Avantajele folosirii ngrasamintelor

naturale comparativ cu ngrasamintele

chimice
Rolul ingrasamintelor chimice in agricultura - Datorita solubilitatii
crescute a ngrasamintelor chimice de sinteza, se asigura o crestere rapida a
plantelor, ca efect principal, dar cu o serie de efecte colaterale, nedorite.
Unul dintre cele mai grave efecte ale excesivei utilizari a ngrasamintelor
chimice se produce din cauza fenomenului de spalare a principiilor nutritive
din si de pe sol de catre apele de irigatie sau ploi si infiltrarea acestora n
apele freatice, contribuind la accentuarea procesului de eutrofizare a
cursurilor de apa.
Un alt fenomen, produs din cauza utilizarii ngrasamintelor chimice n
exces pentru supraalimentarea plantelor, este acela al proliferarii parazitilor
pe animale si vegetale, cum ar fi: afidele, paianjenul rosu, Oidium Tuckeri si
Botrytis, a caror dezvoltare este accentuata la culturile ngrasate excesiv cu
azot.
Din aceste motive n agricultura biologica se prefera utilizarea
ngrasamintelor organice sau minerale n care elemntele nutritive, greu
solubile sunt mobilizate cu ajutorul microorganismelor din sol.

Obtinerea compostului
Principalele surse de mbogatire a terenului, utilizate n agricultura
biologica, sunt reprezentate de totalitatea reziduurilor vegetale (miriste,
resturi de porumb, cartofi, resturi rezultate n urma curatatului pomilor etc.),
combinate ntr-o proportie adecvata cu ngrasaminte organice, de preferat,
gunoi de grajd sau compost matur.
Incorporarea n sol a materialului obtinut se efectueaza n timpul
lucrarilor de pregatire a terenurilor prin intermediul araturii la 25-30 cm.
Aceasta practica este mai putin costisitoare pentru reintegrarea substantei
organice si refacerea fertilitatii naturale a solulu, pentru ca prin stimularea
activitatii microflorei se restituie, prin descompunere, o parte semnificativa
de elemente nutritive altfel pierdute.
Obtinerea compostului este baza principala a fertilizarii terenului. Se
poate obtine compost dintr-un asternut permanent pentru animale, utilizand
atat partea solida a dejectiilor animal, cat si urina. Se poate composta orice
material organic nepoluant, prezent n ferma: balegar de la bovine (cel mai
bun), ovine, cabaline, gunoi de pasare, resturi vegetale, ca: paie, fan, ierburi
(nainte de formarea semintelor), resturi de la curatatul pomilor, coarde de
vita de vie, fire de lana, fulgi de gaina, cenusa de lemn, resturi de fructe si
legume.
Pentru a obtine un compost de calitate nu este suficienta utilizarea
dezordonata, fara nici un criteriu, a oricarui material de natura organica, ci
dirijarea procesului de compostare, n functie de dimensiunea, umiditatea,
structura si compozitia materialelor reziduale, astfel ncat acestea sa fie rapid
si eficient disponibile microorganismelor, constituind un substrat ideal si
bogat n nutrienti pentru dezvoltarea lor.
Din cele enumerate, rezulta importanta fundamentala a raportului
dintre continutul n carbohidrati (mai exact, n carbon) si cel de proteine
(mai exact, n azot), existent n materialele utilizate pentru compostare.
Conditiile optime pentru activitatea microorganismelor sunt asigurate cand
acest raport este cuprins ntre 25 si 30.
Cand materialul folosit pentru compostare este mai bogat n
carbohidrati si derivatii lor, microorganismele ntampina dificultati majore n

descompunerea rezidurilor organice si va fi deci necesara o perioada de timp

mai mare pentru maturizarea compostului, care va fi, n acest caz, mai sarac
n humus. Cand materialul utilizat este foarte bogat n proteine si n
derivatele lor, are loc o pierdere excesiva de azot, mai ales sub forma de
amoniac.

ngrasamintele sunt substante care se aplica n sol, la suprafata lui si

pe plante cu scopul de a completa hrana necesara plantelor cultivate n
vederea cresterii cantitative si calitative a productiei agricole.
Tinnd seama de diversitatea acestor substante, ngrasamintele se pot
clasifica dupa urmatoarele criterii:
origine (provenienta);
stare de agregare;
numarul substantelor hranitoare continute;
natura substantelor hranitoare;
forma de prezentare.
Dupa origine ngrasamintele sunt organice (naturale) provenind din
mediul animal sau vegetal si minerale (chimice, artificiale) provenind din
regnul mineral sau preparate pe cale chimico - mecanica n fabrici.
Din punct de vedere al starii de agregare ngrasamintele sunt solide si
lichide putandu-se grupa avand n vedere mai multe criterii:
Dupa numarul de elemente hranitoare pe care le contin n:
ngrasaminte simple si complexe; ngrasamintele simple contin un singur
element hranitor, de exemplu azot (azotat de amoniu) sau fosfor
(superfosfat); ngrasamintele complexe contin doua sau mai multe elemente
de exemplu azotat si fosfor (Nitrofos), azotat, fosfor si potasiu (Nitrofoska).

Dupa natura substantelor hranitoare ngrasamintele pot fi cu azot, cu

fosfor, cu potasiu si cu microelemente.
Dupa forma de prezentare ngrasamintele chimice solide se livreaza
unitatilor agricole sub forma de granule, praf si cristale; ngrasarnintele
chimice solide cu azot folosite n unitatile agricole socialiste sunt:
o azotatul de sodiu (cristale), continnd azot sub forma nitrica;
o azotatul de amoniu (cristale, solzi sau granule) continnd
o azot sub forma jumatate amoniacala jumatate nitrica;
o sulfatul de amoniu (cristale mici) ce contine azot sub forma
amoniacala;
o nitrocalcamoniu (granule) continnd azot sub forma jumatate nitrica
jumatate amoniacala;
o clorura de amoniu (cristale mici) continnd azot amoniacal;
o cianamida de calciu (cristale mici) continnd azot amidic;
o ureea (cristale mici, praf) continnd azot amidic ngrasarnintele
chimice solide cu fosfor, care se livreaza unitatilor agricole sunt:
o superfosfatul simplu si superfosfat dublu (granule);
o termofosfat (praf);
o faina de oase (praf);
o fosfati naturali (praf).

ngrasamintele chimice solide cu potasiu folosite sunt:

silvinitul;
kainitul, care se gasesc n ngrasaminte naturale sub forma de sare
(cristale foarte mici);
clorura de potasiu (cristale mici);
sarea potasica (cristale foarte mici);
sulfatul de potasiu (cristale foarte mici).

ngrasamintele cu microelemente snt substante care contin un numar

nsemnat de elemente necesare plantelor n cantitati mici.
Cele mai folosite ngrasamite cu microelemente sunt cele cu bor,
cupru, magneziu, mangan, sulf (singure sau combinate ntre ele) si anume:
acidul boric (cristale mici albe);
boraxul (cristale mari albe);
namolurile cu bor (praf sfarmicios cenusiu);
dolomitul (roca naturala) ce contine carbonat de magneziu;
sulfatul de magneziu (cristale mici albe);
sulfatul de mangan (cristale albe-roz);
sulfatul de cupru (piatra vnata, cristale mari albastre);
cenusa de pirita (pulbere neagra).

ngrasamintele chimice solide complexe folosite n agricultura sunt

urmatoarele:
diamonfos (azot si fosfor) granule;
amonofos (azot si fosfor) granule;
nitrofos (azot si fosfor) granule;
nitrofoska (azot + fosfor + potasiu) gramule;
kalimagnezin (sulfati de potasiu si magneziu) cristale mici.

Realizat de:
Lapadat Claudia,
Casapu Steliana,
Badoiu Petruta
si Dorobantu Ramona