este raliul. La aceste concursuri care se
desfăşoară în foarte multe oraşe ale ţării - Bucuresti, Braşov, Sibiu, Timişoara, Cluj-Napoca,
Baia-Mare, Piteşti, Miercurea-Ciuc, Piatra-Neamţ, Hunedoara etc. - concurenţii se întrec pe
diferite structuri ale solului cum ar fi asfalt şi macadam (drum neasfaltat de ţară, drumuri
forestiere, etc.).
În generel CNR (Campionatul Naţional de Raliuri) are în calendar în medie zece etape: cinci
pe asfalt şi cinci pe macadam. La startul fiecărei etape se alinează aproximativ 50-60 de
echipaje care sunt împărţite în grupe - N,A şi H care la rândul lor au clase în raport cu
capacitatea cilindrică. Există un clasament general şi clasamente pe grupe şi clase.
Un echipaj de raliu este compus din pilot şi copilot, între care trebuie să existe o relaţie de
încredere pentru că greşeala unuia dintre ei poate duce la o catastrofă. La ora actuală (2005)
există aprox. 120 de echipaje active în CNR care nu participă la toate etapele, în general din
cauza costurilor extrem de ridicate în acest sport. Acestea se ridică, în funcţie de grupă şi
clasă, între 1500€ şi 8000€ la fiecare etapă. Preţurile la o maşină de curse din fruntea
clasamentului ajung până la 200.000€.
Câteva echipe dintre cele mai cunoscute: OMV-Rally Team, BKP, EUROLINES-Racing
Team ş.a.
În prezent (2008)cele mai bune echipe de club sunt HIPARION INVEST și NAPOCA
RALLY TEAM, ambele din Cluj-Napoca.

Campionatul Naţional de Viteză în Coastă

Reprezintă o altă ramură a automobilismului sportiv, mai puţin mediatizată decât raliul, însă
mai accesibilă din punct de vedere al costurilor de participare implicate. Spre deosebire de
raliuri, cursele de viteză în coastă se desfăşoară doar pe trasee de asfalt şi nu necesită prezenţa
unui echipaj format din pilot şi copilot (sau navigator) ci doar a pilotului, uneori fiind folosite
şi monoposturi. De asemenea, competiția de viteză în coastă este prima treaptă în care poate
participa un debutant în automobilsmul sportiv.

Constituirea F.R.A.S.
Anul 2005 a reprezentat un punct de răscruce in automobilismul din România prin intrarea în
legalitate a acestui sport odată cu constituirea Federaţiei Române de Automobilism Sportiv
(F.R.A.S.) Această federaţie naţională s-a constituit la iniţiativa mai multor cluburi sportive
din România şi a reuşit încă de la început să obţină suportul tuturor sportivilor activi
participanţi în campionatele naţionale de automobilism. Totuşi, din cauza sistemului greoi,
F.R.A.S. nu are încă recunoaşterea Federaţiei Internaţionale de Automobilism (F.I.A.), în
evidenţele acesteia figurând încă Automobil Clubul Român ca şi reprezentant pentru
România. Cu siguranţă situaţia se va schimba în scurt timp odată cu organizarea primul
campionat naţional complet sub egida noii federaţii şi a depunerii dosarului de candidatură
pentru a primi recunoaşterea F.I.A.

În data de 25 februarie 2006 au avut loc primele alegeri pentru structura de conducere a
F.R.A.S. Pilotul Victor Băldescu a fost ales, pentru un mandat de patru ani, în funcţia de
preşedinte al Federaţiei Române de Automobilism Sportiv, în cadrul primei Adunari Generale
de alegeri de la constituirea forului automobilistic, în octombrie 2005. Dl. Victor Băldescu a
acumulat 24 de voturi, faţă de contracandidatul său, Dumitru Rusănescu, care a primit 10
voturi, în timp ce un vot a fost anulat. La Adunarea Generală au avut drept de vot 36 de
persoane, reprezentând cluburile afiliate. Pentru cele două posturi de vicepreşedinte au
candidat şapte persoane. În primul tur a fost ales Bela Stoica, în timp ce pentru alegerea celui
de-al doilea vicepreşedinte a fost nevoie de un nou tur de scrutin, între Cristian Lemnaru,
Mircea Drăghici, Dacian Banca şi Dumitru Rusănescu. În final, postul a fost obţinut de
Cristian Lemnaru. Componenţa Consiliului Federal a fost completată cu cinci membri, dintre
cei 13 care au candidat. Gunther Graef, Alexandru Piţigoi, Constantin Aur şi Mircea Drăghici
au fost aleşi din primul tur de scrutin, pentru cel de-al cincilea post organizându-se un nou tur,
între Emanuel Ilina și Augustin Pastor, câştigat de cel de-al doilea.

In ianuarie 2007, urmare demisiei Consiliului Federal condus de dl. Victor Băldescu,
Adunarea Generală a FRAS a ales un nou Preşedinte în persoana multiplului campion naţional
de raliuri - Dl. Ştefan VASILE, precum şi noii membri ai Consiliului federal: dnii Adrian
FODOR şi Iulian PĂDURARIU-vicepreşedinţi şi dnii Horia ANDRONIC, Emanuel ILINA,
Silviu MORARU, Laurenţiu OROS, Augustin PASTOR, Dumitru RUSĂNESCU. Ca
Secretar General al FRAS a fost reconfirmat dl. Dumitru RUSĂNESCU. În anul 2007, FRAS
a organizat Campionatul Naţional de Raliuri Dunlop în 10 etape, Campionatul Naţional de
Viteză în Coastă Dunlop în 12 etape, Campionatul Naţional de Rally-Sprint în 3 etape şi
Campionatul Naţional de Rally-Cross în 7 etape. Pentru a se realiza un dialog dintre FRAS și
ACR, în sensul acceptării unei relații în scopul dezvoltării automobilismului sportiv și al
afilierii la FIA dl. Dumitru Rusănescu și dat acordul să fie înlocuit în funcția de secretar
general cu dl. Ovidiu MAZILU. Cu toate acestea după mai multe runde de convorbiri nu s-a
ajuns la un final bun, ACR continuînd să pună piedici FRAS prin instanțe judecătorești cu
scopul de a o desfința, deși aceasta este constituită legal, sub egida Agenției Naționale pentru
Sport, în conformitate cu legea nr. 69/2000 a educației fizice și sportului.

La sfârşitul sezonului 2007, FRAS a organizat GALA CAMPIONILOR 2007 şi a decernat

titlurile de campioni naţional sportivilor care s-au clasat pe primele locuri ale celor 4
campionate.

La 26 ianuarie 2008, a avut loc Adunarea Generala a FRAS, în cadrul căreia s-au discutat
problemele curente, precum și stadiul afilierii la Federația Internațională a Automobilului
(FIA). De asemenea, s-a completat vacanța ivită în Consiliul Federal ca urmare a demisiei
dlui Augustin PASTOR, cu dl Valentin PIROȘ.

În anul 2008, Federația Română de Automobilism Sportiv, coordonează și organizează

Campionatul Național de Raliuri Dunlop, Campionatul Național de Viteză în Coastă Dunlop,
Campionatul Național de Rally-Sprint și Campionatul Național de Rally-Cross. In același
timp asigură arbitrajul șicronometrajul la căteva competiții organizate de cluburile sportiv
afiliate la FRAS. În prezent FRAS are 66 de membri-cluburi sportive constituite în
conformitate cu previziunile Legii nr. 69/2000 a educației fizice și sportului, în care sunt
legitimați și licențiați peste 300 de sportivi. FRAS dispune de un colectiv de peste 290 de
arbitri legitimați în 12 colegii județene pentru realizarea arbitrajului și cronometrajului în
competițiile din Calendarul Sportiv.

Calendarul Sportiv National

Campionatul Naţional de Raliuri 2006

1. Raliul Braşovului (Braşov), 31 martie - 01 aprilie

2. Raliul Maramureşului (Baia Mare), 06 - 07 mai
 3. Raliul Pietricica (Piatra Neamţ), 27 - 28 mai
4. Raliul Clujului (Cluj-Napoca), 17 - 18 iunie
5. Raliul Sibiului (Sibiu), 29 - 30 iulie
6. Raliul Muscelului (Câmpulung-Muscel), 26 - 27 august
7. Raliul "Ţara Bârsei" (Braşov), 22 - 23 septembrie
8. Raliul Hunedoarei (Deva), 14 - 15 octombrie

Campionatul Naţional de Raliuri Dunlop 2007

1. Raliul BRAȘOVULUI (Braşov),asfalt, AUTO BLIC Brasov, 02-03 martie

2. Raliul BANATULUI MONTAN, (Timisoara-Reșița),asfalt, EWRT Timișoara/UCM
Reșița 30-31 martie
3. Raliul HUNEDOAREI (Deva), asfalt, HYUNDAI RTR Hunedoara, 27 - 28 mai
4. Raliul MARAMUREȘULUI (Baia Mare), asfalt, SIROMEX Baia Mare, 11-12 mai
5. Raliul ARGEȘULUI (Pitești-Câmpulung Muscel), macadam, PRO RALLY
Câmpulung Muscel, 01-02 iunie
6. Raliul CLUJULUI Mobil 1, (Cluj-Napoca), asfalt, SAVU RACING Cluj-Napoca, 22-
23 iunie
7. Raliul SIBIULUI PIRELLI (Sibiu), macadam, SCORPION RT Sibiu, 20-21 iulie
8. Raliul ȚARA BÂRSEI (Brașov), macadam, AUTO BLIC Brașov, 24-25 august
9. Raliul AVRAM IANCU (Cluj-Napoca), macadam, DANNY UNGUR RACING Cluj-
Napoca, 21-22 septembrie
10. Raliul IAȘULUI TESTER (Iași), macadam, RALLY MOTORSPORT Iași, 19-20
octombrie

Campionatul Naţional de Raliuri Dunlop 2008

1. Raliul TESS RALLY (Braşov),asfalt, AUTO BLIC Brasov, 07-08 martie

2. Raliul BANATULUI MONTAN, (Reșița),asfalt, UCM Reșița 11-12 aprilie
3. Raliul HUNEDOARA LUKOIL, (Deva-Hunedoara), asfalt, AMC Hunedoara, 9-10
mai
4. Raliul CLUJULUI Mobil 1, (Cluj-Napoca), asfalt, SAVU RACING Cluj-Napoca, 21-
22 iunie
5. Raliul SIBIULUI, (Sibiu), macadam, SCORPION RALLY TEAM Sibiu 18-19 iulie
6. Raliul ȚARA BÂRSEI, (Brașov), macadam, AUTO BLIC Braşov, 29-30 august
7. Raliul AVRAM IANCU, (Cluj-Napoca), macadam, DANNY UNGUR RACING Cluj-
Napoca, 19-20 septembrie
8. Raliul IAŞULUI, (Iași), macadam, RALLY MOTORSPORT Iaşi, 17-18 octombrie

Campionatul National de Viteză în Coastă 2006

1. Etapele I şi II (Câmpulung-Muscel), 07 - 09 aprilie

2. Etapele III şi IV (Braşov), 28 - 30 aprilie
3. Etapele V şi VI (Reşiţa), 20 - 22 mai
4. Etapele VII şi VIII (Balvanyos), 10 - 12 iunie
5. Etapele IX şi X (Sf.Gheorghe), 30 iunie - 02 iulie
6. Etapele XI şi XII (Abrud), 21 - 23 iulie
7. Etapele XIII şi XIV (Tg.Jiu), 01 - 03 septembrie
8. Etapele XV şi XVI (Râşnov), 22 - 24 septmebrie
Campionatul National de Viteză în Coastă Dunlop 2007

1. Memorialul L.Balint, (Râșnov), AUTO BLIC Brașov, 13-15 aprilie

2. MP Câmpulung Muscel, (Câmpulung Muscel), PRO RALLY Câmpulung Muscel, 04-
06 mai
3. Pârâul Rece (Pârâul Rece-Brașov), AUTO BLIC Brașov, 08-10 iunie
4. Cupa Reșița, (Reșița), UCM-Resița, 06-08 iulie
5. Râșnov, (Brașov), AUTO BLIC Brașov, 07-09 septembrie
6. Valea Domanului, (Reșița), UCM-Reşiţa, 05-07 octombrie

[Campionatul National de Viteză în Coastă Dunlop 2008

1. Râşnov, (Râșnov), AUTO BLIC Braşov, 01-04 mai

2. Marele Premiu al orașului Câmpulung Muscel, (C-lung Muscel), PRO RALLY
Câmpulung Muscel, 22-25 mai
3. Pârâul Rece, (Brașov), AUTO BLIC Braşov, 05-08 iunie
4. Cupa Reşiţa, (Reșița), UCM Resita, 03-06 iulie
5. Rezerva**, (????), (Organizator), 31 iulie-03 august
6. Rânca, (Tîrgu Jiu), AUTO COREX Tirgu Jiu, 04-07 septembrie
7. Valea Domanului, (Reșița), UCM Resita, 10-12 octombrie
8. Râşnov, (Brașov), AUTO BLIC Braşov, 23-26 octombrie

Campionatul Naţional de Rally-Sprint 2007

1. Iași, macadam, Rally Motorsport Iași 25 mai

2. Craiova, macadam AutoOltenia Craiova 13 iulie
3. Harghita macadam Squad Motorsport 12 octombrie

] Campionatul Naţional de Rally-Sprint 2008

1. 17 februarie, Rallysprint Bucureşti a SQUAD MOTORSPORT Bucureşti

2. 12 iulie Rally-Sprint Covasna m AUTO CRONO Sf. Gheorghe
3. 13 octombrie Rally-Sprint Botoşani m AUTO GREEN Botoşani

Campionatul Naţional de Rally-Cross 2007

1. Rally-cross Tirgu Mures ISECO Tg.Mures 24-25 feb.

2. Rally-cross Sibiu AUTO NET Sibiu 24-25 mar.
3. Rally-cross Sibiu AUTO NET Sibiu 28-29 apr.
4. Rally-cross Sibiu AUTO NET Sibiu 26-27 mai
5. Rally-cross Tirgu Mures ISECO Tg.Mures 02-03 iun.
6. Rally-cross Sibiu AUTO NET Sibiu 28-29 iul.
7. Rally-cross Pitesti Sprint Mioveni 11-12 aug.
8. Rally-cross Pitesti Sprint Mioveni 29-30 sep.
9. Rally-cross Sibiu AUTO NET Sibiu 3-4 noi.

Campionatul Naţional de Rally-Cross 2008

1. Rally-cross Tg. Mureş C.S. AUTOMOTO I.S.E.C.O. Tg. Mureş 15-16 martie
2. Rally-cross Sibiu C.S. FEDERATIA AUTOCROSS SI RALLYCROSS Sibiu 14-15
iunie
3. Rally-cross Tg. Mureş C.S. AUTOMOTO I.S.E.C.O. Tg. Mureş 12-13 iulie
4. Rally-cross Mioveni A.S. SPRINT CLUB Mioveni Argeş 16-17 august
5. Rally-cross Sibiu A.S. FEDERATIA AUTOCROSS SI RALLYCROSS Sibiu 13-14
septembrie
6. Rally-cross Mioveni A.S. SPRINT CLUB Mioveni Argeş 4-5 octombrie