Verificarea de rezistenta si stabilitate a structurii metalice a

centralelor eoliene
1

Adrian Dogariu1, Dan Dubin1

Universitatea Politehnica din Timioara, Facultatea de Construcii, Departamentul de Construcii Metalice i
Mecanica Construciilor

Rezumat
Romnia, in contextul european pentru promovarea energiilor neconvenionale, se afl in
momentul de fat in prima line in cea ce privete valorificarea energiei vntului. In momentul de
fat sunt mai multe zone in tar in care se afl in diferite stadii de realizare parcuri sau ferme de
centrale eoliene. Soluiile aplicate, in exclusivitate cu turn tubular si rotor orizontal sunt soluii
de firm. Aplicarea acestor soluii in Romnia presupune adaptare lor la teren proiectul de
fundaii si ncrcri climatice si seismice corespunztoare amplasamentului, precum si
verificarea de ctre verificatori atestai, potrivit reglementarilor in vigoare. Lucrarea de fat
prezent sintetic principiile de proiectare si modul de considerare a diferitelor situaii de
ncrcare, care se iau in considerare la dimensionarea turnurilor de susinere a centralelor
eoliene, prevzute in norma european IEC61400. Este detaliat si explicat apoi procedura de
verificare a rezistentei si stabilitii acestui tip de structurii in conformitate cu prevederile SR
EN 1993-1-6 pe un studiu de caz.

Abstract
In the European context of promoting the exploitation of wind energy, Romania is in the first
line. In several areas of Romania are in various stages of implementation wind farms. Almost all
solutions applied are HAWT (horizontal axis wind turbine) with tubular steel tower and are
patented solution. Applying these solutions in Romania involves adapting them to the soil
conditions, climateric and seismic loads, corresponding to the site and verification according to
regulations by accredited verifiers. This paper summarized the design principles and present the
various load cases which are taken into account in the design of the supporting towers,
according with the European Standard IEC61400. It is detailed the procedure to check the
strength and stability of this type of structure in accordance with SR EN 1-6-1993, on a real case
study.

Introducere

1.1 Energia eoliana surse regenerabile de electricitate

Valorificarea energiei eoliene a nceput in anii 70, odat cu prima criza mondiala a petrolului. In
anii 90 a revenit in prim plan din cauza ngrijorrilor generate de impactul asupra mediului a
polurii generate de combustibilii fosili. Unele dintre dezavantajele folosirii energiei eoliene sunt
impactul asupra pasrilor si impactul vizual asupra mediului.
Energia eoliana este sursa de energie cu cea mai mare cretere procentuala. Avnd in ultimii zece
ani 29% cretere anuala (anul 2005 a nregistrat o cretere record de 43%), mult peste 2.5%
pentru crbune, 1.8% pentru energie nucleara, 2.5% pentru gaz natural si 1.7% pentru petrol.
Datorita iminentei crize a combustibililor si efectelor nclzirii globale este de ateptat ca aceste
cifre sa creasc in cazul energiei eoliene. Europa este continentul care produce cea mai mare
cantitate de energie eoliana.

La nivel individual turbinele eoliene sunt folosite cu precdere de locuinele din zonele izolate.
Din pcate predictibilitatea sczuta a cantitii de energie ce poate fi produsa face necesara
folosirea energiei eoliene in conjuncie cu alte mijloace de furnizare a electricitii.
Dezvoltarea tehnologica a turbinelor va duce la scderea costurilor de producere a curentului
provenit din energie eoliana, acesta fiind principalul factor motivant pentru folosirea unei surse
de energie alternative.
Consumul tot mai ridicat de energie a determinat omenirea s-i ndrepte atenia asupra protejrii
mediului nconjurtor i conservrii anumitor materii prime n pericol de a fi epuizate. In aceasta
situaie, omenirea trebuie s gseasc noi surse de energie, ieftine i puin poluante i care s fie
accesibile. Sursele regenerabile de energie, a cror utilizare nu duce la epuizarea resurselor, pot
constitui rspunsul ideal la aceste cutrii. Pentru promovarea i utilizarea energiei regenerabile
s-au adoptat directive legislative care s ofere stabilitatea de care are nevoie comunitatea de
afaceri pentru investii n sectorul energiei regenerabile.
Directiva 77/2001/CE a Parlamentului European i a Consiliului privind promovarea electricitii
produse din surse de energie regenerabile pe piaa intern a electricitii stabilete urmtoarele:
cot orientativ de electricitate de 21% produs din surse de energie regenerabil n
consumul comunitar total de electricitate pn n anul 2010;
definete obiectivele naionale orientative pentru fiecare stat membru;
ncurajeaz utilizarea regimurilor de ajutoare naionale, eliminarea barierelor
administrative i integrarea sistemului de reele;
prevede obligaia pentru productorii de energie regenerabil s emit garanii de origine
atunci cnd li se solicit acest lucru.
Creterea preului la energie i diminuarea semnificativ a cantitii de combustibil constituie un
motivul pentru care se impune trecerea la energia verde i integrarea proteciei mediului n
politica energetic a fiecrui stat.
Noiunea de energie verde este vast i nglobeaz toate sursele de energie regenerabil i
nepoluant, iar electricitatea astfel obinut capt tot mai mult teren devenind tot mai
disponibil. Termenul de energie regenerabil se utilizeaz n mod uzual pentru a desemna o
surs de energie a crei utilizare nu are ca efect direct epuizarea definitiv a resursei sale.
Trecerea ctre surse energetice regenerabile joac un rol important pe plan internaional, un
exemplu n acest sens constituindu-l Protocolul de la Kyoto din anul 1997 care prevede, pentru
rile puternic industrializate i nu numai, o reducere a emisiilor poluante cu aproximativ 5,2% n
perioada 2008-2012, comparativ cu nivelul anului 1990. ara noastr a ratificat acest acord prin
Legea nr. 3/2001.
La nivelul ntregii Uniuni Europene statele membre vor lua msurile necesare pentru a ncuraja
creterea consumului de energie electric produs din surse regenerabile de energie. Ca stat
membru al Uniuni Europene, ara noastr trebuie s ncurajeze investiiile n surse alternative de
energie n aa fel nct ponderea energiei electrice produs din surse regenerabile de energie, fa
de consumul naional brut de energie electric, s ajung la 33%.
Politica energetic pentru Europa are n vedere atingerea, pn n anul 2020, a urmtoarelor
obiective:
reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser cu 20%;
reducerea consumului de energie n interiorul continentului cu 20%;
utilizarea energiei din surse regenerabile n proporie de 20% din totalul energiei
utilizate;
utilizarea biocombustibililor n consumul de benzin i motorin pentru transport n
proporie de 10%.
In prezent energia regenerabil reprezint un procent redus totalul din energiei utilizate la nivelul
Uniunii Europene, ceea ce face ca ndeplinirea obiectivelor Comisie Europene sa par foarte
dificil. Trecerea ctre energia produs din surse regenerabile de energie a fost inegal la nivelul
Uniunii Europene, acest tip de energie continund s reprezinte doar o mic parte din mixul
energetic european dominat nc de petrol, gaze i crbune.

La nivel european sistemul de promovare a energiei din surse regenerabile vizeaz, n mod
special, energia electric produs din energie eolian, energie solar, energie geotermal,
biomas, energia valurilor, hidrogen produs din surse regenerabile, precum i energia electric
produs n centrale hidroelectrice cu o putere instalat mai mic sau egal cu 10 MW.
1.2 Contextul romanesc
n Romnia principalele surse de energie regenerabil sunt:
energia hidro asigur, n momentul de fa, cea mai mare parte a energiei regenerabile
romneti;
energia solar este cea mai sigur surs de energie regenerabil;
energia eolian este utilizat pe teritoriul romnesc unde reprezint o soluie viabil
pentru locaiile care nu beneficiaz n prezent de racordarea la reeaua naional de
electricitate ns, din punct de vedere al costurilor, este mai scump dect energia solar;

Figura 1 Harta potenialului eolian in Romnia

biomas rezervele de biomas sunt reprezentate, n special, de deeurile de lemn,
deeurile agricole, gunoiul menajer i culturile energetice, iar producerea de biomas nu
reprezint doar o surs de energie regenerabil ci i o oportunitate pentru dezvoltarea
rural durabil (la nivelul Uniunii Europene, 4% din necesarul de energie este asigurat de
biomas, estimndu-se, n acelai timp, crearea a aproximativ 300.000 de noi locuri de
munc n mediul rural ca urmare a exploatrii biomasei);
energia geotermal poate fi exploatat n special n staiuni, un proiect PHARE a fost
finalizat n acest scop la Climneti, Cozia i Cciulata nc din anul 1998.
ncepnd cu 2013, la costurile energiei se vor aduga n proporie de 100% costurile emisiilor de
CO2. Aceasta va duce la dublarea costurilor productorilor de energie electric pe crbune, cu
implicaii asupra competitivitii n economia autohton. Pn n anul 2012 trebuie dezvoltate
politicile publice sectoriale ce au rolul de a repoziiona economia prin prisma constrngerilor
rezultate din pachetul legislativ cu privire la schimbrile climatice i energia regenerabil,
precum i acele mecanisme de susinere a proiectelor menite s reduc emisiile de gaze cu efect
de ser.
Conform raportului pe anul 2010 al World Wind Energy Association, Romnia ocupa locul 23
in lume, respectiv locul 16 in Europa cu o capacitate totala instalata de 591 MW, din care 577
MW au fost adugai in ultimul an. Acelai raport situeaz Romnia pe locul 1 in lume in ceea ce
privete creterea capacitii de producie cu 4121,4 %, locul al doilea fiind ocupat de Bulgaria
cu o cretere de 112%. Raportul arata ca in principal noua tari pot fi vzute ca importante piee

de vnzare pentru turbinele eoliene, cu o capacitate intre 0,5-1,5 GW: Germania, Spania, India,
Marea Britanie, Frana, Italia, Canada, Suedia si nou venita est europeana, Romnia.
1.3 Scurt istoric
n timpul iernii 1887-1888, Charles Brush (1848-1929) a construit ceea ce astzi este considerat
a fi prima turbin eolian pentru producerea de energie electric. Turbina avea un rotor de 17 m
diametru i paletele realizate din lemn de cedru. Turbina a funcionat timp de 20 de ani i in
pofida dimensiunilor mari, generatorul avea o capacitate de producie de doar 12 KW.

Figura 2 Turbina eoliana a lui Charles Brush

Proiectarea structurilor turnurilor centralelor eoliene

2.1 Baza normativ

In Europa sunt disponibile urmtoarele reguli, standarde, recomandri si ghiduri de proiectare:
Germanischer Lloyd (1980) Reguli pentru certificarea sistemelor de conversie a
energiei eoliene (1994);
Comisia Internaionala de Electrotehnica (1988) ICE -61400-1 (1994/1999);
Norma olandeza NEN 6096 (1988);
Norma daneza DS 472 (1992).
Comitetul CT 88 se ocup de elaborarea de standarde pentru sistemele generatoare eoliene.
Exist standarde pentru monitorizarea i comanda centralelor de turbine eoliene. Programul de
lucru al comitetului tehnic include condiii de proiectare ale turbinelor eoliene, ale sistemelor de
transmisie i ncercarea performanelor fermelor de turbine eoliene. Prezentare general al
domeniului de activitate al CT 174 (CT CEI/CLC 88), Turbine eoliene Comitetul tehnic CT CEI
88 s-a constituit n 1987 i domeniul de aplicare s-a formulat ultima dat n 2002 ca Elaborarea
de standarde internaionale pentru turbine eoliene care convertesc energia vntului n energie
electrica. Aceste standarde se adreseaz proiectrii, integritii echipamentului, tehnicilor de
msurare i procedurilor de msurare. Scopul acestora este de a furniza o baza pentru proiectare,
asigurarea calitii i certificare. Standardele cuprind subansamblurile turbinelor eoliene, cum ar
fi cele mecanice i electrice interne, structurile suport i sistemele de comand i protecie. Sunt
destinate s fie utilizate mpreuna cu standardele CEI/ISO.
Standardele publicate CEI CT 88 sunt prezentate cu prezentarea n paralel a standardelor
europene i standardele romne corespunztoare adoptate i sunt grupate n seria de standarde
CEI 61400 (SR EN 61400).

Tabelul 1 Standarde romaneti in vigoare dedicate energiei eoliene

Standarde CEI
IEC 61400-1 (2005-08) Wind Turbine Part
1:Design requirements
IEC 61400-2 2005) Wind turbine generator
systems - Part 2: 1:Design requirements for small
wind turbines
IEC 61400-11 (2002-12) Acoustic noise
measurement techniques
IEC 61400-12-1 (2005) Wind turbine generator
systems - Part 12: Wind turbine power
performance testing
IEC/TS 61400-13 (2001-06) Wind turbine
generator systems - Part 13: Measurement of
mechanical loads
IEC/TS 61400-14 (2005-03) Wind turbines - Part
14: Declaration of apparent sound power level and
tonality values
EC 61400-21 (2001-12)I Wind turbine generator
systems - Part 21: Measurement and assessment of
power quality characteristics of grid connected
wind turbines
IEC/TS 61400-23 (2001-04) Wind turbine
generator systems - Part 23: Full-scale structural
testing of rotor blades
IEC/TR 61400-24 (2002-07) Wind turbine
generator systems - Part 24: Lightning protection
IEC 61400-25-1 (2006-12) Communications for
monitoring and control of wind power plants
Overall description of principles and models
IEC 61400-25-2 (2006-12) Communications for
monitoring and control of wind power plants Information models
IEC 61400-25-3 (2006-12) Communications for
monitoring and control of wind power plants Information exchange models
IEC 61400-25-5 (2006-12) Communications for
monitoring and control of wind power plants Conformance testing
IEC WT 01 (2001-04) IEC System for Conformity
Testing and Certification of Wind Turbines Rules and procedures

Standarde europene
EN 61400-1: 2005
EN 61400-2: 2005
EN 61400-11 1998
EN 61400-12-1:2006

EN 61400-21:2001

Standarde romne
SR EN 61400-1:2006 Turbine eoliene. Partea 1:
Condiii de proiectare
SR EN 61400-2:2006 Turbine eoliene. Condiii
de proiectare ale turbinelor eoliene mici
SR EN 61400-11:2001 Turbine eoliene. Partea
11: Tehnici de msurare a zgomotului
SR EN 61400-12-1:2006 Turbine eoliene. Partea
12: Tehnici de msurare a performantelor de
putere

SR EN 61400-21: 2003 Turbine eoliene. Partea

21: Msurarea si evaluarea caracteristicilor de
calitate ale puterii turbinelor eoliene conectate la
o reea electrica
SR IEC/TS 61400-23:2006 Turbine eoliene.
Partea 23: ncercri structurale ale palelor
SR IEC/TR 61400-24:2006 Turbine eoliene.
Partea 24: Protecia mpotriva trsnetului

EN 61400-25-1:2007
EN 61400-25-2:2007
EN 61400-25-3:2007
EN 61400-25-5:2007

EN 50308:2001 Wind
turbines - Protective
measures Requirements for
design, operation and
maintenance

SR EN 50308:2004 Turbine eoliene. Msuri

protectoare. Prescripii pentru proiectare,
exploatare i ntreinere

SR EN 61400-1 trateaz filozofia siguranei, asigurarea calitii i integritatea procesului

tehnologic i specific condiiile de siguran pentru sistemele turbogeneratoare eoliene,
incluznd proiectarea, montarea, ntreinerea i exploatarea n condiii ambientale specificate.
Scopul su este acela de a furniza nivelul adecvat de protecie mpotriva deteriorrilor de orice
natur ale acestor sisteme de-a lungul ntregii lor durate de via. SR EN 61400-2 trateaz toate
aspectele privind securitatea, asigurarea calitii, integritatea tehnic i prescripiile speciale
pentru securitatea turbinelor eoliene cu aria de baleiere mai mica cu 40 m2 i care funcioneaz la
o tensiune mai mic de 1000 V, curent alternativ sau 1500 V, curent continuu. SR EN 61400-11
stabilete tehnicile care permit msurarea emisiei de zgomot al unei turbine eoliene SR EN
61400-12 stabilete tehnicile de msurare a caracteristicilor performanei de puteri a unui sistem
generator eolian. SR EN 61400-21 stabilete procedurile de msurare pentru cuantificarea
caracteristicilor de calitate a puterii unei turbine eoliene conectate la o reea electric i
procedurile de evaluare a conformitii cu prescripiile de calitate, pentru putere.

2.2 Cerine de proiectare

Proiectarea si dimensionarea turnului trebuie:
sa asigure suficienta rezistenta pentru a rezista unei ncrcri extreme din vnt
corespunztoare celei mai mari viteze a vntului din amplasament.
sa garanteze rezistenta la oboseala a componentelor turnului si fundaiei, acest fapt
constituind un aspect cheie.
s ofere o comportare dinamica adecvata si deplasri laterale limitate, pentru evitarea
rezonantei prin echilibrarea perioadei de vibraie a turnului in relaie cu perioada de
vibraie de rotaie a paletelor. Vibraiile unei turbine de vnt pot fi inute sub control
numai cnd caracteristicile de rigiditate si masele tuturor componentelor sunt atent
corelate.
Normele specific situaiile de proiectare ce intervin la dimensionarea acestor tipuri de structuri
si anume: in timpul funcionarii (producie); in timpul funcionrii in cazul apariiei unei
disfunciuni sau deconectarea de la reeaua electric; la pornire, oprirea in condiii normale,
oprirea de urgent in caz de avarie; turbina oprit; turbina oprit in situaia apariiei unor avarii
sau defeciuni; la transport, montaj, ntreinere i reparaii. Documentul Comisiei Internaionala
de Electrotehnica (1988) ICE -61400-1 introduce 17 strii limit ultime diferite si 5 cazuri de
verificare la oboseal.
La proiectarea turnurilor de susinere este important cunoaterea componentelor, nelegerea
modului de funcionare al turbinelor eoliene si anticiparea raionala a apariiei unor situaii de
cedare. Pentru funcionarea in condiii de sigurana si evitarea cedrii, turbinele eoliene sunt
echipate cu diverse sisteme de frnare, deconectare in cazul in care viteza vntului depete
viteza considerat la proiectare. nregistrarea video a cedrii in 2008 a unei turbine de vnt din
Danemarca in urma defectrii sistemului de control arat o cedare extrem de violent, exploziv
in urma intrrii paletelor ntr-o micare galopanta. Componentele unei turbine eoliene pot fi
observate in figura urmtoare.

Figura 3 Componentele unei turbine eoliene

2.2.1 ncrcri si combinaii
Ipotezele privind ncrcrile ce pot aciona asupra acestor structuri se determin innd seama de
toate combinaiile modurilor de funcionare sau alte situaii de proiectare, cum ar fi cele specifice
execuiei, asamblrii, montrii, ntreinerii, sau apariia unor cu condiii extreme. Toate cazurile
relevante de ncrcare cu o probabilitate rezonabil de apariie trebuie luate in considerare,
mpreun cu comportarea sistemului de control i protecie.
Situaiile de ncrcare utilizate in proiectare (IEC 61400-1:2005), pentru asigurarea integritii
structurale a unei turbine eoliene, sunt stabilite prin combinarea diverselor condiii de exploatare
si se mpart n: situaii normale de proiectare i corespunztoare condiiilor normale sau n
condiii externe extreme, vnt sau alte ncrcri climatice; situaii de proiectare de avarie n
condiii externe extreme; transport, instalare i ntreinere in condiii externe adecvate.
Pe scurt se folosesc urmtoarele strii limita:
Condiii normale de vnt combinate cu condiii normale de funcionare;

Condiii normale de vnt combinate cu apariia unei situaii de avarie in funcionarea

turbinei;
Condiii extreme de vnt combinate cu condiii normale de funcionare;
IEC 61400-1:2005 prezint cazurile si ipotezele de ncrcare ce trebuie considerate pentru
analiz globala a structurilor de susinere a generatoarelor eoliene. In calculul si dimensionarea
structurii de susinere se considera:
ncrcrile gravitaionale: greutatea proprie (instalaii etc.);
ncrcrile aerodinamice: aciunea vntului (EN1991-1-4);
ncrcrile ineriale: aciunea seismului (EN1998-1), inclusiv forele centrifugale si
efectele giroscopice;
ncrcrile climaterice: variaia de temperatur, chiciura;
ncrcrile din funcionare, operaionale (aciunea sistemului de frnare, rotirea paletelor,
deconectarea generatorului, sau alte acionari ale instalaiei)
ncrcrile accidentale datorate mediului nconjurtor (fulgerarea, lovirea de pasri etc.)
Din punct de vedere al naturii aciunii, acestea se clasifica in: aciuni statice (ncrcarea proprie,
ncrcarea din vnt, si forele centrifugale cnd rotorul se nvrte cu o viteza constanta) si aciuni
variabile in timp. Aciunile variabile in timp pot fi:
ncrcri ciclice induse de vnt care cauzeaz si variaia vitezei de rotire a rotorului:
o ncrcarea laterala din vnt (a);
o ncrcarea din vnt pe palete sub un anumit unghi (b);
o Interferena intre micarea paletelor si a aerului in jurul turnului (c).
ncrcri ciclice care cresc sau variaz cu fiecare ciclu de rotire al paletelor:
o Neuniformitatea greutii paletelor (d);
o Efecte giroscopice aprute la rotirea rotorului in jurul axei verticale (e).
ncrcri neciclice:
o Create de turbulenta vntului (f).

Figura 4 Tipurile de ncrcri ce acioneaz asupra turnurilor

Tabelul 2 Coeficienii gruprilor de ncrcrii
ncrcarea

ncrcri defavorabile
ncrcri favorabile
Tipul ncrcrii
Normale si extreme
Anormale
ICE GL
DS IEC GL/DS IEC
GL
DS
Normal
Extrem
Aerodinamice
1.35 1.2
1.5
1.3 1.1
1.0
0.9
Operaionale
1.35 1.35
1.2
1.3 1.1
1.0
0.9
*
*
*
Gravitaionale
1.1
1.1
1.1
1.0 1.1
1.0
0.9
1.0
Ineriale
1.25 1.1*
1.1*
1.0 1.1
1.0
0.9
1.0
*
- coeficientul se considera 1.35, daca masele nu a fost determinate direct prin cntrire

2.2.2 Aciunea vntului

Scopul centralelor eoliene este de-a obine o putere produsa cat mai mare. Aceasta este
dependenta de diametrul paletelor si viteza vntului. Majoritatea turbinelor eoliene au eficienta
maxima la o viteza a vntului de 15 m/s si sunt decuplate la o viteza de 25 m/s.
In condiii normale de ncrcare efectul vntul se considera ca viteza mediata pe 10 minute, cu o
perioada de revenire de 50 de ani. In cazul in care se considera condiii extreme de ncrcare din
vnt se considera viteza medie pe 5 secunde avnd posibilitatea de depire o data la 50 de ani.
2.2.3 Aciunea seismului
Verificarea la aciunea seismului se face in conformitate cu SR EN-1998 innd seama de
prevederile IEC614000-1 paragraful 11.6 si anexa C, considernd un interval mediu de recurenta
al micrii seismice de 475 de ani. Nu exista cerine sau impuneri speciale legate de comportarea
structurii de susinere. Aceasta se considera nedisipativ, q=1, iar micarea seismica se combina
cu ncrcrile operaionale.
2.3 Verificarea de oboseala
In cazul structurilor de susinere ale turbinelor o deosebita importanta o are verificarea la
oboseala. Aceasta se conduce conform specificailor EN1993-1-9: Oboseala.
Verificarea la oboseal conform SR EN 1993-1-9/2006 se poate face folosind fie metoda
degradrilor acceptabile, fie metoda duratei sigure de viat. Metoda degradrilor acceptabile
trebuie sa asigure cu un grad suficient de sigurana ca structura se comporta satisfctor pe toata
durata de viat a acesteia, presupunnd ca exista un program de inspecie si ntreinere prin care
sa fie detectate si corectate degradrile provenite din oboseal. Metoda duratei de viata sigure
trebuie sa asigure cu un grad suficient de sigurana ca structura s se comporte satisfctor pe
toat durata de viat a acesteia fr sa fie nevoie de un program de inspecie regulat pentru
constatarea degradrilor provenite din oboseal. IEC614000-1 recomand utilizarea unor factori
pariali de sigurana de f = 1.0 pentru toate situaiile de proiectare.
2.4 Dimensionarea si verificarea fundaiilor
Proiectarea fundaiilor se conduce in conformitate cu SR EN 1992-1-1: 2004 Proiectarea
structurilor din beton, Partea 1-1: Reguli generale si reguli pentru cldiri, si SR EN 1997-1:
Proiectarea geotehnica Partea 1: reguli generale. Dimensionarea fundaiilor turnurilor
turbinelor eoliene este determinata de momentul de rsturnare rezultat din ncrcrile
corespunztoare condiiilor extreme. Pentru a rezista raportului mare intre momentul ncovoietor
si fora axiala, la baza, urmtoarele soluii de fundare sunt recomandate:
fundaie pe piloi;
fundaie pe radier (circular, dreptunghiular sau poligonal);
fundaie pe micro-piloi.
Fundaiile pe piloi au in general dimensiuni reduse, avnd o suprafaa mica de contact cu terenul
de fundare fapt care conduce la limitarea rigiditii turnului si influenarea caracteristicilor lui
dinamice. Cele mai utilizate sunt radierele generale din beton armat care prin greutatea mare
reduc semnificativ excentricitatea ncrcrii verticale. Pentru optimizarea soluiei de fundare
radierul este prevzut cu un piedestal, ce nglobeaz ancorele metalice de care se prindere turnul
metalic.

Figura 5 Piesele nglobate in cazul fundaiilor pe radier (Peikko, Williams Form Engineering)
La proiectarea geotehnica, fcuta in condiiile cele mai defavorabile de ncrcare, trebuie avute
in vedere acceptabilitatea generala a terenului pe care este amplasata structura, in termeni de
stabilitate generala si de micri ale terenului, degradarea rezistentei terenului datorita
ncrcrilor repetate, sensibilitatea la deformaii, respectiv tasrii difereniate a structurii. Nu
trebuie neglijata influenta flexibilitii sistemului de fundare asupra caracteristicilor dinamice ale
turnului, modificare ce poate conduce la fenomenul rezonanta si creterea amplitudini vibraiilor.
In anumite situaii turnul metalic poate fi nglobat in fundaia de beton.

Tronson nglobat in fundaie

Prindere cu flana

Figura 6 Prinderea la baza

2.5 Etapele proiectului
Procedura de proiectare a unei turbine eoliene trebuie sa urmeze urmtoarea schem:
o efectuarea de simulri pe ntreaga turbina eoliana cu diferite nlimi ale turnului pentru a
determina fora axiala maxima care poate aprea;
o determinarea coeficienilor pariali de sigurana funcie de materialul de construcie si
sistemul structural ales;
predimensionare a fiecrui tip de turn cu diverse nlimii si tipuri de generatoare;
o determinarea consumului de material si costurilor de execuie, transport si montaj;
o determinarea costului relativ al fiecrui turn, raportat la celelalte turnuri;
o determinarea costului investiiei raportate la cantitatea de energie produsa in cazul
fiecrui turn;
In concluzie pentru a minimiza costurile investiiei trebuie avuta in vedere eficienta turbinei de
vnt in condiiile de vnt din amplasament, concepia de alctuire generala si rezolvare a
detaliilor, procesul de execuie si tehnologia de ridicare la nlimi mari.

Tipuri de structurii de susinere

Funcie de materialul de construcie turnurile de susinere pot fi din beton armat, hibride sau
metalice.

Turnurile din beton armat prezint avantajele unei ntreineri relativ ieftine, o flexibilitate a
formei, posibilitatea prefabricrii si pretensionrii, comportare dinamica buna datorata unei
amortizri mari, comportare buna la oboseala, zgomot si vibraii reduse, atingerea unor nlimi
mari (80-120 m). In cazul folosirii unui beton de nalte performante sau a folosirii betonului in
combinaie cu CFRP se poate obine un consum redus de material. Cu toate acestea cea mai
folosit soluie de realizare a acestor structurii rmne cea metalic.

Figura 7 Structura de susinere din beton armat prefabricat

Exista 3 tipuri principale de sisteme metalice, si anume turnuri ancorate, turnuri cu structura
zbrelita si turnuri tubulare.
Turnurile ancorate sunt cele mai ieftine i rapid de instalat. Sunt recomandate in cazul micro
turbinelor eoliene, pentru utilizatorii casnici. Cu toate ca au un pre redus, prezenta cablurilor
cere o suprafaa mare de ancorare si poate deveni o soluie incomoda, in special in cazul
fermelor eoliene.
Turnuri zbrelite pot ajunge la nlimi mult mai mari si pot susine generatoare mult mai grele.
Acestea turnuri permit trecerea vntului prin ele, i, prin urmare, sunt supuse unei presiuni din
vnt reduse. Manopera mare si aspectul estetic a fcut ca acest sistem de susinere sa dispar in
prezent lsnd loc turnurilor tubulare de oel.
Tabelul 3 Dimensiunile tipice ale unui turn Ruuki echipat cu o turbina de 2.5 MW
nlimea
Diametru
Paleta
Masa (t)

100
4
19
196

6
8
20.01 21.2
184
177

120
4
25
241

6
25.8
241

8
26.5
219

140
4
31
291

6
31.4
277

8
31.8
270

160
4
37
350

6
37
336

8
37
328

Turnurile tubulare au multe avantaje fata de turnuri zbrele, dar sunt mult mai scumpe necesitnd
in general un consum mult mai mare de material . n prezent, preul acestor turnuri tubulare nu
este fezabil in cazul proiectelor rezideniale. Turnurile tubulare mari au scri interioare care
permit accesul la generator i la componentele interne asigurnd o ntreinere facila. Turnuri
tubulare din oel poseda o rezistenta foarte buna asociata formei lor. Turnurile nu sunt de forma
cilindrica, ci conica reducndu-si diametrul cu nlimea.

a) Pilon ancorat

b) Stlp zbrelit

c) Turn tubular

Figura 8 Sisteme metalice de susinere a turbinelor eoliene

Tabelul 4 Comparaie intre diversele sisteme de realizare a turnurilor de susinere
Turn tubular otel
- pana la 100 m
Consum otel turn (t)
270
Consum armatura fundaie (t)
48
Consum armatura turn (t)
Consum total otel (t)
318
Consum beton turn (m3)
3
Consum beton fundaie (m )
379
Consum total beton (m3)
379

Turn zbrelit
- 140 m
277
41
318
300
300

Turn hibrid (otel-beton)

- 140 m
150
84
186
420
780
640
1420

3.1 Confecionarea turnurilor tubulare de susinere

Figura din atelierul unui productor de turnuri arat modul n care este ndoita o tabl de oel
pentru a obine forma conic a turnului de susinere turbine eoliene. Operaia este dificil
deoarece presiunea din rolele de oel trebuie s fie diferit la cele dou capete, n scopul de a
ndoi tabla n mod corespunztor. Turnurile sunt asamblate din aceste fii conice care sunt tiate
i apoi sudate mpreun. Fiile de tabla utilizate se taie curbe de-a lungul margini lungii, iar
marginile scurte se taie neparalele in scopul de a obine prin rulare un tronson in forma de con.
Turnurile sunt de obicei fabricate n tronsoane de expediie de 20 m pana la 30 m, datorita
limitrilor de transport.

Figura 9 Realizarea fiilor de tabl: ndoire si taiere

Fiecare fie este sudat cu o custur longitudinal in lungul generatoarei, plus o custur
circular care o conecteze la urmtoarea fie. Acest lucru se realizeaz prin aezarea fiilor de
tabla pe un pat de rulare care se rotete ncet, timp n care doi sudori realizeaz cordoanele de
sudura pe exterior, respectiv pe interior.

Figura 10 Realizarea tronsoanelor prin sudura

Tronsoanele de expediie se prind prin intermediul unor prinderi cu uruburi cu flane, sau a unor
prinderi cu SIRP ce lucreaz prin frecare.

(a)

(b)
Figura 11 mbinare tronsoanelor (a) flana, respectiv (b) SIRP

Verificarea de rezistenta si stabilitate

4.1 Principii normative

Datorita naturii solicitrilor si a elementelor componente aceste structuri trebuie dimensionate si
verificate in conformitate cu prevederile normei SR EN 1993-1-6: La dimensionarea si
verificarea turnurilor centralelor eoliene se pot folosi de la metodele de calcul simplificate pana
la metode de calcul avansate. Metodele de calcul simplificate se bazeaz pe formulele analitice
pentru determinarea ncrcrii critice de bifurcare, capacitii plastice limita, sensibilitatea la
imperfeciunii, interaciunea elasto-plastic si interaciunea si modul de combinare a diverselor
eforturi unitare. O etapa superioara o constituie determinarea forei critice de bifurcare, a
capacitii plastice limita precum si a interaciunii intre tensiunii cu ajutorul programelor de
calcul cu element finit si utilizarea formulelor analitice doar pentru stabilirea sensibilitii la
imperfeciuni si a interaciunii elasto-plastic. Abordarea cea mai complexa, si tot odat ceea mai
completa, se bazeaz pe determinarea numerica cu ajutorul programelor de calcul a tuturor
parametrilor ce intervin in dimensionarea si verificarea elementului si anume: determinarea

incarcarii critice de bifurcare printr-o analiza de stabilitate, determinarea capacitii plastice a

elementului perfect sau imperfect, printr-o analiza neliniar geometrica si/sau cu neliniaritate de
material innd sau nu seama de imperfeciuni. Funcie de pregtirea proiectantului si de
capacitatea de calcul a programelor avute la dispoziie sa poate opta pentru una din cele trei
alternative prezentate mai sus (vezi )
Calcul manual

Calcul automat simplu

Calcul automat complet

Formule pentru:

Evaluarea numerica a:

Evaluarea numerica a:

Incarcarea elastica de bifurcare

Limita plastica
Sensibilitatea la imperfectiuni
Interactiunea elasto-plastica
Interactiunea intre diversele
tensiunii

Incarcarea elastica de bifurcare

Limita plastica
Interactiunea intre diversele
tensiunii

Incarcarea elastica de bifurcare

Limita plastica
Capacitatea structurii perfecte
Capacitatea structurii imperfecte

Formule pentru
Sensibilitatea la imperfectiuni
Interactiunea elasto-plastica

Figura 12 Alternativele pentru proiectarea plcilor curbe subiri

La proiectarea acestor structurii sunt prevzute patru strii limit LS, si anume: LS1: Limita
plastica, LS2: Plasticitate ciclica, LS3: Stabilitate si LS4: Oboseala. Lucrarea de fata se axeaz pe
prezentarea principilor de calcul si pe exemplificarea cu un studiu de caz a stabilirii condiiilor
impuse pentru LS1, respectiv LS3. Pentru efectuare verificrilor la diversele LS sunt necesare
sau avem la dispoziie urmtoarele tipuri de analize.
Tabelul 5 Tipurile de analize
Tipul de analiza

Teoria plcilor

Legea de
material

Geometria
plcilor

Analiza pe baza teoriei de membrana

Analiza linear elastica a plcilor curbe subirii (LA)
Analiza de bifurcare linear elastica (LBA)
Analiza elastica neliniar geometrica (GNA)
Analiza cu neliniaritate de material (MNA)
Analiza neliniar geometrica si cu neliniaritate de
material (GMNA)
Analiza elastica neliniar geometrica innd seama
de imperfeciuni (GNIA)
Analiza neliniar geometrica si cu neliniaritate de
material innd seama de imperfeciuni (GMNIA)

Echilibru membranei
ncovoiere liniara si ntindere
ncovoiere liniara si ntindere
Neliniara
Liniara
Neliniara

Liniara
Liniara
Liniara
Neliniara
Neliniara

Perfecta
Perfecta
Perfecta
Perfecta
Perfecta
Perfecta

Neliniara

Liniara

Imperfecta

Neliniara

Neliniara

Imperfecta

Norma ofer urmtoarele variante de verificare si a plcilor curbe subiri: fie folosirea tensiunile
si compararea acestor cu tensiunile echivalente von Misses in cel mai solicitat punct, fie printr-o
proiectare directa utiliznd relaiile analitice din standarde, fie o proiectare printr-o analiz
numeric global prin intermediul programelor de calcul bazate pe element finit.
4.2 Analiza numerica globala simpla
Rezistenta de calcul la pierderea stabilitii Rd se obine cu ajutorul raportului rezistentei plastice
de referina Rpl si cu ajutorul raportului rezistentei critice elastice la pierderea stabilitii Rcr.
Rezistenta de calcul se obine prin mprirea la coeficientul parial m1.

Raportul rezistentei plastica de referina Rpl se determina ca fiind raportul intre ncrcarea limita
plastica determinata in urma unei analize cu neliniaritate de material si ncrcrile de calcul.
Cnd nu este posibila efectuarea unei analize MNA, pentru aflarea ncrcrii limita plastica, se
poate considera conservativ, in urma unei analize LA, ca fiind definit de momentul atingerii intrun punct a valori de curgere a unei tensiunii echivalente si e definit ca:
t f y ,k
R pl =
. Relaia se verifica in cele trei puncte in care tensiunile
nx2, Ed nx , Ed n , Ed + n2, Ed + 3nx2 , Ed
ating valorile maxime.

Figura 13 Definirea raportului plastic de referina si a raportului de rezistenta critic la pierderea

stabilitii
Raportul rezistentei critice elastice la pierderea stabilitii Rcr se obine in urma unei analize LBA
pe structura perfect sub aciunea ncrcrilor de calcul, lundu-se ca valoare proprie ceea mai
mic.
Rezistenta caracteristica la pierderea stabilitii Rk se calculeaz prin reducerea rezistentei
plastice de referina cu factorul de reducere la pierderea stabilitii ov: Rk = ov R pl .Factorul de
reducere la pierderea stabilitii ov se determina conform specificailor paragrafului 8.5.2 din
SREN1993-1-6, in funcie de urmtori parametrii, definii in anexa D a SREN1993-1-6:
(factorul de reducere a imperfeciunilor elastice), (factorul domeniului plastic), (exponentul
de interaciune), 0 (zvelteea redusa a limitei de zdrobire).

Figura 14 Schema de calcul simplificata

4.3 Analiza numerica globala completa

Raportul rezistentei elasto-plastice cu imperfeciuni la pierderea stabilitii RGMNIA se determina
ca fiind cel mai mic factor obinut din urmtoarele trei criterii:
o Criteriul 1 Factorul de ncrcare maxim de pe curba ncrcare - deformaie (ncrcarea
limita)
o Criteriul 2 Factorul ncrcrii de bifurcare, atunci cnd aceasta se produce in timpul
ncrcrii nainte de atingerea punctului limita pe curba ncrcare - deformaie
o Criteriul 3 Deformaia admisa maxima, atunci cnd aceasta se produce in timpul
ncrcrii, nainte de a atinge ncrcarea de bifurcare sau ncrcarea limita
O evaluare conservativa a acestui raport poate fi obinut printr-o analiza GNIA folosindu-se
urmtorul criteriu:
o Criteriul 4 Factorul de ncrcare pentru care tensiunea echivalenta atinge valoarea de
proiectare a limitei de curgere in cel mai solicitat punct de pe suprafaa plcii

Figura 15 Definirea rezistentei la pierderea stabilitii dintr-o analiza globala GMNIA

Orice analiz ce folosete geometria imperfect trebuie sa includ toate imperfeciunile care nu
pot fi evitate in practic. Acestea pot fi imperfeciuni geometrice (abaterea de la circularitate,
neregulariti ale sudurii, abateri de la grosimea nominal, nesimetria pe reazme) si
imperfeciuni de material (tensiuni reziduale, neomogeniti, anizotropia). Imperfeciunile sunt
introduse in modelul numeric sub forma unor abateri iniiale perpendiculare pe suprafaa
mediana a plcii perfecte. Forma imperfeciunilor trebuie aleas dup mai multe ncercri astfel
nct s aib efectul cel mai defavorabil asupra raportului R. De obicei forma cea mai
defavorabil se obine prin scalara geometrica a primei formei de pierdere a stabilitii. Scalara
se face in limitele amplitudinii maxime a abaterilor, respectnd tolerantele corespunztoare
clasei de calitate a execuiei prevzute pentru obiectivul studiat. Amplitudinea maxim se alege
ca fiind w0,eff =max (w0,eff,1; w0,eff,2).
lgx = 4 rt
w0,eff ,1 = lg U n1

w0,eff ,2 = ni t U n 2

lg , = 2, 3 l 2 rt

0.25

Unde lg reprezint toate lungimile relevante, t reprezint grosimea locala a plcii curbe
subiri, ni multiplicatorul pentru a atinge un nivel al tolerantei corespunztor; U1 si U2 sunt
parametrii amplitudinii imperfeciunilor de ondulare.
Tabelul 6 Valori recomandate pentru parametrii de amplitudine ai imperfeciunilor de ondulare
Clasa de calitate a
execuiei
Clasa A
Clasa B
Clasa C

Descriere
Excelenta
Mare
Normala

Valori recomandate
pentru Un1
0,010
0,016
0,025

Valori recomandate
pentru Un2
0,010
0,016
0,025

4.3.1 Validarea GMNIA

Corectitudinea raportului de rezistenta elasto-plastic cu imperfeciuni la pierderea stabilitii
RGMNIA, determinat pe cale numerica trebuie validat fie prin efectuarea unor analize numerice,
considernd aceleai ipoteze si parametrii, alte altor cazuri de pierdere a stabilitii pentru care se
cunosc valorile acestui raport RRk ,know,check, fie prin compararea rezultatelor simulrilor numerice
cu rezultatele unor ncercri experimentale RR,test,know,check. Rezultatele analizelor numerice trebuie
corectate cu un factor de calibrare pentru analiza neliniar, care trebuie sa se situeze in intervalul
0,8-1,2, si care se definete:
R
R
kGMNIA = Rk ,know,check sau
kGMNIA = R ,test , know,check
RR ,GMNIA,check
RR ,GMNIA,check
Raportului de rezistenta elasto-plastic cu imperfeciuni la pierderea stabilitii se obine conform
relaiei: RRk = kGMNIA RR ,GMNIA , unde factorul de calibrare se ia maxim unitar.
4.4 Modelarea cu element finit
Funcie de pregtirea proiectantului si capacitatea programelor de calcul avute la dispoziie se
pot construi mai multe modele numerice cu element finit. Intr-o prim etap se poate folosi un
model cu elemente finite de bara, cu o comportare liniar-elastic, cu sau fr luarea in
considerare a imperfeciunilor (abaterea de la verticalitate). Pentru acest model se va considera o
distribuie simplificata a ncrcrii din vnt. Acest model servete la determinarea eforturilor de
calcul necesare verificrilor simplificate la nivelul tensiunilor.
Intr-o etap urmtoare, tronsonul cel mai solicitat va fi extras din structur, intre dou rigidizri
radiale consecutive, si verificat cu ajutorul unui model numeric complet si detaliat, printr-o
analiz neliniar geometric si cu neliniaritate de material innd seama de imperfeciuni. Acest
model spaial va fi construit cu ajutorul elementelor finite 2D shell, de tipul homogeneous
shell, sau membranes. Modelul va ncerca sa redea geometria exact si distribuia real a
ncrcrii radiale din vnt. In cazul in care structura nu este deosebit de complex si capacitatea
de calcul o permite se poate construi un model numeric complet.
Modelele cu elemente finite de suprafaa pot reproduce toate cele trei tipuri de imperfeciuni:
ovalizarea, excentricitatea adiionala si abaterea nominala a unei mbinri, respectiv ondulaiile.

Figura 16 .Ovalizarea, excentricitatea adiionala si ondulaiile

Turnul unei turbine eoliene este, practic, o consol cu seciunea transversal circular de clasa 4,
motiv pentru care poate fi asimilat in analiza global cu un element de bar iar analiza detaliat

cu ajutorul elementelor finite de suprafaa s fie necesar a fi folosit numai in cazul segmentelor
relevante.
In cazul n care nu sunt sarcini transversale aplicate local pe suprafeele curbe, tensiunile de
ncovoiere ce apar sunt n general mici. n aceasta situaie, utilizarea elementelor de tip
membran poate oferi o soluii suficient bune. Avantajul de a folosi aceste elemente de tip
membran este legat de faptul c acest elemente au mai puine grade de libertate, i prin urmare,
necesit mai puin memorie i timp de calcul. In situaia in care este impus o acuratee sporit
i tensiunile de ncovoiere pot atinge valori semnificative, atunci elementele de suprafaa care
considera apariia tensiunilor din ncovoiere sunt cea mai bun alegere.

Studiu de caz

5.1 Descrierea centralei eoliene

Studiul de fat prezint analiza
numeric avansat a turnului unei
turbine eoliene cu o nlime de 100 m
si o capacitate de producie de 1.5
MW.
Rotorul
mpreuna
cu
echipamentele de la partea superioar
au o masa total de 92t. Acesta este
prevzut cu 3 palete cu diametru de
77m. Palierul de funcionare al
generatorului este pentru o viteza a
vntului cuprins intre 3.0 20 m/s.
Turnul de susinere este alctuit din 5
tronsoane, fiecare avnd o lungime
aproximativ de 20m, ce sunt mbinate
intre ele prin intermediul unor flane
prinse cu buloane (M48 M27).
Tronsoanele au form cilindrica, iar
ultimul tronson conic. La baza
turnului seciunea pleac de la
diametru de 4300 mm si o grosime a
peretelui de 39mm, iar la vrf ajunge
la: 2955 mm diametru si 12 mm
grosime. Fiecare tronson este alctuit
din fii cu grosimi diferite mbinate
sudat intre ele.

Figura 17 mbinarea tronsoanelor si a

fiilor

Figura 18 Ansamblul turnului

5.2 Determinarea ncrcrilor si a eforturilor

Pentru verificarea turnului au fost construite patru modele, de diferite complexiti. Primul
model, consider simplificat turnul ca o consol ncrcata din vnt cu o sarcin lateral uniform
distribuit. Un al doilea si al treilea model, consider direct spatialitatea modelului, folosind
elemente plane. Scopul acestora este de-a studia in detaliu anumite tronsoane semnificate, si
anume tronsonul cel mai solicitat si tronsonul de la baza turnului prevzut cu o ua de vizitare. In
al patrulea model numeric este reprodus ntreaga structura.
Pentru modelul simplificat au fost considerate ncrcarea din vnt, din greutate proprie, precum
si o geometrie imperfecta, luat in calcul ca o abatere la vrf conform cu 5.2.2 EN1993-3-2
Couri de fum.

h
50 96.15
50
1+
=
1+
= 0, 237 m
500
h
500
96.15

ncrcarea din vnt a fost calculat att ca forte concentrate cat si ca presiune radial pe suprafaa
turnului. Sunt prezentate in tabelele urmtoare eforturile.
Presiunea / forele din aciunea vntului pe turn
Tabelul 7 Presiunea din vnt
Tabelul 8 Fortele din vnt
z
qp (ze)
D
Atr
Fw
Ltr
z (m) ce(z) qp (ze)
cscd
cf
(m) [N/m2]
[m]
[m]
[m2]
[kN]
2
1.939
664
8
979
16,75 4,3 72,025 98,07
8
2.591
979
26 1224
20
4,3
86
146,44
16
2.995 1131
46 1346 1,739 0,8
20
4,3
86
161,09
26 3.3153 1224
66 1430
20
4,3
86
171,09
36
3.548 1292
86 1494
19.4 3,627 70,364 146,23
46
3.735 1346
56
3.892 1391
Tabelul 9 Coeficienii de presiune
66
4.028 1430
cp0
cpe

o
76
4.148 1464
0
1
1
1
86
4.257 1494
15o 0,8
1
0,8
96
4.356 1521
30o 0,1
1
0,1
o
45 -0,7
1
-0,7
60o -1,2
1
-1,2
o
75 -1,5
1
-1,5
90o -1,4 -1
-1,4
o
105 -0,8 0,74 -0,592
Tabelul 10 Eforturile din aciunea din vntului pe turn T1-T5 si pe echipamente
Fora
Fora tietoare
Momentul ncovoietor
Cota
totala din
[kN]
[kNm]
Tronsonul seciunii la
vnt
Seciunea
Seciunea
Seciunea
Seciunea
mijloc [m]
[kN]
inferioara
superioara
inferioara
superioara
T1
8
98,07
722,92
624,85
35870
25088
T2
26
146,44
624,85
478,41
25088
14055
T3
46
161,09
478,41
317,32
14055
6098
T4
66
171,09
317,32
146,23
6098
1462
T5
86
146,23
146,23
0
1462
0
E
96.15
190
7100
-

Tabelul 11 Eforturile din greutatea proprie

Tronson
Greutatea
Fora axiala [kN]
proprie [kN] Seciunea inferioara Seciunea superioara
T1
685,6
3200,1
2514,5
T2
579
2514,5
1935,5
T3
443,2
1935,5
1492,3
T4
317,8
1492,3
1174,5
T5
254,5
1174,5
920
Echipament
920
Tabelul 12 Eforturile adiionale din imperfeciunea geometrica
Tronson
Greutatea
Seciunea la Deplasarea Momentul
proprie [kN] mijloc [m]
laterala [m] adiional [kNm]
T1 / 0m
T2 / 16,75 m
T3 / 36,75 m
T4 / 56,75 m
T5 / 76,75 m
Echipament
5.3

685,6
579
443,2
317,8
254,5
920

8
26
46
66
86
96,15

0,0197
0,0641
0,113
0,163
0,212
0,237

430,9
313,6
205
121,3
56,16
0

Verificarea de rezistenta si stabilitate

5.3.1 Determinarea momentului capabil

Dup determinarea eforturilor pe consol, se poate face o verificare sumar a capacitii turnului,
folosind prevederile Technical Report No.7 High Mast Lighting The Institution of Lighting
Engineers. Acesta norma britanica ofer o soluie simplificat de determinare a momentului
capabil al seciunilor poligonale, respectiv circulare, pentru piloni de susinere a instalailor de
0.2858

M p
D
NE
D
*
iluminat nocturn.

0.1266
M =

0.9241 90 y
,

m
t 180 y
NEt

unde D diametrul, N numrul de laturi, t grosimea peretelui, E modulul de elasticitate

Tabelul 13 Momentul capabil al diferitelor tipuri de seciunii (TR7)
Grosimea [mm] Diametru [mm] Moment capabil [kNm]
39
4300
0,735
184700
36
4300
0,716
166300
32
4300
0,688
142500
29
4300
0,666
125100
28
4300
0,659
119500
27
4300
0,651
113900
24
4300
0,625
97430
23
4300
0,617
92090
22
4300
0,607
86810
20
4300
0,588
76490
17
4300
0,556
61600
16
4300
0,545
56810
15
4300
0,533
52110
14
4300
0,52
47510
13
4300
0,507
43020
12
4300
0,493
38630

5.3.2 Verificarea tensiunilor

Determinarea tensiunilor critice, att cea meridian cat si cea circumferenial, se face folosind
anexa D SREN1993-1-6: Expresii pentru calculul tensiunilor de voalare, D. Placi curbe subiri
cilindrice nerigidizate. Calculul tensiunilor aprute in pereii turnului se face in teoria de
membrana cu ajutorul formulelor din anexa A2 SREN1993-1-6: Placi curbe subiri cilindrice
nerigidizate. In calculul tensiunii circumferenial rezultate din ncrcarea data de vnt se poate
considera o presiune echivalent de compresiune ce acioneaz uniform pe perei seciunii
(kw=0,514), conform D.1.3.2. Parametri de voalare circumferenial.
Calculul, respectiv verificarea, se face in punctele in care se obine valoarea maxima a
tensiunilor solicitare, in cazul nostru in seciunea periculoasa de la z = 70m.
Tabelul 14 Valorile tensiunilor

Tensiunea critica de voalare

Rezistenta de calcul la
pierderea stabilitii
Solicitarea
Moment ncovoietor
Fora axiala
Presiunea echivalenta din
vnt

Tensiunea
meridian
x [N/mm2]
669

Tensiunea
circumferenial
[N/mm2]
9,06

169

4,53

112,92

0,296
17720 kNm
1770 kN

1.5 x 1102 N/m2

Figura 19 Calculul
tensiunilor

Se poate observa valoarea inferioara a solicitrilor in raport cu capacitatea elementului.

5.3.3 Analiza avansata cu element finit pe modele spaiale
Cu ajutorul programului ABAQUS 6.8-3 a fost construit un model complet al turnului. Intr-o
prim etap au fost efectuate dou analize. Si anume, analiza liniar si analiza cu considerarea
neliniaritilor de material efectuate pe structura cu geometria perfect. In urma calculului static,
att elastic cat si cu considerarea neliniaritilor de material, s-a observat concentrarea de
tensiuni in jurul rigidizrilor radiale.
Tabelul 15 Eforturile la baza / Reactiunile
Seciunea Forta
Forta
Moment
de la
axiala tietoare ncovoietor
baza
[kN]
[kN]
[kNm]
LA
4323
1260
80088

Figura 20 Rezultatele analizei LA si MNA

In urma analizei LBA, de bifurcare linear elastic s-a obinut valoarea multiplicatorului forei
critice elastice de pierdere a stabilitii Rcr = 5,877 precum si forma primului mod ce va fi
folosit in generarea geometriei imperfecte a turnului.

Figura 21 Rezultatele LBA

Analizele pe structura perfecta au evideniat comportarea structurii, in urma acestor obinndu-se
urmtoarele valori ale factorului R. Si anume, pentru analiza MNA, un factor Rpl = 3,07 (valoare
ce poate fi limitata, datorita deplasrilor laterale considerabile >h/20); respectiv pentru analiza
GMNA un factor Rpl = 1,77.
Pentru analiza complet, de tip GMNIA, s-a determinat amplitudinea imperfeciunilor, conform
cu clasa de calitate a execuiei. Imperfeciunile au fost aplicate primei forme de pierdere a
stabilitii.
l gx = 4 rt = 4 4300 12 = 908, 63 mm
Tabelul 16 Valorile tolerantei geometrice
Clasa de calitate
Valori
Toleranta
Descriere
a execuiei
recomandate Un1 geometrica [mm]
Clasa A
Excelenta
0,010
9,086
Clasa B
Mare
0,016
14,538
Clasa C
Normala
0,025
22,7158
In figur se poate observa modul de cedare al turnului si modul de determinare al factorul
ncrcrii determinat in urma analizei de GMNIA, si anume Rpl = 1,49.
3.5

Load factor R

2.5

kGMNIA = 1,49
1.5

1
GMNA
MNA

0.5

GMNIA
0
0

Dis place m e nt [m ]

Figura 22 Modul de cedare al turnului si determinarea kGMNIA

Au fost analizate dou modele detaliate, ale celor dou tronsoane relevate. Primul model
reprezint tronsonul de la baz. Acest model prezint eforturile cele mai mari si slbirea seciunii
transversale a turnului in dreptul golului de ua. In figura se prezint detaliul de gol, precum si
modelul numeric si ncrcrile la capete.

Figura 23 Golul de ua
In urma analizei LBA, de bifurcare linear elastic s-a obinut valoarea multiplicatorului forei
critice elastice de pierdere a stabilitii Rcr = 12,25 precum si forma primului mod ce va fi folosit
in generarea geometriei imperfecte a tronsonului.
Tabelul 17 Eforturi la capete
Fora
Fora
Seciunea
axiala [kN] tietoare [kN]
Seciunea
4413
1231
superioara
Seciunea
4413
1231
inferioara

Figura 24 Modelul numeric

Moment
ncovoietor [kNm]
73988
88514

Figura 25 Rezultatele analiza LBA

In urma analizei liniare LA a fost observat concentrarea de eforturi din jurul golului de ua,
rezultnd un factor de concentrare de aproximativ 1,4.

SCF = 1.397

Figura 26 Tensiunile in inelul de rigidizare precum si concentrarea tensiunilor in jurul golului

Analiza structurii perfecte cu considerarea neliniaritilor de material si geometrice GMNA a
tronsonului de la baza a dat un factor Rpl = 2,61 dup cum este evideniat in urmtorul grafic.
Factorul rezultat este superior celui obinut in cazul modelul global. Acest lucru arata ca in cazul
acestui turn nu seciunea tronsonului de la baza, din dreptul golului de ua este ceea periculoasa.
Bottom segment
3
2.5

Load factor

2
1.5
1
0.5

GMNA

0
0

50

100

150

200

250

300

Displace me nt [mm]

Figura 27 Rezultatele analizei GMNA

Al doilea model detaliat analizat a fost cel al tronsonului intre cotele 56.75 76.75m, tronson
pentru care, in urma calculelor simplificate, s-a obinut raportul cel mai mare intre tensiuni si
rezistente. A fost efectuata o analiza de tip GMNIA, in care au fost introduse imperfeciunile
geometrice compatibile cu forma primului mod de pierdere al stabilitii, rezultata in urma unei
analize LBA. Pentru a vedea sensibilitatea turnului la imperfeciunile geometrice au fost
considerate doua amplitudini diferite ale imperfeciunilor, corespunztoare unei clase de calitate
a execuiei normale, respectiv nalte.
Seciunea
Seciunea
superioara
Seciunea
inferioara
Tabelul 18

Fora
Fora
Moment
axiala tietoare ncovoietor
[kN]
[kN]
[kNm]
1586

409

13055

2015

666

23897

Figura 28 Modelul numeric si eforturile la capete

Figura 29 Rezultatele LBA Rcr = 6.80

In figura se pot observa rezultatele analizei GMNIA: curbele de comportare, modurile de cedare
precum si determinarea factorului kGMNIA. Se observa ca acetia sunt mai mari dect cei obinui
pentru modelul global. Acest lucru se datoreaz efectul rigidizrii si al concentrrii locale de
tensiunii, ceea ce reduce capacitatea elementului. Pentru a surprinde efectul rigidizrilor se
recomand luarea in considerare a dou tronsoane.
Relevant segment

kGMNIA

1.8

1.6

Load factor

1.4

1.2

0.8

0.6

0.4

0.2

GMNIA normal
GMNIA high

0
0

0.002

0.004

0.006

0.008

0.01

0.012

0.014

0.016

Rotation [rad]

Figura 30 Rezultatele analizei GMNIA pe tronsonul considerat

Tabelul 19 Factorul kGMNIA
Clasa de calitate a execuiei
Mare (~17 mm)
Normala (~23 mm)

kGMNIA
1,79
1,72

In urma analizei tronsonului cu momentele la capete cu sau fara considerarea presiunii

echivalente uniforme din vnt, nu au rezultat diferene, ceea ce arata efectul redus al presiunii
locale din vnt in raport cu ncovoierea globala a turnului.

Bibliografie

[1]. Abaqus User Manual, ABAQUS 6.7-1, Dassault Systmes, 2007

[2]. Celso J. Muoz Black, Hugo Hernndez Barrios, Alberto Lpez Lpez - A comparison of
cross-wind response evaluation for chimneys following different international codes, 11
American Conference on Wind Engineering San Juan Puerto Rico, June 22-26, 2009
[3]. Ching-Wen Chien, Jing-Jong Jang - A study of wind-resistant safety design of wind turbines
tower system - The Seventh Asia-Pacific Conference on Wind Engineering, November 812, 2009, Taipei, Taiwan
[4]. European Committee for Standardisation - EN 1991-1-4 Actions on structures, General
actions - Wind action
[5]. European Committee for Standardisation - EN 1993-1-6 - Eurocode 3: Design of steel
structures Part 1-6 : Strength and Stability of Shell Structures

[6]. European Committee for Standardisation - EN 1998 Design of structures for earthquake
resistance Part1
[7]. European Shell Buckling Recomandation: Buckling of steel shells european design
recomandations, aprilie 2008
[8]. Gabriel Tristaru - Uniunea European i pregtete intrarea n Era Verde!
(http://www.reportereconomic.ro/uniunea-europeana-isi-pregateste-intrarea-in-era-verde/)
[9]. George J Simitses - Buckling and postbuckling of imperfect cylindrical shells: A rewiew
(http://www.asme.org)
[10]. Guided Tour on Wind Energy - http://www.windpower.org, 2002
[11]. Herbert Schmidt - Stability of steel shell structure General Report (JCSR 55(2000) 159181)
[12]. HISTWIN High-strenght Steel Towers for Wind Turbines, RFSR-CT-2006-00031
[13]. IEC 61400-1:2005 - Wind turbines Part 1: Design requirements; International
Electrotechnical Commission
[14]. Lavassas, G. Nikolaidis, P. Zervas, E. Efthimiou, I.N. Doudoumis, C.C. Baniotopoulos Analysis and design of the prototype of a steel 1-MW wind turbine tower - Engineering
Structures 25 (2003) 10971106
[15]. Marco Gettel, Werner Schneider - Buckling strength verification of cantilevered cylindrical
shells subjected to transverse load using Eurocode 3 - Journal of Constructional Steel
Research 63 (2007) 14671478
[16]. P.E. Uysa,, J. Farkasb, K. Jarmaib, F. van Tondera - Optimisation of a steel tower for a
wind turbine structure - Engineering Structures 29 (2007) 13371342
[17]. Stefan Golling - Stress concentration at door opening of steel for wind towers - Lulea
University of Technology - Master Thesis
[18]. Wind Towers: design by FEM and Technological Features, SUSCOS traning course,
Coimbra, 28 martie 2011, M. Velikovic, D. Dubina, R. Simoes, S. Jordao, C. Rebelo, L.
Marques.
[19]. World Wind Energy Association World Wind Energy Report 2010, aprilie 2001
[20]. Xianzhi Liu Wind loads on multiple cylinders arranegd in tandem with effects of
turbulence and surface roughness, Louisiana State University, Msc Thesis, 2003