COMPLETARE TEMA NR 7. 1, Arcul electric .consideratii gencraie , formarca arcului electric , propletatile areului electric , caracteristicile arculal electri 2. Avcul electric de eurent continuu side curent alternativ si stingerea sa, 1.1 Consideratii generale Antreruperes unui circuit electric este Intudeauna Insole de un we electric intre contactele aparatutui de comutatic Acest are se numteste de deschidere . Daca acest proces de aparitie a arculul gar exists, apropierea nei greutatl mari hn folosirea instalastiilor electrice , deoarece toata energia acumututa in campul magnetic ale sistemulul sar Wransformia , fa intreraperea circuitutal, cu energie a campului electric, ceca ce ar duce la supratensiuni periculoase pt instalatiile energetice Prevents arcului electric permite sx se intrerupa un circuit de curent continue , fic cu supratensiuni miei nepericuloase , fie fara supratensiuni Energia cimpului magnetic al sistemuiui se transforma in arcul electric in energie calories. De asemenea si la inchiderea circuitetor clectrice apare un arc intre contactele uparatulul de comutati, dar electul Cermic ad acestul ure este mic duturita vitevel mari de inchidere a contactelor Arcut electric poate fi considerat ca an conductor extrem de mobil, care se deptaseaza sub actiunes curentior de aer si a campuial electromagnetic. In deplasares sa, daca sare de dows conductoure cu diferenta de potential intre ee produce un scurtcireuit. AAreul electric are o temperatura inalta atat in coloana tut, cat sin punctete sale de sprijin, asa incat ef produce o solicitare suplimentara fala de solicilarite Lermice la care este supus in mod jlornial aparatul si corodeaza contactele pe care se sprijina, Arcut electric find distrugutor Wrebuie delimitat ca spatin si timp. 1.2. Formiares arcului etectric. Procesul de formare a arcului clectric Ia desfaccrea a doua contacté ale unui circuit strabatut de curent se desfasaura io felul urmator: In momentul cind cele doua contacte se separa , stratul subtire de aer de reristenta care se interpune intre ele este sirabutul de curentul electric si prin acesta trecere @ curentutai se produce o temperatura foarte mare eare da nastere In o Hcarire albastra de o mare stratucive - o sexntele Accasta strapungere a stratulni subtire de aer ramane scantele daca , puterea intrerupia este mica, Daea puterea intrerupts are o vatuare importants strapungerea devine are electrte tn tb : Se constats curedarea contucteior in punctele de sprijin ale areuiul electric si velatizares, matoriahthal contactului care oste apoi antrenat in spatiu dintre contacto, Volatizares metalului contacteior contribuie mull fa formares arcului electric, Lat desfacerea contactetor , farta de stingere se miesoreaza repede in functic de timp, suprafata reals de ttingere se miesureazs si rezistenta de contact creste. Caldura corespungatoare RL tse concentreza intru-un volum foarte mic de metal, format din varfurile conurilor care se ating, Aceste surfuri se invalzese pana fa temperaturi foarte inaite st pana fa uria se volatizeaza sub forma de explozic, formand astfet o plasma de mare conductibilitate, Arcul se considera ca se formeava imediat dupa explocia punctiiior de contact intre ramasitele os Lit disparitia alingerii ultimilur suprafete elementare ale contuctelor, varfurile conuriler sunt deja incalzite la temperatura fa care incep emisul termociectronice. Parlicularitates caracteristica # arcului de deschidere este ca ef se formeuzs Ia o tensiune de aprindere mica.Hormares areal electric ta inchiderea contactelor se datoreaa In principal curentului capacitiv ; cele dowa contacte formand armaturile unui condensator Arcul electric upare cand gradientut tensiunil iatre contacte ajunge la 10 V \cm, viluare fa care incope autocmtisia de eleetroni . \rcul electri este un flux de lecizoni si de iont care are in con si contrat o temperature foarte ridicals. Kluxul de electroni si iuni constitue miezul arculul, zona sa axtala, a carui sectiune are o valoare anumita pentru presiune a mes Inconjurstor dats si este prorurtionala cu intensitates curentulul din eps. Aceasta pure a arcutui clectric de o uminiucitate intesa este de fapt eotoana lui care are conductibilitatea electrics cen mal mate prin care rece aproupe 160% din curent, ‘cest miez este incon jurat ‘um strat mal gros, dar mai putin luminos, denumit aurcols, a carel natura difera, datorita temperaturti muri, dle medial Initiat n eare s-a produs steul. Aurouta prvzinta ua gu destul de incalits1 Lumines, dar temperatura ful find relat aaica, conductibllitatca tn este mica. Vuristia tem peruturii din coleana arcului care arde in\-un media de vapori de apa este data CS T | i ‘Campul de temperatura a arcudui care arde 5000 K 1 | 5 in vaport de apa sou \ PROPRIETATILE ARCULUI ELECTRIC Arcul electric este 0 deseareare clectrica antonoma in gare care se caracterizcaza prin donsitate mare de curent temperatura insite, presiunes mare 4 gizului si caderes mica de tensiune. Careteristica principala a descarcaril in gazc este proprictatca spatiului de gaz ,in general iolunt, de a deveri conductor electric. Conduclibilitates gerului este determinata de densitatea purtatorilor de sarcina liber! si de viteza lor de deplasare spre cet 2 cleetrozl st varkies cu densitatea,lemperitunt, natura mediuiui st invensitates cimpulai electric.Descarea autonuma este caracterizata prin existents unet ionizari suticient de intense eare sa permita , formarea avalanset de eleetvani si de toni “Trecerea din desearcurex neautonoma in cea autonoma are loc aluncé cia nu mai are nevaie de un agent exterior de ionizare. Procesul de iunizure este dependent de cimpul vieetric si de prestunes gazutul respectiv , Daca re cele 2 contacte aftate la distanta d se considera o repartic unlforma a cimpulut electric E revulta tensiunea U apticata pe eleclrozd lense ‘Valoarea tensiunii Ta aplicata pe electrozi, fa care are foc trecerva dela. desearcarea neautonome ta cea autonoma se numeste Lensiune de uprindere . In figura urmatcare este data curba tensiunii de aptindere a arcutui in aer in functie de ( pa). ivy ‘Curba steapungeril ful PAASCHEN CARACTERISTICILE ARCULUL ELECTRIC Caraeteristica voltampericn pl. 0 anumita lengime constunia « areutul este una din carieteristicilc eele mai importante ate descarcarii in are, Daca eurentul din are variaza atit de facet . inet pl. Neeare valoare a curentuled carespunde u stare stabi ati parametrilor fizici.cit si a parametriior geometrici al arculul, atunct dependenta tensiuntiarculué de curent represints ase numita CARACTERISTICA EENSIU! STATICA A ARCULUL E- CURENT iv} x SSE po Wd 200 300 lay —»1 CARACTERISTICA ARCULUI ELECTRIC PENTRU LUNGIME | variabile i CARACTERISTICILE DINAMICE ALE ARCULUI ELECTRIC ‘Caracteristica dinumicu se sobimbu in functie de viteza de variatie a curentului, Caracteristicn acesta liniara corespunde unui regim ideal de miscare a curentutul. ARCUL ELECTRIC DE CURENT CONTINUU SI STINGEREA SA Caracteristica tensiune - curent a arcului de curent continu este data de fig U “ | FT. i a eee *"F (Caructeristica tensiune - curent u urcutul de ec, vv valu \Wormea ucestei curbe este determinala de procesele le ionizare si de deionizare a sputiulul de are Arew! electric iy oustore intre contuctele apuratului la o (ensiune Ua care se numeste tensiune do aprindere si care depinde de distanta intre contactele arcului, de temperatara si presiunea ‘mediulut sanbiant.de (empertiura sf maieriulul contuctelurete. Daca viteza de variatic a curentului nu este mare, tensiunea arcului se micsoreaza cing curentul ‘reste, ARCUL ELECTRIC DE C1 RENT ALTERNATIV St STENCEREA SA. Proprieiatite arcului electric de curent utternutiy depind ia mare masura de actiunea mediulut ambiant esupra 5a , Tn cazul unet actiunt slabe, cv de exemplu arderea arculul electric in almostors finistita de wer, inertia termica x culoaned arculul este ase de mare, iacit temporattira gazuul din axut arcuiui se mactifiea putin im timpul unet Semiperioad curentuiui atlernativ, Ca recuftat af acestut fapt, curental isi selimbu sensu, aproape in acolast mod ea fa trecorea sa prin trun conductor metalic. In acest caz trecerea curcnitului prin zero nu ereeaza nici o proprietate noua coloane! arcutui, Avest are electric cere nu este supus uctlunit dispoaitivelor speciate peatet intensifieares dcionizarit coloanci sale se numeste are liber. Cu totul aittel se compota coloana arculul de curent alternatiy in conditii de deionizare intensa , ca de cs. intr-un careat de faz, Jn acest ca diametruf coloanei arcului_urmareste upruape sineron variatia curentubul In apropieres curentalui de zero , coloaa arculul se prezinta ea un fir sublire , care poate sa se istruga intr-un interval de timp f. scurt.dn wceste conditii fenumenele se petree ca st cum in ficcarc semiperioada arcut s-ar stinge si s-ar aprinde Jar stingerca definitiva depinde de raperiul dintre vitecs de restubilire u rigidiatf diclectrice a celoanel arculul sf viteza de crostere a tensitnil de restabilire pe contacte dupa trecerea curcntulul prin zero.