Scribd Logo
Importer

Bienvenue sur Scribd !

  • Modelul Torsian Al Universului II

    Transféré par

    Narbona
    16 vues2 pages
    univers

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Formats disponibles

    PDF ou lisez en ligne sur Scribd

    Avez-vous trouvé ce document utile ?

    Ce contenu est-il inapproprié ?

    Signaler ce document
    univers

    Droits d'auteur :

    © All Rights Reserved
    Téléchargez comme PDF ou lisez en ligne sur Scribd
    Signaler comme contenu inapproprié
    16 vues2 pages

    Modelul Torsian Al Universului II

    Transféré par

    Narbona
    univers

    Droits d'auteur :

    © All Rights Reserved
    Téléchargez comme PDF ou lisez en ligne sur Scribd
    Signaler comme contenu inapproprié
    sur 2
    STHINTE DE FRONTIERA Modelul torsian al Universului (il) ‘Aminteam, in numarul trecut, de aceste turbioane ale CEM (c4mpului electromagnetic), care se misca, si pute sa ni-l inchipuim ca pe un flux relativ ingust care se indreapta dinspre varful formei spre baza acestuia. Vitesa de deplasare a sptelor rbionulu (CEM, in centr, este de 5-10 ori mai mare deat laperifere, Protoal(particulielementari stabil x sarcini pozitvd, constitule nucleul atomulal de hidrogen) are acest eft dar cu 0 fort mai mare, Partea inteioar a turbiontlsi CEM trece prin inelal poitronlui, care pare iit de fuxal Interior Prezenta pozitronului amplasat in acest fel tranforma neutron iniial in pozitron. In particular proton incepe 8 semene cu un con al ciruivrf se ngusteaz foarte malt, far baza se liegt Bruse. Inilimea total a protonulai devine ‘mai mare decit cea a newtronuli. Dar trebuie $8 tinem seama de urmitoarele consderent: prin ‘urbionul pozitronului, spire actstul turbion se deplasee’ de sus in jos, spre baza conulai ‘ate devine inert Accaté migeare felativi a vacuumolui exctat prin turbional Poritronalul di nastere tne srcini portive care ‘iesheliceliaed pines Constantin Teodorescu lementare dscrse mai sus putem formula patra regulidecuplare a acestor particle. Regula A- In toate cazurile, cu exceptia atomului de hhidrogen gl a elementelor cu neurontin pls, reutronul, pe baza forte gravitationale o& se formenza in acesta, se cupleaz’ cu proton in ‘puckea a Wa GIN Dheestel, “Geille eka” atomulucrestegradul deinstabiltateaatomulu Incilcarea sabllitfil migiriielectronlor ‘conduce Ia ruperea lor, plecarea de pe traiectoria, ‘migcii, la descompunerea subst fapt manifestarea descompuneit Regula D— NNewtronit In. plus se unesc infotdeauna la virful conulu electronului. fn atomit compusi, ‘eutronii in plus se unese fntotdeauna in inima stom, Regulile mengionate sunt unice gi ele cuprind toate cazurile posbile de formare a structrii rmucleului atomului, Aceste regal determin’ Constructia atomului a si neutronul, nici protonul nu contine materi. Duritatea, tira, ceca ce noi numim substan, depinde de efectele giroscopice care spar datoriti tubioanelor partcullor numite neutronsiproton.tnstructurapecarenot numa substan exist foarte mull! microgioscopi ce creazi efectul de duritate a substanfe dar in

    Vous aimerez peut-être aussi