TIINTE DE FRONTIERA Modelul torsian al Universului (III) La inceputul secolului XX savantul francez E. Cartan a postulat existenta in natura a campurilor de torsiune, care reprezinta nigte ‘cAmpuri generate de momentul unghiular al rotatiei.. {nd la descopertes spimulal (In mecanica si fica cuanticd.particolele elementare se numesc spin), natura cimpurlor de torsiune cera legaté de rotatia obiectelor masive. O ast de abordare conduceafaptulc acest cimpuri sunt vizute ca 0 manifestare a clmpulul gravitational pntruobiecelemasivefn rote. Maitiriu,odat cu descoperireaspinulai au ajuns la concuzia eh acest cimpuri de tosiune, la nivel cuanti sunt generate de citre spin, spre deosbire de cimpul slectromagnetic care este generat de sarcin’ ccmpul gravitational care este generat de mas, La mijlocul anilor 70, cereetitile privind “campurie de torsiune au condus a formarea unui capitl special al firicteortice nmi prin feoria {ul Einstein ~ Cartan (TEC). In cadrul TEC fost demonstrat fptl c acete cimpy sunt slabe ru pot genera fenomene sau efecte observabil ‘In aii 80-90, oda cu crearea de etre G Sipov teorieividubu fei (TVE) +a demonstrat ch TEC reprezntioteorie fenomenclogich, Ge injelegem prin vidul fizic? Vil fic reprint wn bic cua complex dinamic,carese manifesta prin fluctua. Acesta Constantin Teodoresct Spre deosebire de surele de_cimpur electromagnetic i cele gravaionale care cress mpurcusimete cena, suse de crm de torslane raz clmpuri cu simatic al. ‘Suc de wnune de cl sero (SRSR sau SLSL)setrag iat eed semen dere (SRSL) seresping Pir cmpurie de trun poten ste epilcusera. ‘Medil’prin care se propa radioed tose ext vidal fle Fah de inde de tose, vidal fie se comport ca un media bloga De ai se exp caracteralnfomatonal de a tram seminal, giver infin al mate de > {in corpur a acestr atomi sa compusor chim tate corpurile poseda cimpur de torsiune strict individual {Au fost caborate tehnologi de torsiame pent obtinerea unor seri de aij, Sa reuit gisirea regimurlor de acjune prin torsune supra topiturlr, care dice la miranies grantlelon, ar Inale cazri la modifcaea reli cristaline. A fost labora tehnologa de torsune pentru producerea slumsinului(amestec de silicic alumina. Lega de problema pevind criza energetic gi de glsteaaltor suse de energie alituri de utlizarea ‘energiel sole, eoiene, suse termale et apar adesea propuneri de a folosi in acete scopurt ‘energa Vidull ie ‘Alenia ese concentra asuprainsalailor termice ce au randament de peste 100%. Intrucit migcaea in spirlagenereazi un camp de torsiune, acest hucru ne permite s8 considerim ci Interactiunea clmpului de torsune al instal ‘cu cliepel de tosthaliyiculel thi cadea eee Aranferdenerge in cae perturba se propa ‘momenta, adie. ited infin ‘Nous revo in fick a prods nani in asia cid pene prim dat in lume sau prods generators de tors. iinet ehnoloiordetrsiane cits simplitatea mijloacelor fizice si tehnice care conduc la relzare acetrtehnologl sunt determinate de cancer neabiult al propiiir mpuror ‘tosune Acs prope fos prognstiate tore confirmte experimental. Vt enamera peed 4s urs de cdmpur de tonne reprints spin asic sau roa microscopic. Pot a Magere prin risucrea spat cx mare perturb vida ire. Cpe detrsune se Potautogeners. 2018 17 septembrie 14 octombrie 2015 [scractoc sonore | 6. Cimpurile de torsiune tec prin medi naturale ira sufer perder 7. Vitezaundelr de torsine, teoetic, ste egal x infnt Viezele mai mari dect cea aluminit au fost prezent in tora gravitate alui Newton Perturbatile de spin int-un medi de spin se ropa in a fel incit le nu pot fccranate. Apare postiltata de crear de comnicai subacvatice Sublrane ci egitur prin alte medi naturale £8. Toate corpurlese compun din atomi- Tin. contcétoatecorpurlese af in chmpul magnetic al manta nasere o procesune care genereazs sdifia de torsiune turbionara. 8. Corpurile au un ansamblu diferit de elements chimice cu repartizare spatial diferts spiralarea apei, deci cresterea temperaturii ci. Land in qnsderae cl mecanimal de ‘linere enengespenruincaiea spel seazerh pe eft de trun ck mera se reds Prin spiralares ape ar funcionarea instal ete Teg de exragerea o acest insalai temnich A incre a ape ete dena generato de torsinefurbionar (GTP Ciod andamentil nor stl de instal va fiat, eva res sporiea anti de energie extrase din vid fi v0 spires posbitats wile une! pr! din energa curs din vidul fae pent aigurrea ener Fanctionarimotoraiceteetrnworsindenerpa ‘erick obit in ener lectin acest car sna ls eau de tricia convetona entra punera in funciune motr lectrc. Inrinalajia termic va deven sus autonomt de energie dcind sutemat ino evliein energetic. Vidal fe 9 ehimpurle de trsune consti 0 direc important de cerectare fundamentals $ ‘pli medic logic A fot abort ster A iagnosticare a omulit pe bara iret cmpalor de torsiue ale aces (diagnosticare prin TORD)). Se vorbese malt despre nerfed fea mo explicdasforlineel sunt imtere sa extere in raport cu corpurie in mijcare. In TVF este demonstrat pt inertia repent mantesaea ‘mpurlordetorsune nmecanich. Deak real ‘dal po fi comandate cimpurie de torsine, tunel inp po dst free inert spe cast bl pot 6 cree propulsare univer Gare fees wactunea eat sau factor de Free frdrorinteme “loge de Yorsune represinth germ Inti omeir in era teller nose, are vor shia via in totliate