Vous êtes sur la page 1sur 17

Aplicatii Stagiu An II semestru II 2013

1. Studiu de caz privind cheltuielile de exploatare.


Societatea Alegria SRL achizitioneaza combustibil in valoare 3 000 lei , TVA 24% destinat unui vehicul pentru care
TVA este dedusa in proportie de 50%.
a. Achizitia combustibilului:
3 720 lei
%
=
401
3 720 lei
3 000 lei
6022
Furnizori
Cheltuieli privind
combustibilul
720 lei
4426
TVA deductibila
b. Includerea TVA in costul de achizitie al combustibilului:
360 lei
6022.Ned
=
4426
360 lei
Cheltuieli privind
TVA deductibila
combustibilul

2. Studiu de caz privind cheltuielile financiare.


La 25 noiembrie N, o ntreprindere vinde unui client strin produse n valoare de 10.000 euro. Contravaloarea
produselor a fost decontat la 25 decembrie N. Cursul de schimb leu/euro a evoluat astfel: la 25 noiembrie N, l euro =
3,9 lei, iar la 25 decembrie N, l euro = 4,0 lei.
S se contabilizeze operatia de vnzare si ncasarea creantelor.
n contabilitate se vor nregistra urmtoarele:
- la 25.1 l.N, vnzarea produselor (10.000 euro x 3,9 lei/euro):
Clienti

Venituri din

39.000 lei

vnzarea produselor
- la 25.12.N, ncasarea creantei fat de clienti (10.000 euro x 4 lei/euro)
si recunoasterea diferentelor de curs valutar (10.000 euro x l leu/euro):
Conturi curente
la bnci

40.000 lei

Clienti

39.000 lei

Venituri din diferente de curs valutar 1.000 lei

3. Studiu de caz privind cheltuielile extraordinare.


SC Z SA inregistreaza produse finite distruse de calamitati in valoare de 400 lei
671
Cheltuieli extraordinare

=
345
Produse finite

400

4. Studiu de caz privind veniturile de exploatare.


Se inregistreaza suma de 6000 lei, tva 19% ca redeventa cuvenita pentru concesionarea unui teren altei societati
comerciale, pe anul in curs.
411

7140

706

6000

Venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii


4427

1140

5121 = 411 7140

5. Studiu de caz privind veniturile financiare.


La 25 noiembrie N, o ntreprindere vinde unui client strin produse n valoare de 10.000 euro. Contravaloarea
produselor a fost decontat la 25 decembrie N. Cursul de schimb leu/euro a evoluat astfel: la 25 noiembrie N, l euro = 3,9
lei, iar la 25 decembrie N, l euro = 4,0 lei.
S se contabilizeze operaia de vnzare i ncasarea creanelor.
n contabilitate se vor nregistra urmtoarele:
- la 25.1 l.N, vnzarea produselor (10.000 euro x 3,9 lei/euro):
Clieni

Venituri din

39.000 lei

vnzarea produselor
- la 25.12.N, ncasarea creanei fa de clieni (10.000 euro x 4 lei/euro)
i recunoaterea diferenelor de curs valutar (10.000 euro x l leu/euro):
Conturi curente
la bnci

40.000 lei

Clieni

39.000 lei

Venituri din diferene de curs valutar

1.000 lei

6. Studiu de caz privind veniturile extraordinare.


Inregistrarea in contabilitate a donatiei primite pentru activitati fara scop patrimonial in suma de 2.000 lei in baza
contractului de donatie, indiferent daca aceste donatii se primesc de la persoane fizice sau juridice:
In numerar, in baza chitantei emise de dumneavoastra:
5311 Casa in lei

= 7331 Venituri din donatii

2.000

Prin banca, in baza extrasului de cont:


5121 turi la banci in lei

= 7331 Venituri din donatii

2.000

7. Studiu de caz privind IAS 18.


O societate vinde in anul N un soft pentru suma de 85.000 lei si include in factura si pretulactivitatii de service dupa
instalare in valoare de 9.000 lei. Activitatea de service serealizeaza in anul N+l.Conform IAS 18 Venituri", sa se
calculeze venitul care afecteaza contul de profit sipierdere al anului N.
Rezolvare:
in anul N se efectueaza urmatoarea inregistrare:
4111
Clienti

%
85.000 lei
707
76. 000 lei
Venituri din vanzarea marfurilor
472
9.000lei
Venituri inregistrate in avans
Conform IAS 18, veniturile sunt recunoscute astfel:
-in momentul vanzarii, pentru componenta soft;
-pe parcursul perioadei de postgarantie (dupa instalare), pentru componenta service
8. Studiu de caz privind costurile indatorarii.
O societate procedeaza la construirea unei cladiri in care va functiona serviciul administrativ.Pentru constructia cladirii,
intreprinderea a obtinut, in N-1, un imprumut bancar de20.000.000 lei, la o rata a dobanzii de 6%, platita la sfarsitul
fiecarei luni. imprumutul seramburseaza integral pe 31 decembrie N.Pe 30 septembrie N, s-a incheiat constructia fizica
a cladirii.
Ea nu poate fi data insa infunctiune imediat, intrucat se doreste decorarea salilor de conferinte si instalarea
unoraccesorii.Sa se stabileasca in ce moment se stopeaza capitalizarea costurilor imprumuturilor inconformitate cu IAS
23 .
Rezolvare:
Activitatile indispensabile realizarii cladirii sunt terminate la sfarsitul lunii septembrie N.Dobanzile incorporate in
costul cladirii in numele exercitiului N sunt: 20.000.000 lei x 6% x 9luni / 12 luni = 900.000 leiCosturile

imprumuturilor aferente perioadei octombrie-decembrie N (20.000.000 lei x 6% x 3luni / 12 luni = 300.000 lei) nu pot
fi incorporate deoarece efectuarea decoratiunilorinterioare si instalarea accesoriilor reprezinta modificari minore, care
se realizeaza dupaterminarea activitatilor de constructie.

9. Studiu de caz privind tranzactiile in valuta.


SC VAOP SA primeste sub forma de imprumut pe termen lung, suma de 5000$, la cursul de 3,31 lei/$, cu o dobanda
de 200$ pe an. Dupa primul an se ramburseaza imprumutul si dobanda aferenta la cursul de 3,38 lei/$.
a

primire imprumut:
5124 = 167 16 550 (5000$*3,31Lei/$)

b) rambursare imprumut:
conform cursului de primire: 5 000$*3,31Lei/$ = 16 550
conform cursului de la data achitarii 5000$*3,38Lei/$ = 16 900
5124

diferente nefavorabile

167 = 5124 16 550 lei


c) inregistrare diferente
665 = 167 350 lei
d) plata dobanzii
conform cursului de primire: 200$*3,31Lei/$ = 662
conform cursului de la data achitarii 200$*3,38Lei/$ = 676
5124 diferente nefavorabile
168 = 5124 662 lei
e) inregistare diferente
665 = 168 14 lei
10. Studiu de caz privind consolidarea conturilor prin metoda integrarii globale.

Se consider o societate consolidant M care deine 80 % din capitalul social al societii consolidate F, adic
800 lei ntre cele dou societi nu existoperaii reciproce. Bilanurile celor dou societi nainte de consolidare se
prezint astfel:
Bilant M

Activ

Imobilizari corporale
Imobilizari financiare F
Active circulante

Capitaluri proprii si datorii

10 000

Capital social

800

6 000

Rezerve

9 200

2 200

Rezultat
Capitaluri proprii

1 000
9 200

Datorii
Total

10 800

20 000

20 000

Bilant F
Activ
Imobilizari corporale

Capitaluri proprii si datorii


1 400

Capital social
Rezerve

Active circulante

2 600

100

Rezultat
Capitaluri proprii
Datorii

Total

1 000

4 000

300
1 400
2 600
4 000

Imobilizarile financiare sunt titluri de participare detinute de M in capitalul social al societatii F.


Bilantul consolidat al grupului dupa metoa integrarii globala va arata astfel:

Rezervele consolidate: 2.200 + 100x80% = 2280


Rezultatul consolidate: 1.000 + 300 x 80% = 240,
Se observ c, n bilanul consolidat, a fost eliminat n activ valoarea titlurilor de participare deinute de M
n F (800 lei), iar n pasiv s-a eliminat din capitalul social al lui F contravaloarea titlurilor de participare deinute
de M (800 lei), iar diferena de 20% ce aparin acionarilor din afara grupului, se regsete la interese
minoritare".Suma intereselor minoritare de 280 a fost obinut adunnd cota de participare la capitalurile
proprii ale acionarilor societii F din afara grupului, respectiv capital social1.000 x 20% = 200, cota de
participare a acelorai acionari la rezulatul societii F 300 x 20% = 60 i rezerve 100 x 20% = 20, deci 200 +
60 + 20 = 280.n vederea exemplificrii contului de rezultate consolidat conform metodei integrriiglobale se consider
urmtoarele conturi de rezultate.
11. . Studiu de caz privind consolidarea conturilor prin metoda integrarii proportionale.
Se consider o societate consolidant M, care deine 40% dincapitalul social al societii consolidate F, adic
400 lei Se presupune c nu au existato p e r a i i r e c i p r o c e n t r e s o c i e t a t e a c o n s ol i d a n t i s o c i e t a t e a
c o n s o l i d a t . B i l a n ur i l e societii M i F nainte de consolidare, se prezint astfel

Imobilizrile financiare" F reprezint titlurile de participare deinute de Mn capitalul social al lui F (1000 x 40% =
400).n bilanul consolidat n partea de activ", sunt preluate integral elementele din bilanul consolidantei (mai puin
valoarea titlurilor de participare), iar elementele de activdin bilanul consolidatei sunt preluate proporional cu
procentul de interes al consolidantei.n bilanul consolidat prin integrare proporional, n partea de pasiv apar
elementele bilaniere noi: rezerve consolidate, rezultat consolidat i datorii consolidate, cu urmtorulconinut:
rezervele consolidate reprezint cota parte din rezervele acumulate de societateasupus integrrii ce revine grupului,
din momentul n care societatea a intrat n perimetrulde consolidare, care se adaug rezervelor societii consolidante;
rezultatul consolidat cuprinde pe lng rezultatul societii consolidante i cota parte conform procentului de interes
din rezultatul filialei; datoriile consolidate reprezint datoriile consolidantei i cota parte din datoriileconsolidatei
conform procentului de interes

Interesele minoritare nu sunt reflectate n bilanul consolidat prin metoda integrrii proporionale. Rezervele
consolidate includ rezervele societii M de 2.200 la care adugm cota parte de 40% din rezervele societii F (100 x
40% = 40), obinnd2.240. Rezultatul consolidat a fost obinut prin adunarea la rezultatul societii M de 1000 acotei
pri din rezultatul obinut de societatea F (300 x 40% = 120), deci 1.000 + 120 =1.120.La datoriile societii M de
10.800 s-a adunat 40% din datoriile societii F conform procentului de interes al societii M, deci 10.800 + 40% x
2.600 =11.840.Se observ c, n bilanul consolidat, n partea de activ, s-au cumulat elementele deactiv ale lui M (mai
puin titlurile de participare) cu cota parte aferent procentului deinteres al lui M n F din elementele bilaniere de activ
alelui F.Referitor la pasivul consolidat, se observ c acesta este format din elementele bilaniere de pasiv ale lui M
luate n totalitate i din cota parte din elementele bilaniere de pasiv ale lui F, aferent intereselor grupului M n F, mai
puin capitalul social.
Cota parte din capitalul social al filialei F, ce aparine grupului M, este exclus din bilanul consolidat, ntruct n activ
a fost exclus valoarea titlurilor de participare deinute de grup n filiala sa.

12. . Studiu de caz privind consolidarea conturilor prin metoda punerii in echivalenta.
Se consider societatea M care deine de la nfiinareasocietii F, 30% din capitalul acesteia, de 1.000 LEI Societatea F
va fi cuprins nconsolidare prin metoda punerii n echivalen. Rezervele lui F sunt de 60 LEI ireprezint profitul
anilor anteriori nedistribuit, iar profitul exerciiului curent este de 120LEI Conform metodei substituiei vom substitui
titlurile n valoare de 300 lei din bilanul societii M cu cota parte din capitalurile proprii ale lui F ce revin societii
M:

Deci n bilanul consolidat al societii M la activ apare postul de titluri puse nechivalen" la valoarea de 1.180 x
30% = 354 lei, n locul valorii titlurilor la cost deachiziie de 300 lei Diferena dintre valoarea de subscriere de 300 lei
reprezint parteasocietii M n rezervele i profitul societii F (354 -300 = 54), adic partea din rezerve 18lei, i
partea din profit 36 lei, care vor majora capitalurile proprii ale societii M.
13. Studiu de caz privind lichidarea societatilor comerciale reorganizare.
Cum se reflecta in contabilitate reorganizarea unei firme?
Societatile comerciale care se reorganizeaza si care detin actiuni/parti sociale una in capitalul social al celeilalte,
procedeaza la anularea acestora la valoarea contabila, pe seama elementelor de capitaluri proprii. Elementele de
capitaluri proprii pe seama carora se face anularea se stabilesc conform hotararii adunarii generale a
actionarilor/asociatilor.
In cazul in care nu exista elemente de capitaluri proprii suficiente sa acopere contravaloarea actiunilor/partilor sociale
detinute, diferenta se suporta pe seama cheltuielilor sau pe seama contului 1491 "Pierderi rezultate din reorganizari si
legate de anularea titlurilor detinute".
Pierderea reflectata in contul 1491 "Pierderi rezultate din reorganizari si legate de anularea titlurilor detinute" se
acopera din profit sau din alte elemente de capital propriu, potrivit hotararii adunarii generale a actionarilor/asociatilor.
Pentru identificarea sumelor corespunzatoare elementelor transferate cu ocazia reorganizarii societatilor comerciale,
conturile sintetice din planul de conturi se vor dezvolta pe conturi analitice, conform reglementarilor contabile
aplicabile, daca este cazul.
Societatile comerciale care fuzioneaza/se divizeaza si care au inregistrat pierdere contabila reportata vor stipula in
documentele de fuziune/divizare incheiate intre parti modalitatea de acoperire a pierderii sau vor mentiona faptul ca
aceasta se transfera catre societatile comerciale implicate in reorganizare.
Societatile comerciale care se reorganizeaza vor lua masurile necesare pentru respectarea prevederilor legale cu privire
la pastrarea si arhivarea documentelor justificative si a registrelor de contabilitate.

In acest sens, societatea comerciala/societatile comerciale care a/au preluat elemente de natura activelor, datoriilor si
capitalurilor proprii de la alte societati comerciale, in urma operatiunilor de reorganizare, poarta raspunderea pentru
pastrarea si arhivarea documentelor si registrelor contabile apartinand societatilor comerciale predatoare,
corespunzatoare elementelor preluate.
In proiectul de fuziune sau divizare trebuie sa se prevada entitatea care raspunde de pastrarea si arhivarea documentelor
justificative si a registrelor de contabilitate ale societatii comerciale care isi inceteaza existenta.
14. . Studiu de caz privind lichidarea societatilor comerciale faliment.
Ce va cuprinde notificarea intrrii n faliment?
a) termenul limita pentru inregistrarea cererii de admitere a creantelor, care va fi de maximum 45 de zile de la data
intrarii in faliment, precum si cerintele pentru ca o creanta inregistrata sa fie considerata valabila;
b) termenul de verificare a creantelor, de intocmire, afisare si comunicare a tabelului suplimentar al acestora
c) termenul de depunere la tribunal a contestatiilor,
d) termenul de intocmire a tabelului definitiv consolidate
15. Studiu de caz privind eliminarea operatiunilor reciproce in procesul de consolidare.
Presupunem ca societatile M, A si B controleaza in comun societatea F. Fiecare societate detine 30% din titlurile
societatii F. Diferenta de 10% din titluri este detinuta de persoane fizice.
Societatea M a achizitionat titlurile detinute la societatea F cu pretul de 6.000 lei
In cursul exercitiului N intre societatile M si F se deruleaza urmatoarele operatiuni:
-societatea M acorda un imprumut pe termen lung societatii F, in suma de 3.000 lei;
-societatea M livreaza marfuri societatii F in valoare de 800 lei, vandute integral de catre societatea F, dar neachitate de
aceasta pana la inchiderea exercitiului N.
Situatiile financiare simplificate ale societatilor M si F la 31.12.N se prezinta astfel:
Bilantul societatii M
ACTIV

PASIV

Terenuri

20.000

Capital social

25.000

Rezerve
Constructii

10.000

Rezultat

6.000

Titluri de participare

6.000

Furnizori

2.000

Imprumuturi acordate pe termen


lung

3.000

8.000

1.500
Creante-clienti
500
Disponibilitati

TOTAL ACTIV

41.000

TOTAL PASIV

41.000

Contul de profit si pierderi al societatii M

Venituri totale

100.000

Cheltuieli totale

98.000

Rezultat

2.000

Bilantul societatii F
ACTIV

PASIV

Terenuri

17.500

Capital social

18.000

Constructii

5.000

Rezerve

2.000

Creante-clienti

1.000

Rezultat

1.000

Disponibilitati

1.500

TOTAL ACTIV

25.000

Datorii pe termen lung

3.000

Furnizori

1.000

TOTAL PASIV

25.000

Contul de profit si pierderi al societatii F

Venituri totale

60.000

Cheltuieli totale

59.000

Rezultat

1.000

I. Parcurgerea etapelor de consolidare a bilantului.


a). Cumularea posturilor din bilantul societatii M in procent de 100% si a posturilor din bilantul
societatii F in procent de 30%

Post bilantier

Societatea M

Societatea F

(100%)

(30%)

Terenuri

20.000

5.250

25.250

Constructii

10.000

1.500

11.500

Titluri de participare

6.000

6.000

000

000

Creante clienti

1.500

300

1.800

Disponibilitati

500

450

950

41.000

7.500

48.500

Imprumuturi acordate pe termen lung

Total activ

TOTAL

Capital social

25.000

5.400

30.400

Rezerve

6.000

600

6.600

Rezultat

2.000

300

2.300

900

900

Furnizori

8.000

300

8.300

Total pasiv

41.000

7.500

48.500

Datorii pe termen lung

b). Eliminarea operatiilor reciproce


1). Eliminarea imprumutului acordat societatii F de catre societatea M, conform procentajului de
integrare:
Datorii pe termen lung = Imprumuturi acordate pe termen lung 900 (30%*3.000)
2). Eliminarea sumei nedecontate din operatiunea de vanzare/cumparare a marfurilor, conform
procentajului de integrare:
Furnizori = Clienti 240 (30%*800)
c). Eliminarea titlurilor detinute de societatea M in F:
- calculul diferentei de achizitie:
(+) Costul de achizitie a titlurilor

6.000

(-) Valoarea justa a titlurilor achizitionate

5.400

(=) Fond comercial


3). Contabilizarea fondului comercial:

600

Fond comercial = Titluri de participare 600


4). Eliminarea participatiilor detinute de M in F
Capital social = Titluri de participare 5.400 (6.000-600)

16. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea contabila.
Ce ntelegeti prin valoarea patrimonial a unei ntreprinderi?
Valoarea patrimoniala a intreprinderii se identifica cu activul net contabil determinat pe baza bilantului contabil.
Activul net contabil reprezinta excedentul tuturor bunurilor si creantelor intreprinderii (activ) asupra tuturor datoriilor
acesteia (pasivul exigibil).
17. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea reala.
n ce const metoda substractiv de calcul a activului net corijat?
Metoda substractiva = se identifica obiectul evaluat cu unul/unele obiecte identice, pentru care
tranzactii recente.

exista date privind

18. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea reevaluata.
Cum se determina valoarea activului net reevaluat?
ANR se determin pornind de la valorile contabile corectate lainflaie i innd seama de eroziunea monetar
19. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea de lichidare
Cum se determina activul net de lichidare?
Activul net de lichidare se determin pe baza activului net contabil care se corecteaz astfel: se adaug plus valoarea
asupraelementelor de activ corporale si necorporale, se scade minusvaloa-rea elementelor de activ corporale si
necorporale determinate pe baz de valori lichidative, se scad costurile de lichidare (costuri dedezafectare, costuri de
funcionare pe perioada lichidrii), se scadeeventualul impozit (sau alte obligaii fiscale) asupra plusvalorii,
dacacestea exced asupra pierderilor din lichidare.
20. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-capitalurile permanente necesare
exploatarii.

n ce const metoda remunerrii capitalurilor permanente necesare exploatrii?

Prin metoda remunerarii capitalurilor permanente necesare exploatarii valoarea unei intreprinderi este egala cu
capitalurile necesare crearii unei intreprinderi similare cu intreprinderea de evaluat.

21. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea substantial bruta.

n ce const metoda remunerrii valorii substantiale brute?

Metoda remunerarii valorii substantiale brute consta in reevaluarea activului net in ipoteza continuitatii activitatii, la
care se adauga valoarea bunurilor folosite de ntreprindere fara a fi proprietatea acestora, si din care se scade valoarea
bunurilor care, desi sunt inregistrate in patrimoniul intreprinderii, nu sunt folosite din diverse cauze (inchiriate etc.).

22. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea substantial neta.

Relatia Valoarea substantiala bruta Datorii totale reprezinta:


a
b
c

valoarea substantiala neta


valoarea substantiala redusa
valoarea substantiala bruta

23. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente imobilizarilor necorporale

n cadrul auditului efectuat asupra imobilizarilor necorporale ati constatat ca oimobilizare necorporala identificabila
intrata cu ocazia unei fuziuni a fost nregistrata lavaloarea contabila. Potrivit IAS 38 aceasta trebuia nregistrata:
a) la costul sau;
b) la valoarea contabila;
c) la valoarea justa.

Conform IAS 38 Imobilizari necorporale, o imobilizare necorporala trebuie evaluata initial la cost. Dupa recunoasterea
initiala, o imobilizare necorporala va fi evaluata la valoarea reevaluata ca fiind valoarea sa justa la data reevaluarii
minus orice amortizare ulterioara acumulata si orice pierdere din depreciere acumulata ulterior. O imobilizare
necorporala cu durata de viata nedeterminata nu va fi amortizata,dar ea trebuie testata, cel putin anual, pentru
depreciere conform IAS 36 Deprecierea activelor, care spune ca o pierdere din depreciere trebuie recunoscuta ori de
cate ori valoarea contabila depaseste valoarea recuperabila, adica valoarea care ar trebui recuperata prin folosirea sau
vanzarea activului. O pierdere din depreciere va fi recunoscuta imediat in profitul sau pierderea perioadei.
24. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente imobilizarilor corporale
Cnd verificai amortizarea imobilizrilor corporale v asigurai c:
a) Planul de amortizare este acelai ca n anul precedent;
b) Planul de amortizare contabil e diferit de planul de amortizare fiscal;
c) Au fost corect aplicate normele de amortizare prevzute n reglenentrile n vigoare
25. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente imobilizarilor financiare
Prezentati 5 lucrari de efectuat cand examinati conturile de imobilizari financiare
1. Obtineti un tabel cu variatia valorii de intrare, a imobilizarilor financiare si investitiilor financiare pe termen scurt, a
provizioanelor constituite si a valorii contabile nete la sfarsitul exercitiului financiar auditat.
2. Decideti pentru care conturi este necesara verificarea detaliata.
3. Verificati corespondenta posturilor bilantiere cu balanta de verificare.
4.Verificarea intrarilor de investitii financiare.
5. Verificarea iesirilor de investitii financiare.

26. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente stocurilor


Prezetati 5 lucrari de efectuat cand examinati conturile de imobilizari financiare
1. Obtineti un tabel sintetic cu stocurile si contractele pe termen lung aferente exercitiului curent si anterior.
2. Revizuiti fisele de inventar finale ale stocurilor, verificand adunarea pe verticala si orizontala, precum si elementele
neobisnuite.
3. Asigurati-va ca in lista contractelor s-a facut deosebirea intre contractele pe termen lung si cele pe termen scurt, iar
prezentarea lor este in concordanta cu standardele contabile relevante.
4. Examinarea analitica. Comparati viteza de rotatie a stocurilor, precum si clasificarea stocurilor si a contractelor din
exercitiul auditat cu cele din exercitiul anterior.
5. Inventarierea stocurilor si participarea la inventariere.

27. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente creantelor


Enumerati 3 riscuri de frauda pe care auditorul trebuie sa le ia in considerare in ceea ce priveste creantele fata de terti.
a
b
c

unitatea poate inregistra vanzari fictive


deturnare de numerar dac acelai angajat ncaseaz concomitent facturile de la clieni i actualizeaz i
jurnalul de vnzri
acordarea de reduceri comerciale i financiare neautorizate.

28. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente datoriilor pana la un an

Obiectivele de audit cu privire la datoriile pe termen scurt:


- toti creditorii au fost inclusi n situatiile financiare si exist n mod real la data bilantului;
- datoriile au fost calculate astfel nct cheltuielile sunt nregistrate potrivit cu serviciile prestate;
- au fost constituite provizioane adecvate n legtur cu soldurile debitoare ale creditorilor si pentru eventuale pierderi
rezultate din tranzactiile de cumprare;
- datoriile preliminate si alti creditori inclusi n bilant reprezint obligatii viitoare sau sume de pltit.
29. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente datoriilor peste un an
Tabloul de finanare
Se bazeaz pe urmtoarele clasificri:
a
b

Clasificarea elementelor patrimoniale n utilizri i resurse


Diferenierea utilizrilor i resurselor n stabile i temporare

Din ce categorie face parte rambursarea de datorii pe termen mediu si lung?


Rambursarea de datorii pe termen mediu si lung face parte din categoria utilizrilor temporare.
30. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente investitiilor pe termen scurt
Analiza detaliat a portofoliului de investiii este inclusa in:

a
b
c

Notele ataate situaiilor financiare


Bilant
Contul de profit si pierdere

Vous aimerez peut-être aussi