Vous êtes sur la page 1sur 77
CAPITOLU TEE 1.Tenta care inseamnd o anumit culoare (abastu, ran, violet, rou, verde, cgalben et) 2. Saturata, care se eter la gradu de purtateal culo '3Vaoarea, cae nsearna gradu de luminazitat al cul Prin natura or unole culo sunt deschise (gatben, orn), ale sunt inchise (vole, albas-violt}, Auesrecu. cnowane ce mai rhumeste s amestecul fea cult. Else produc: -Inre nonculor a (ls) +n (neg) cbtinandi-so un numar mal mie sat ‘mai mare de gut necolrate; intre culo (REA; G+Ve; RAO; Awviete) inte culon gi noneulor: (G + 9 ea; Asa; Vera; Orn; Vita ete). ‘Obtinandu-se gente gun colorata, incise sau deschise Prin amestec iz sé pot reda umbra $i lumina, efectul de spatialtate (aproape-cepat), contrascle varie, anumiteexpresivtatplastoe et, © Amesrecut acrowanic ‘Acromatismul ingeamna lipsa culoriAlbul si negrul sunt pol ‘aromatismull (9.1). Eston exert inital de sah In care negra albu ocupa cétva date ele 25 depart. Contrast dnte ab 51 regru este un contrast mam de Secenis.inchis, Ei se numeste contrast extrapotar. Legitura dintre aceste valon extreme ‘© fac gute intermediare. Amestocul ‘albului cu din ce nce mai mult negra ‘Sau a negrutui cu din oe In ce mal mult alb, d& nastere la diterite griuri acromatice numite griuri neutro. ‘Numa lor poate fi mai mic sau mai mare, infunctie de capaciiatoa chi! . Ele pot f aplicate In borduri, a benzi si a fond: Repetiiainseamna fo- ‘compozitiel. Aiternanta folosirea aceluiasi motiv tepetat in poztisiculon De asemenea.inateranta - Frunza de platan,repetats in doula bordur care cifera intra ele prin stiliza- "re. color i asezare in compozite (ig. 5.25). ~ Lauruleste 0 bordura cu altemanta ‘de moti si culoare (fig. 5.27), = Trandafirul, prezentat intret ipostaze: * asa cum arata Tn natura (fig. 5.28.) - stlizat pentru cusdturé pe pnt (motiv decorativ pentru camasé femeiasca din Banat.) Bordura cu compusa pe Principiul alternantel de pozitie si culoare (ig. 5:28.), = interpretat pictual ig. 5.29); Din aceste trei imagini se poate vvedea diferenta dintre motivul vat din natura (imaginea foto), col intorpre- tat pictural si cel interpretat deco- ‘atl In ata pet Til culoarea este ‘modulat, vibrat, larin arta decorat- vvatonta esto plata sitorma stlizata. fig- 5.28.5 ‘Chenarul este tot 0 bordura care inchide o anumita supratata(o compo “le decoratva or oalta imagine) 9.530 Lo mss ~ Coltde chenar- schema model de cum rebuie solufonaté omamentarea Cofut do chara. oon acta tmotv decora~runza (ig. 5.31). ‘azul chenareorin forma de coe Sa ‘val aceasta problema hu 82 pune @) Jocul de fond este tipul de docoratva care nu esto fetal in ric un fl Jal de fond este deciun ansambly docoratv in care un motv sau mai ‘mute sunt distbuite pe 0 supata. ‘Aero Settbote so gate toca ter, {ot pe baza unor retele care nu se vad, ‘darn care motivl decorativ este chiar linia (ig. 5.33 a,b). ~ Diente tipun de retele pert joc de fond, dispuse orizontal, vertical, ‘bic, zgzagat, onda, In inl compuse {orizontal, vertical, oblic)—fig. 5.94. - doc de fond pe gril in patra, cu ‘motive in arce de cere. Este 0 compo- 2ie cu structura geometica (ig. 5:35). - voc de fond pe gril in patrat. cu ‘motive florale si orme geometice. Alc! ‘apare $i alteranta de motv: patatul ‘mare ce contine motvul flora, ptratul ‘mic sibenzle de structuré decorate cu li ante (ig. 5.36). - Joc de fond pe retea.in forma de patra, in care line teprezinta motivul

Vous aimerez peut-être aussi