SUBIECTE EXAMEN IGIENA SCOLARA

1. Factori ai mediului intern care influenteaza cresterea si dezvoltarea;

Factori ai organizarii maternale:

-malformatii ale uterului (uter septat/bicorn/infantil, tumori intra/extramurale fibrom

uterin)
-disproportia fetomaterna(oligoamnios, bride amniotice=fact de risc, bazin stramt
-tulburari hormonale ale gravidei : Hipertiroidie(-> hipotiroidism congenital), diabet
zaharat (-> greutate mare la nastere, malformatii : complicatii vasc la nivelul placentei cu
deficit de dezv la fat)
-administrare de hormoni in decursul nasterii (foliculina sau derivati-> copii de sex
feminin au risc de carcinom vaginal; progesteron sau derivati->
pseudohermafrodism,virilizare fat feminin; corticoizi> malformatii + frecv palatoschizis)
- hipoxia fat prin afectiuni cronice ale gravidei (boli resp cronice grave, TBC, malformatii
cord, anemii grave)
\admin unor substante/medicam in per sarcinii ( chinina in scop abortiv ->
surditate,hipoacuzie, kanamicina,gentamicina,streptomicina-> afect auditive)
admin la copii de tetraciclina -> modif la niv dintilor (pete maronii)
-antiepileptice (in caz de abuz->cheilognatopalatoschizis, microcefalie, malf ale fetei ),
fenobarbital-> dismorfism facial), tiazidele ->tulb de coag , trombembolii)
exces de vit D ->hipervitaminoza D, hipercalcemie, malformatii
Boli acute si cronice in timpul sarcinii
-boli virale cu viroze dermatrope : rubeola(femeile trebuie vaccinate)(=>embriopatia
rubeolica, in primele sapt de nastere, malformatii oculare, ale urechii int + medii
cardiace, ale membrelor ), rujeola, varicela; viroza cu Cocsackie,gripal;vir hepatitic( ciroza
biliara prin saruri biliare, hepatita),HIV
-boli bacteriene :stafilococii, streptococii, sifilis (=> sifilis congenital, cu malformatii ale
organelor interne, ale fetei)
-boli parazitare : toxoplasmoza (daca face boala in timpul sarcinii)
boli cronice ; TBC malformatii de cord
Legate de conditiile de munca ale gravidei
-noxe chimice
- radiatii
Dezvoltarea fizica a mamei:
-statura <150 cm=> mai frecvent copii cu statura mica
-varsta mamei - cele tinere(<16 anticopii cu indicatori scazuti sau prematuri / in
varsta(>40ani
Sindrom Down)
- comportamente cu risc de consum : alcoolism , fumat, droguri
alcool-> malform ,inclusiv faciale (dc femeia bea zilnic 20 g pur)
-tutun f multe afect grave
Factori genetici
genetic se transfera caractere individuale legate de modif morfologice, caractere rasiale
si variatii ale ritmului si ------ de crestere

Sist nervos - factorul genetic este determinat pentru tarnsmiterea nr de neuroni +

caractere functionale ale org de simt + caracter echipamentului ---- al neuronilor
Factori metabolici
Relatia tulburarilor genetice metabolice(amino ac/gluc/lipide)->tulburari de crestere si
dezv psihica/ neuromotorie
Oligofrenia fenilcetonurica= boala autozomal recesiva de sinteza a tirozinei din
fenilalanina-> acum in sg ---- si aderivatilor -/> tulb de dezv neuropsihica
tulburari ale sint Hb, metab unor metale= tulb ale cresterii

2. Factori ai mediului extern care influenteaza cresterea si dezvoltarea;

Climatic
Geografic
Lungimea membrelor inferioare este legat de climatul cald. Ex: membre inferioare mai lungi
la africani. Lungimea trunchiului este legat de climatul rece. Ex: eschimoii au trunchiul bine
dezvoltat. Dezvoltarea statural a sugarului este mai sczut n perioada octombrie-martie i
mai rapid n martie-septembrie. Precolarul i colarul cresc mai mult n aprilie-iulie i cresc
n greutate n august-septembrie.
Alimentaia:
Obezitate n supraalimentaie.
Scdere n greutate i nlime sczut n deficit alimentar.
Este implicat n: imunogenez, hormonogenez, funcii enzimatice.
Rol n ritmul de cretere i dezvoltare n momentul apariiei dentiiei, nucleilor de osificare,
maturizare pubertal.
Lipsa alimentaiei n primul an de via determin ntrzieri n dezvoltarea neuropsihic. n
urmtorii 2..7 ani IQ va fi mai mic cu 10..20 de puncte. Perimetrul cranian scade la copii cu
lipsuri alimentare. Alimentaia n primii 3 ani de via are mare importan. Alimentaia
colarului i precolarului se repercut asupra maturitii: au mai frecvent afeciuni acute i
patologie cronic.
mbolnviri acute i cronice. Aciune realizat prin:
Aciunea direct a agentului patogen la nivel celular se manifest prin inhibarea mitozelor
cu scderea masei somatice.
Aciunea indirect a agenilor patogeni, ce mpiedic utilizarea factorilor nutritivi i
accentueaz pierderile (boli intercurente acute).
Aciunea mediat a agentului patogen induce leziuni viscerale, endocrine, nervoase, care
determin tulburri de cretere: nanism, caexie, obezitate, infantilism.
Afeciunile cronice n perioada de cretere statural determin tulburri morfologice i n
perioada de cretere ponderal modificri metabolice.
Locuina. Locuina insalubr sau suprapopulat crete mortalitatea infantil datorit scderii
spaiului, creterii contactelor dintre indivizi, creterii gradului de ncrcare microbian,
scderii ventilaiei. Apar tulburri de somn, de adaptare colar, de comportament, scade
randamentul intelectual.

Aciunea mediului de via urban i rural

n mediul urban beneficiaz de alimentaie, locuin, nivel de ngrijire, ceea ce duce la o dezvoltare
fizic mai bun. Patologia neuropsihic este mai frecvent la copiii din mediul urban, datorit
modelelor negative mai des ntlnite.

Condiii socio-economice ale populaiei

Cel mai important este venitul pe persoan. Nivelul de instruire i cultura influeneaz calitatea
ngrijirii copilului.

Variabilitatea loco-regional a dezvoltrii fizice

Depinde de influena factorilor economici, sociali, a nivelului de trai n diferite regiuni ale rii. Ex: n
Moldova sunt cei mai mici copii.

3. Prematuritatea-factori de risc;

Prenatal:
Greutate: 3200370 grame, 3500380 grame (euponderali).
nlime: 48..52 cm.
Exist i copii cu greutate sczut: 2500..3000g (subponderali). Copiii prematuri i
dismaturi (greutate sczut, dar nscui la termen) au sub 2500g.

Factori care influeneaz greutatea la natere:

Durata sarcinii
Vrsta mamei (16 ani)
Numrul sarcinilor anterioare (greutatea crete cu numrul sarcinilor)
Sexul copilului
Dezvoltarea corporal a mamei
Starea placentei i statusul endocrin matern (hipotiroidie, diabet: scade greutatea)
Starea de sntate a gravidei (intoxicaie, tulburri de nutriie, afeciuni acute/cronice).
Alimentaia gravidei (deficit de proteine i vitamine), fumat, alcool.
Starea socio-economic, regimul de munc i odihn al mamei.
Gemelaritatea
Nivelul de instruire al mamei
Factori rasiali i etnici: genetic, pturi defavorizate

Factori care influeneaz naterea prematur

Afeciuni sau anomalii ale organelor genitale

Primiparitate
Perioade ndelungate de infertilitate
Antecedente legate de sarcini pierdute, copii mori
Factori psihici (natere n afara cstoriei)
Malnutriie
Caractere ereditare ale mamei
Sntate, nutriia, vrsta mamei
Factori de mediu: radiaii ionizante, administrare de medicamente, substane toxice,
infecii n perioada evolutiv.
Factori de risc din mediul intern, intrauterin.
La nastere prezinta tulburari :
-detresa respiratorie (deficit de surfactant)-necesita ingrijirea atenta

-daca admin O2>40% la presiune >60-80 mmHg rez lezarea vaselor ocular rezultand
retinopatie care duce la orbire
-alimentatia prematuri mari nu pot sa inghita trebuiesc alimentati prin sonda

4. Sindromul de insuficenta de crestere intrauterina;

Exist dou tipuri de cretere intrauterin deficitar:
Tip plat, tardiv:
Procesul de cretere a craniului este afectat numai ctre sfritul perioadei de sarcin
Cauza matern i placentar intervine n etapa a doua de sarcin, influennd
predominant dezvoltarea somatic: cap mare i corp mic.
Recuperare bun neurologic i somatic.
Beneficiaz de o alimentaie cantitativ crescut i hipercaloric.
Lapte matern: raport cazein / albumin adecvat (65/35). La dou luni necesit 192 ml
lapte / kg corp.
Tip simetric
Dezvoltarea craniului este afectat nc din etapa incipient, copilul are un aspect
simetric (somatic i cranian).
Prognostic rezervat.
Complicaii neurologice frecvente:
Disfuncii centrale motorii: paralizie central
Hiperactivitate
Tulburri de atenie, nvare
Tulburri comportamentale
Recuperare grea

5. Retinopatia prematurului;
imediat dupa nastere: copilul prematur cu destresa respiratorie- ii dam oxigen
concentratie peste 40% si la presiune >60-80mmHg risc de lezare a vaselor
retiniene-fibroplazie retrolentala(retinopatia prematurului) rezulta orbirea.

6. Alimentatia naturala avantaje, dezavantaje;

Alimentatia naturala este alimentatia prin care sugarul primeste in exclusivitate
lapte de femeie in primele 4 luni de viata. Ea este o alimentative de tranzitie
asigurand trecerea de la alimentatia placentara a fatului la cea diversificata a
copilului.Necesitatea alimentatiei natural e importanta avand in vedere calitatile
superioare ale laptelui matern:
Furnizeaza o ratie echilibrata in nutrient necesari dezvoltarii psihosomatice
corespunzatoare varstei.Asigura o protective antiinfectioasa si antialergica prin
IgA secretorie,lactoferina ,lizozim ,macrophage.In laptele de femeie s-au pus in
evident factori bifidus care stimuleaza cresterea bacilului bifidus din intestinal
sugarului alimentat natural. Acest tip de microflora intervine in sinteza unor

vitamine si amininoacizi esentiali,favorizeaza asimilarea calciului,fierului,vitaminei

D;favorizeaza dezvoltarea activitatii antigenice locale la suprafata mucoasei,
participa la asigurarea integritatii peretelui intestinal si a unor factori care
participa la impermeabilitatea acestuia pentru microbe. De asemenea stimuleaza
sinteza imunoglobulinelor si concentratia properdinei si a complementului in
sistemul reticulo-endotelial. Permite o adaptare automata a compozitiei la nevoile
nutritionale ale sugarului si realizeaza o legatura afectiva intre mama si copil.
In primele luni de viata aportul proteic este dependent de alimentatia exclusive
lactate. Valoarea biologica inalta a proteinelor e data de structural or identical cu
cea a proteinelor din serul uman.
Laptele uman furnizeaza sugarului alimentat natural 3,4 g reprezentand 40 % din
valoarea caloric totala.Raportul aG sat:Ag nesat e de 1. Acidul linoleic reprezinta
10-12% din totalul lipidelor .Laptele matern contine 70g/l dintre care 60g lactoza
si 10 g oligozaharide acoperind 40% din aportul energetic .In lactoza laptelui
predomina izomerul beta care este utilizat in sinteza beta-cerebrozidelor si in
procesele de glucuronoconjugare.Laptele uman este de 3-4 ori mai sarac in saruri
minerale comparativ cu laptele de vaca.Laptele uman contine numai 34 mg de Ca
iar abs intest e in proportie de 70%.el de asemenea contine si o cantitate mai
mica de fosfor.Vitaminele A si D sunt semnificativ mai mari decat in laptele de
vaca.Continutul de vitamina D e inferior aporului necesar.Vitamina B poate fi in
cantitati insuficiente la mame subnutrite.

7. Dezvoltarea ochiului si a vederii - 0-3 ani;

Dezv ochiului si vederii la nastere , ochiul-rel si bn dezv , mai creste de 2 ori
pana la sf
la sf dezv
-retina-complet dezv cu exc reg foveale
-polul post al ochiului nu este dezv
- pana la 4 luni se mielinizeaza nv optic si dezv leg din lobul
Occip
-refl fotomotorii 9ciliar,cornean)-prezente la nastere
-la nn este posibila fixarea cu privirea a unui stimul bun
-catre 3 luni se dezv reflexele oculocefalogire
-vederea in primii 2 ani monooculara ,devine binoc spre 3 ani
-cele 2 axe ale ochilor sin inconstant paralele la sugar(primul an)- tend de
strabism
-in primii 3 ani ochiul hipermetrop
-cromatica la 6 luni identifica correct culorile cu lung de unda mica- perceptia
culorilor-prima modalit de clasif a obiectelor(in al 2-lea an dupa forma,marime)
-tulburari de vedere- cauze pre/perinat, mai putin postnat
- fact gen, tulb de metabolism(ex:idiotia amaurotica) ,
formatiune
tumorala in orbita (meningoencefalocel), afect(meningite
pneumococice)
- factor de risc imediat dupa nastere: copilul premature cu
detrasa respiratorie- ii dam oxygen conc peste 40% si la presiune >60-80mmHg
risc de lez a vaselor retiniene-fibroplazie retrolentala(retinopatia prematurului) cu
rezulta orbirea.

Dezv auzului :
-la nastere analiz acustic complet dezv
-tulb de auz- surditate la nastere _ mutenie asociata
- tulb de auz tulb de vorbire
- cauze :
1) prenatale anomalii genetice auto/gonozomale sdr Turner
- inf virale in primele 3 luni de sarcina (rubeola) , sangerari in primele
3 luni,
antibiotice(Kanamicina, gentamicina)
2)perinat- nastere prematura/prelungita dificila
- cianoza la nastere
-hiperbilirubinemia
3)postnatal- cel mai frecvent meningoencefalitele
- complic unor inf resp frecvente (otite medii supur, otomastoidite)
- traumatismele craniene, hematoamele.

8. Dezvoltarea analizatorului auditiv - 0-3 ani;

-la nastere analiz acustic complet dezv
-tulb de auz- surditate la nastere _ mutenie asociata
- tulb de auz tulb de vorbire
- cauze :
1) prenatale anomalii genetice auto/gonozomale sdr Turner
- inf virale in primele 3 luni de sarcina (rubeola) , sangerari in primele
3 luni,
antibiotice(Kanamicina, gentamicina)
2)perinat- nastere prematura/prelungita dificila
- cianoza la nastere
-hiperbilirubinemia
3)postnatal- cel mai frecvent meningoencefalitele
- complic unor inf resp frecvente (otite medii supur, otomastoidite)
- traumatismele craniene, hematoamele.

9. Dezvoltarea statico-posturala si de deplasare in perioada 0-3 ani;

-per de cresterea intensiva in lungime a aparatului osteoarticular
-factori de risc deformarea membrelor sau a coloanei vertebrale (rectilinie la nastere , apoi apar
curburile)
- la 3 luni cervicala
- la 6 luni asezat in sezut dorsala
- la 1 an deplasare curbura lombara
- pe masura ce creste, curburile capata aspectul normal
-alti factori de risc: - patutul copilului in anumite conditii; salteaua sugarului = din iarba de mare
(zegras) nu apar deformari ale craniului

-asimetrii de dezvoltare lungimea bratelor; 1 cm =/= mb stg / dr

- ! la luxatii congenitale de sold
- maladii neurale ( pareze, hemipareze, repercursiuni asupra lungimii mb
hipotrofice)
- dezvoltare slaba a sistemului muscular ( care este 28% din greutatea
copilului mic)
- pe masura ce activitatea motorie mai creste fibrele musculare se dezvolta
procesele de osificare incep din luna 5 i.u.
la nastere sunt osificate: clavicula, oase scurte (col. Vert.) , diafizele oaselor lungi, unele
epifize, oase craniene.
Ulterior apar alti nuclei de osificare: -la 1 an osul; cu carlig
-la 2 ani epifizele radiusului
-la 3 ani osul pyramidal
-la nastere calcaneul

10. Dezvoltarea vorbirii;

Limbajul vorbit se dezvolt n cazul integrrii funcionale i anatomice a creierului
i analizatorilor. Afectarea auzului chiar i parial duce la tulburri de vorbire.
Evoluia:
Prima lun: ipt monoton, rudiment de comunicare.
Dup 3 luni: ipt modulat (gngurit)
6 luni: gngurit diferit n funcie de limba vorbit de adulii din jur, articuleaz
primele grupe de cuvinte (mama, tata)
7 luni: reacii la cuvintele rostite de cei din jur, totui nu le poate pronuna
un an: pronun primele cuvinte, cu exprimare eliptic
pana la un an juamte exprim se face in propozitii care nu resp regulile gramaticale
in anul 2 si 3 limbajul se prefectioneaza
Fetiele vorbesc mai devreme dect bieii. Bilingvismul ntrzie dezvoltarea
vorbirii.
Se dezvolt limbajul vorbit, cu perfecionarea fonetic i diminuarea tulburrilor de pronunie. Ulterior,
crete fondul lexical (n funcie de nivelul intelectual al familiei: 600..1000 cuvinte la nivel sczut,
3000 cuvinte la nivel mediu). Limbajul se perfecioneaz din punct de vedere fonetic, sintactic.
Dificulti:
dificultatii de articulatie= Dislalia fiziologic pn la 3 ani. Pronunia corect
depinde de familie.
ntrzieri n apariia limbajului.
Bieii prezint mai frecvent tulburri de pronunie.

11. Tulburari de vorbire;

dificultatii de articulatie= Dislalia fiziologic pn la 3 ani. Pronunia corect
depinde de familie.

ntrzieri n apariia limbajului.

Bieii prezint mai frecvent tulburri de pronunie.
Tulburrile de vorbire: dislaliile, balbismul (tulburare de ritm, avnd cauza o tulburare funcional
episodic, cu perioade de remisiune, la nivelul aparatului fonoarticulator).
Balbismul are mai multe forme:
Balbism clonic: reliterarea unei silabe de la nceputul cuvntului, datorit unor succesiuni de
contracii musculare rapide i ritmice.
Balbism tonic: apare datorit unor spasme ale musculaturii cu efect pe organele vocale
articulatorii i respiratorii, care duc la blocarea primelor foneme dup care izbucnete.
Balbism tonico-clonic
Balbism de inhibiie: perioade lungi de tcere naintea sau pe parcursul discursului.
Balbismul se poate nsoi de:
Sincinezie: micri parazite
Grimase
Clipsare(?) buze, clipit
Reacii vegetative: roeaa feei, transpiraii, tahicardie.
Terapia se realizeaz prin metode logopedice, tratament psihoterapeutic

12. Comportamentul cognitiv in perioada 0-3 ani;

Are la baza atenita , perceptia, reprezentarea, memoria si gandirea. Si se dezvolta
progresiv.

Atenia

La un nou-nscut atenia este captat de stimuli pentru scurt timp (5..7 minute pn la 3
ani). Este labil, difuz, involuntar.
2 luni: reacioneaz la sunete i privete obiectele din cmpul vizual
3 luni: exploreaz atent obiectele
un an: interesat de detalii
Concentrarea atentiei se realizeaza cu dificultate la copii cu: atingeri cerebrale,
degiciente senzoriale vizuale si auditive, educatie necorespunzatoare.

Percepia

Este prezent de la natere. La 6 sptmni prezint interes pentru imagini simple:

biberon. Spre 6 luni, procesele perceptive trec de stadiul senzorial (tact, gust, miros) spre
manipularea obiectelor. La un an percepe i reproduce gesturi i acte simple. La 15-18
luni reproduce forma ciruclara, la 21 forma patrata si la 24 pe cea triunghiulare. La un an
arata cele 3 parti ale corpului iar la un an juamte identifica obiecte cunoscute pe planse.
Percepiile au la baz nvarea.
Reprezentarea
Aprare catre varsta de 8-9 luni. Cunoasterea unui obiect este integrata in sistemul lui de
cunostinte. Reprezentearea se organizeaza trecand prin 3 faze: reprezentarea prin
actiuni, reprezentarea pe baza utilizarilor senzoriale si reprezentarea prin cuvinte.
Memoria
Este activ, involuntar, cu mare capacitate de reinere, n special cea verbal.

Gndirea

Preconceptual, magic, animist, egocentric.

In perioada 0-18 luni nu e vorba de gandire propriuzisa ci de coordonari senzo-motorii ca

rasp la actiunea maediului

13. Caracteristici ale dezvoltarii fizice la prescolari;

Crete n nlime cu 6.5 cm anual i n greutate cu 2 kg anual. Nivelul dezvoltrii
n nlime i greutate este mai sczut n mediul rural dect n urban (2..3 cm
nlime i 0.5..2kg greutate).
Ritmul de cretere se menine n aceast perioad pentru greutate i pentru
dezvoltarea n lungime i grosime a membrelor. Ex: la copilul de 6..7 ani planta,
gamba i coapsa au lungimea de 2.5 ori mai mare dect la natere. Membrele
superioare i continu dezvoltarea cu cea a centurii scapulare, mai bine
dezvoltat la biei. Se dezvolt musculatura minii, datorit scrisului.
La nivelul craniului i toracelui diametrul anteroposterior i transvers se dezvolt
concomitent i cu aceeai vitez.
Nucleii de osificare vizibili pe radiografia de pumn:
3 ani: piramidal
4 ani: semilunar
5 ani: scafoid
6..7 ani: trapez i trapezoid
O alimentaie srac n proteine i vitamina D provoac o dezvoltare deficitar, ca
i n cazul familiilor cu locuine insalubre, fr lumin. Copii din zone poluate
prezint mai frecvent rahitism.
Musculatura precolarului este slab dezvoltat. Raportul dintre greutatea
muscular i masa corporal este de 27%. Musculatura precolarului este mai
bogat n ap i mai srac n proteine. Se observ o asimetrie de dezvoltare a
sistemului muscular: se dezvolt mai mult flexorii dect extensorii, aprnd
dificulti funcionale. Astfel, suport cu greutate efortul static i cel dinamic.
Musculatura se dezvolt centrifug: mai nti a centurilor, apoi cea a extremitilor.
Dup 7 ani capt o mai mare rapiditate n micri i se reduce nendemnarea.
Imperfeciunea motorie este mai evident la fug sau la mers n linie dreapt.
Aparat respirator : diamterul cailor respiratorii superioar este inca redus, fragil si
apar frecvent leziuni datorita factorilor fizici/microbieni, patlogia respiratorie
frecventa: amigdalita, traheita, pneumonie.se continua diferentierea plamanilor,
creste componenta elastica, creste suprafat respiratorie.
Aparat cardio-vascular: creste cordul prin dezvoltarea miocardului si a
ventricoulului stang in special, se dezvolta tunica medie a veslor, scade alura
ventriculara la 90 bpm, creste tensiunea arteriala.
Aparat digestiv: capacitatea scazuta a stomacului, imperfectiunea enzimatica
necesita o fragmentare a meselor-5 mese pe zi.Pot apare afectiuni digestive mai
usor(atentie la alcatuirea ratiei), trebuie asigurate principiile nutritiv.
Aparat urinar: rinichii se dezvolta lent, nefronii inca nu s-au maturizat, exista
fragilitatea biologica-sensibilitate in cazul unor boli generale-boli infecto
contagioase ale copilului.

14. Lateralitatea si schema corporala;

La aceasta varsta importanta e achizitionarea schemei corporale=capacitatea
copilului de a percepe partile componenete ale corpului, de a le identifica, de a
diferentia stanga de dreapta si a se orienta in spatiu in raport cu partile corpului
sau.
Tot acum se definitiveaza lateralitatea=capacitatea de a uiliza dominant mana
dreapta/stanga= rezultatul unei dominante functionale cerebrale.Lateralitatea se
refera si la ochi, ureche, picior.
Lateralitatea:
-omogena-toate4 de aceeai parte/doar 2=mana si ochiul=> motricitate mai buna
decat lateralitatea neomogena
-neomogena=>disfunctionalitate oculokinestezica-diminuata prin invatare
Lateralitatea contrariata=>enurezis, onicofagia, strabism, hemianopsie
-hiperexcitabilitate manuala, inkinezii-consecinte in invtare-dislexia, discalcuia,
balbism, disfonie, disgrafia
-atitudine negativa fata de scoala, emotivitate, timiditate, agresivitate
-consecinte nevrotice-anxietate, irascibilitate

15. Tulburari de comportament la prescolar (hiperchinezia cu tulburari de

atentie);
-manifestari-hiperkinezie,hiperactivitate(exces acitivitate,lipsa de
odihna,agresivitate motorize,disatentie,nervozitate,alergare)
-cauze:intra/peri/postnatale toxemia,hipertensiunea,insuficienta
neonatala,nastere dificila cu hipoxie,encefalite in primul an de viata,traumatisme
craniane.
-expunere la substante toxice(fumat),expunere la plumb
-contaminare chimica a alimentelor;
-statul excesiv la calculator,jocuri video pe fondul unei disfunctii
cerebrale minime
Factori educative-relatia dintre parinti copii;
Forme clinice-combinat
-separat(hiperactivitate,tulburari de atentie)
Comorbiditate-tulburari de
invatare,conduita,afective,anxioase,opozitionale,ticuri;
-coree,autism
-retard mental,tulburari disruptive,abuzz de alcool,droguri.
16. Statura mare cauze;
-constitutiva
-boli nutritive,obezitate,sindrom Marfan

-boli cu dezvoltare excesiva in inaltime

Exista situatii in care evolutia este greu de stopat insa exista cazuri in care
pot fi ameliorate talia si greutatea ;
dezvoltarea fizica a scolarului
-intre 7-10 ani nlimea crete cu 5-6cm/an iar greutatea cu 2kg/an
-intre 10-12 ani nlimea crete cu 7-8 cm/an iar greutatea cu 5-6kg /an
-dup pubertate, nlimea crete cu 1,5-2cm/an iar greutatea cu 1-2kg/an
Maturizarea pubertal precoce determin dezadaptri de la viaa de colectivitate: crete rapid n
nlime, ceea ce duce la dizarmonie staturo-puberal, fatigabilitate exagerat, colaps ortostatic,
albuminare ortostatic
Creterea rapid n nlime i postura deficitar pot duce la tulburri de static a coloanei vertebrale:
status cifotic, care poate determina modificri permanente: cifo-scolioze, cifoze accentuate. Aceste
modificri perturb micrile respiratorii
: hipopituitarism (craniofaringiom, sdr.Kallman-de Horsier, sdr.Lyndi, sdr.Laurence-Moon, sdr.
Babinski-Frolich asoc.si obezitate

17. Statura mica cauze;

1.Talie mica intrinseca in functie de varsta osoasa corespunzatoare varstei
-talie mica in familie
-crestere intarziata
-dezvoltare intrauterine scazuta
2.Crestere intarziata-talie mica constituita
-boli cornice
-stari de malnutritie
3.crestere incetinita-endocrinopatii
18 Greutate mica cauze;
dezvoltarea fizica a scolarului
-intre 7-10 ani nlimea crete cu 5-6cm/an iar greutatea cu 2kg/an
-intre 10-12 ani nlimea crete cu 7-8 cm/an iar greutatea cu 5-6kg /an
-dup pubertate, nlimea crete cu 1,5-2cm/an iar greutatea cu 1-2kg/an

19 Greutate mare (supraponderalitate, obezitate) cauze;

dezvoltarea fizica a scolarului
-intre 7-10 ani nlimea crete cu 5-6cm/an iar greutatea cu 2kg/an
-intre 10-12 ani nlimea crete cu 7-8 cm/an iar greutatea cu 5-6kg /an
-dup pubertate, nlimea crete cu 1,5-2cm/an iar greutatea cu 1-2kg/an
la baietii prepuberi se poate constata: obezitate cu aspect corporal ginecoid si ginecomastie
: hipopituitarism (craniofaringiom, sdr.Kallman-de Horsier, sdr.Lyndi, sdr.Laurence-Moon, sdr.
Babinski-Frolich asoc.si obezitate

20 Pubertatea normala la fete;

Fete
Pn la 8..9 ani exist o dezvoltare lent a uterului. Dup 9 ani creterea este
rapid, nct la 10..11 ani se nregistreaz dezvoltarea miometrului, secreie
vaginal cu pH acid i apariia fenomenului de telarh i pubarh.
La 11..12 ani continu creterea glandei mamare i a organelor genitale interne i
se externe. Crete bazinul i apare pilozitatea axilar.
La 12..14 ani apare primul ciclu lunar (menarh). Acest moment este legat de
factorul genetic sub aciunea cruia se realizeaz maturizarea centrilor nervoi
viscerali. Condiiile de via (stres psihic, nivel cultural i educaional) pot ntrzia
declanarea pubertii.

21 Pubertatea normala la baieti;

Biei
Pn la 8..9 ani, aspectul corporal este infantil, apoi apar modificri legate de
procese de cretere care sunt evidente la 10..11 ani, cnd se inregistreaz o
cretere a organelor genitale interne i externe. La 12 ani, apare pilozitatea
pelvin (pubarh), la 13 ani se instaleaz secreia prostatic. Se continu
dezvoltarea organelor genitale i creterea n nlime. Se semnaleaz fenomene
de telarh (dezvoltarea areolei mamare), mai pregnant i precoce la fete.
La 14..15 ani apare pilozitatea axilar i se schimb vocea. Pot apare fenomene
de ginecomastie.
La 15..16 ani celulele gonadice sunt mature i apare pilozitate facial.
La 16..17 ani pilozitatea pubian capt aspect masculin i poate apare acnee
juvenil.
La 17..19 ani ncepe osificarea cartilajelor de conjugare.

22 Pubertate tardiva;
Pubertaea intarziata: absenta dezvoltarii sexuale la o varsta ce depaseste 2 deviatii standard limita
superioara admisa in tabelele lui Tanner, defineste pubertea intarziata. Sunt inclusi in aceasta categorie
baieti la care marirea testiculelor nu a inceput la 14 ani si parul pubian nu a aparut la 14 ani si jumatate.
Intarzierea maturizarii morfologice poate fi insotita si de o intarziere a dezvoltarii afectivitatii. Cauze:
la baieti: 1) constitutional (50%) (intarzierea secretiei de gonadotropi hipofizari; genetic); 2)
hipogonadism hipogonadotropic (34%) : hipopituitarism (craniofaringiom, sdr.Kallman-de Horsier,
sdr.Lyndi, sdr.Laurence-Moon, sdr. Babinski-Frolich asoc.si obezitate); 3) hipogonadism
hipergonadotropic (6,3%) : leziuni testiculare dupa parotidita, radioterapie, modif.vasculare,
trat.medicamentos, sdr. Del Castelo, Noonan, Klinefelter; 4) pub.intarziata de cauza secundara in
numeroase boli cornice (celiakie, DZ necontrolat, anemii grave, hipotiroidie). Cauze la fete: 1)
constitutional (16%); 2) hipogonadism hipogonadotropic (36,5%) : tumori, disfunctii la niv.regiunii
Ht-Hf, adenoma secretor de PRL (galactoree fara ciclu, statura mica), emotii, trauma
psihice/psihoafective; 3) hipogonadism hipergonadotropic (40%) : disginezie gonadica (sdr. Turner),
testicul feminizant (femei inalte, centura scapulara bine dezvoltata, amenoree), disginezie
gon.dobandita; 4) boli cornice

23 Pubertate precoce;
Pubertaea precoce: Aparitia semnelor secundare de sexualizare inainte de 8 ani la
fete si de 10 ani la baieti este denumita pubertate precoce si ea poate fi
completa=adevarata (declansare cu tablou complet pubertar) daca apare sub
influenta secretiei unor gonadotropi de origine hipofizara sau
hipotalamohipofizara sau pubertate falsa=pseudopuberate (datorita secretiei unor
hh.din formatiuni tumorale) precoce daca caracterele sexuale apar determinate
de gonade sau gl.suprarenala fara a fi stimulate de hormone gonadotropi
hipofizari. Exista si puberatea precoce incomplete apar 1-2semne pubertare
isolate (telarha prematura/puberha prematura). Cauze: constitutionale si
neurologice (lexiuni la nivel hipotalamohipofizar, form.tumorale). In cazul
pub.false: tumori ovariene/testiculare, carcinoma de gl. SR, tumori extrahipofizare
(exemplu: teratom, hepatoblastom).

24, Masuri de prevenire si combatere a bolilor transmisibile sursa de

infectie;
Sursa de infecie = organisme ce asigur supravieuirea / multiplicarea i diseminarea unui agent
patogen n mod direct spre organism sau prin intermediul unor ci de transmitere.
Factori favorizani: climatici (geografici), condiii de via, poluarea atmosferic. Sursa de infecie
prezint caracteristici legate de agresivitatea agentului patogen i de cile de eliminare (unice sau
multiple; eliminarea se face prin produi fiziologici sau patologici).
Masuri care privesc sursa de infectie
1. pt colectivitatile de copii
-

impiedicarea patrunderii sursei de infectie in colectivitate

triajul epidemiologic
organizarea de circuite (copiiilor, adultilor, alimentelor, rufelor)
copii intrarea in colectiv pe 2 grupe la gradinita; 4 intrari la cresa
izolare pe grupuri
filtrele organizare la servicii de pediatrie si boli contagioase
evidenta cauzelor, absentelor (boala, contacti, elimin germeni)

2.

controlul starii de sanatate a adultilor care lucreaza in colectivitati

dc lucreaza la bucatarie (examene frecv coproparazitologic, coproculturi)

3. Izolatoarele
= incaperi in care copilul suspect de o boala infecto-contagioasa sa ramana pana la venirea parintilor sai/
salvarea => transport la spital/acasa
- in toate colectivit
- sa nu fie fictive o incapere, cu 2 paturi, grup sanitar)
- supraveghere interna a purtatorilor de germeni prin examen clinic, paraclinic, luarea in evidenta,
tratam lor

25.Masuri de prevenire si combatere a bolilor transmisibile calea de

transmitere;
Contaminarea reprezint contactul pasiv dintre suportul animat (tegumente, mucoase, insecte) sau
neanimat (aer, ap, sol, alimente, obiecte).
ndeprtarea prin mijloace cunoscute de pe suport se numete decontaminare, i se realizeaz mai uor
pentru neanimate.
Masuri ce privesc caile de transmitere
-

scaderea supraf de contact dintre copii si asanarea mediului (mediu curat)

act izolarea grupelor de copii si a incaperilor folosite de ei
struct colectivitatilor:
o gr mica
o gr mijlocie
o gr mare
o mai < 20 copii intr-o grupa

- incaperi

o
o
o
o

o
o

o pt copii
o pt activitati (joc)
o pt dormit
o pt prep hranei
o pt supravegh starii de sanatate
o pt personalul administrativ
- blocuri de alim
separat pt curatat/spalat zarzavat
mese separate (cu destinatie speciala)
alimentele grupare in frigider: nu (unt + cascaval + branza + oua )+ carne cruda!
Grafic de temperatura
- probe alim se pastreaza.
- organiz circuitelor - interzicerea circul copiilor, adultilor in blocul alimentar
- limitarea nr de copii in colectivitati (clase < 30; dormitoare < 20)
- asanarea mediului:
controlul sistematic al aerului, apei, supraf, obiectelor, mainilor personalului medical, instrumentarului
medical;
control chimic& bactericid al apei, alimentelor, aerului, zonelor poluate

26. Masuri de prevenire si combatere a bolilor transmisibile organismul

receptiv;
Se realizeaz prin:
Creterea rezistenei nespecifice
Alimentaia corespunztoare a copilului
Clirea organismului prin activitate fizic
Regim raional de activitate i odihn

 Educarea copiilor pentru respectarea unui minim de igien

Creterea rezistenei specifice
ntocmirea calendarului pentru vaccinri. Se face n funcie de:
Imunitatea natural sau dobndit
Vrsta copilului: receptivitate maxim n primii 3 ani de via, dup care se fac
revaccinri. Schema se face pentru vaccinare primar i rapeluri.
Stabilirea unui indice de cuprindere (raportul dintre numrul de copii vaccinai i
programai) ct mai mare, apropiat de 100%.
Contraindicaii vaccinare:
Temporare: copii bolnavi, febrili, n perioada de incubaie, cu TBC evolutiv, copii ce fac
tratamente cu imunosupresive, cu diabet zaharat decompensat.
De lung durat: leucemie, limfoame, ciroz, sindrom nefrotic, insuficien renal cronic,
afeciuni neurologice grave.
Nu trebuie contraindicai copii cu malnutriie.
Pot apare reacii postvaccinale: locale (roea i tumefacie la locul injectrii) i reacii generale:
Abces steril la locul de injectare
Reacii alergice: erupii cutanate, edem glotic, edem al feei, oc anafilactic.
Dureri articulare
Reacii grave: osteit, osteomielit, septicemii, sindrom toxico-septic.