Bae tote Preti coe di pentrw Austra ats pe Jul.- Dec... - “Maa Pere e co ee Sn ae Elu ou sei ce-e destinulu si adeveratnln nume, ‘Tendenticle la. bine ab! t6te sunt in daru! Una firu, 0 maracina; au scopu si au numire, Unu animalu, unu verme, a lora indestuléri Unu riu a sale eurgeri, una venta a In Si tempula a le sale statornice schimbari, Si omaly, numai omula, e ‘Eu fila intemplavit si far” an 4copn sigura, Ela singura intre tdte a fost laaatu 66 fin Vou selava, unelta numai, Ia totw 0-0 improginra. sortii jocavia, "Ingrata omenime ! ce, numai pentru tine Na este Iumea ceea ce domnulu a faeutu ? ‘Tu singura ‘ntre tote pretindi mai mare “Mai malta fericire, ea totw ee-ai obtienutn? Nu vedi tu! pe d’a supra cum coralu desvelescs Von plaiu azuru de réso eterne semenatu ; Er’ diosu in giura do tine eum eampulu se latiesce Tnginsu de érba verde, cu flori incununatu. Nu vedi tu, creatorulu o'o radia lumindsa AVncinsu malt’a-ti frunte si calea tiva deserisu, in! mr ae a Strat’a morariloru Nr. 10. ‘unde sunt a se adres mannscriptele si Se pron panapist, Cia 56 te ‘alti la téte, oo A-semonata odata in plaiulu ¢o-a deschisu. Tofransn ale dilei tumulte si-ostenele, Nu vedi cum tidesehide wnu splendid vast palata, ! Cam bolt’a tui adérna en candele de stele, Si totului impune 88 ste nemiscatu. Diaici apoi in snfletu Va’ cerurilorn sfere Se ‘naltia sistranspérta pe aripi angeresci Acolo elt tivaréta a cerului mistero, Si gusti.inea ’n viétia placeri domnedieesci. Er’ candu cobori d’acola abl eanta ‘a giuru de tine, Si vedi eu efta pompa te-astépta néu'a dis Cum cerula se incinge cu rise si rubine, ‘Suride, si ‘a lumina incepe-a se ‘nyeli. Campiele straluce de vii margaritare, Zefiii peste ele adie eatelinu, Dumbravele resma d’o magica cantare : Si ceriulu si pamentuln ~ suntu téte in festinu: Er’susw in cerin so ‘naltia o lampa maestésa; Ea vine s6-ti arete presontele ceresci, Ce domoulu pentra tine cu mana prodigésa A semenatu aicea pe tiermii pamentesci. 40470 Si le-a creatu acesten dér’ numai de marire, De pompa ‘a vast’a-i templa inaltulu domnitoru? Sunt tite pentru a tale placeri si fericire, Ingrata omenime! sunta t6te Vala tou doru, Sicine este ’n lume mai mare decatu tine, ‘Mai nobilu, mai ilustru, sublimu si luminatu? ‘Afar’ de creatorulu impune-ti orecine ? Dar’ nu, si ereatorila in voia te-a lasatu! In vanu tu neferice tirosei dilele tale Tn midilocula acestui edenu de desfetari! Tu dici c@ pentru tine e lumea siale sale © vale de dorere, suspinu si sbueiumari! Asié! si puni sorgentulu d’a ta nefericire In sorte, in natura si ehiat’ in domnedien, Infamia! tradare!... tradare ...— nu orbire, 1 nu, tu sei pré bine, — olu nasco’n sinulu tou! Desbraca-to de patimi, de vanele dorintic, La care alu teu suflotu atata s'a submisu! ‘Ye naltia I'a ta santa chiamare si fiintia, Si lumea pentru tine atunei e paradisu! ‘Arone Densusiann. BLANCA. Novels origzal, (Pines) £ — Taei fiien! nu fi nent poi Aen { pote cf n’are tempu, au déra mare eu ce; cf-ci intr’ altu tipw aru serie clu, ef seii ta singura cumu ne iubesce elu pre noi. — Démne! pérta-ln in pace si In-padiesce de totu reulu, Ferésca Domnedien se nu irampa ére cumva dusmani satutiulu nostru; e@ atunei mu seiu ce saru alege de noi. — Ta totu de reulu celu mai mare ti-adu- ci a minte jubit’a mea fiiea, nu sefi tu ef suntu In munti veghiatori, earii’ indata voru da de sefre apropiarea dusmanilorn, ca s® potemu merge la munte, case ne apere de periclulu mértei. Vii tare si nu desperé, e& bun e Dom- nedieu! De-abié fini matron’a démna de stima eu- vintele sale, candu se'si aud? sunetulucompa- neloru batute inti’ o urechia, Unu strigatu de desperare se sfortit din peptulu-fetei sia ma- mei. si lasindu t6te, alorgara si ele Ia munte pentru ca s¢-si mantuiésea vidti'a! Peste due dre satulu fii derimatu ou to tulu. Cladirile ardeau, si flécarile infioratorie stralucidu asié de infri¢ Tote, téte devenira tinta dusmanii, carii ferbendu de mania, pentru orusie patita si-resbunau chiaru si a supra vitelora dupa ce vediura,e@ nu potu aflé po ‘uri émenesei in a carorm sange s@-si soalde biele omoritorie! ‘Triste tempuri! Demne de yaieratu ! Pe candu aceste curgenu in looull natal alu mundrei Blance inte’ anu modu tristu, pe atunei Sandra se lupti a lat ceialalti frati ai s@i in contra dusmanilo sa luptatu demnn de sine! Elu nu bagi i ma viétia, eandu caus'a natiunei 0 poten i té! Totu de un'ai end inante indestularea iu tei sale cu portarea sa. Cugetulu acestu-a i de potere intreita; inse precamu unu_vifor crancenu ¢ in stare dea smulgesi arborele eel mai tare on radecina eu tot; asié si mértea mit cauta la vrednicia. In Iupt'a de langa satutiul N. se lupté asié de infocatu, inc&tu toti sotil Afccan ef nu va patt bine; sa luptatu pent ca s¢-si implinésea detorinti’a catra natiune, pentru ca s@-si castige apretiuirea idealuluis: O Iovitura de sabia eadiit eu ataa potere de supra capului seu, inedin de nu o oprid eu bia s'a eré nesmintitn fiuln mértei; asié in primindw lovi eredintiosi ai lui, earii lu-dusora inte’ unw mai sigura, ca dupa finirea bataliei.sé-lu_ pt baremu imormenta. Ei cugetin efi e mortu; inse elu nu et decatu numai ametitu, Vediuramu staren trista, in earea deven loculu: natalu alu. mundrei Blanee. Numai ruine intristat6re erau documenta cf pe loculu acel’a au fostu cladini. CAta intristare se incuibé in animele 6 nilora, candu se vediura despoiati de bunuri restrinsi la ceriulu liberu!’ O, ¢& numai in i seie omulu, ce insemaare dulee are caminul parinteseu! Blane’a inca a simtttu dorerea acésta ai ca intra o mesura mai mare; cf-ei en pe la acea, ofa vediutu derimarea eaminului fai Jinru, a fosta silita s& véda cum pbte frange nenorocire mare si neasteptata chiara si san: tea omenésca ! Slabita de multele rele, ce le-a patitu i visti’a sa coa lunga si vediendu nimicite 16suyenirile unui train ensnien, mai fericit urma vediendu pre fiie’n sn ajunsa In 0 stare trista eadit mam'a buna a Blancei intru 0 béla grea si perienlsa. Sciti voi, ce insémna acca: a perde tite cole materiale sia vedé luptandu-se en mértea pre mam’, earea ni-n erescutn si ni-a fost uni- culu suatuitoriu? 4 privi inanten unui venito- rit tristu si lipsitu de dile formése? A teme de miérte necontenitu déue fiintie, pre un'a pentru ef ne-a laptatn, si ne-n eondusu; éra pre alt’a, pentru e@-e o parte a snfletului nostra? Mure dorere, si trista s6rte! La acést’a « ajunsu mundr’a Blanca, ani- ma-i eré imormentata in dorere muta si adan- ca, sufletula ei erk ocupatn cu iedne triste si demne de vaieratu. Numai unu puntu luminosw wai erd pe origontulu cernitu alu. fantasiei sale, si acelu puntu eré: Sandra, Numele acest'a mai latié candu si cand in_nervele ei unu simtin dulee si ineantatorin; ef ci celelalte téte eran negre! * * Ah! vina-o data, vina seumpulu meu, Sé am lamea t6ta eam Domnedien Intrw o séra a Tunei novemvre siedea mun- dvesinpalid’a Blanca: la petiérile patului, in care jacea mam'a ¢i con buna. Siedea si plan- gea eandu si candu ridicandu ochii spre a privi catra mama sa, caren se lupté cu mértea, La unu semnu datu de mama sa se seéla Blane’a eu ochii in lacrime si sarutandu man’a devenita mai rece, ce i-n intinsu-o mama sa, a ingenunchiatn inanitea ei, ea se primésea bine- cuventarea ultima de la mama, carea a iubita-o ferbinte si carea se gata a 0 parasi, Ciitu e de intristatére sicugetarea in caren figuréza despartires pentru totu de un'a' Mama sa se aridicd siew 0 véce, ce dabié se andié ineepi a bineeuventé : ~»Domnedieu sé-te binecuvente fiic’a mea; ‘i buna si eu portare euvenintiésa! Iubesce eu credintia pre Sandru, si-i spune, ef bineenven- tandu-lu am morita...,.. Réga-te Ini Dom- nediew .... pentru sufletulu ... meu! Peste unu minutu Blane’a earea plangea ca si-o nebuna, saruta si ingenunchia inantea ‘unui trupu rece si nesentitorin! Ea a emasu sinigura, si cugetarea la veni- toriu o fucea se-si véda si mai tare negrita sbrte Ou ochii scaldati in Iacrime sarutandu trupulu rece alu mamei sale strigé : — Cine me va mai iubi pre mine asié ere- dintiosu cumu m'ai iubitu tu mama? Cineani va mangaié délele mele, eu atfit’a blandétia ca si tine? — Eu — respunse Sandrulu intrandu in casa, — Ah! Sandre, tu esci!... Vina si vedi pre mam'a, carea a morit binecuyentandu-te! Ea a disu se fiu credintiésa cftra tine! — Aici inantea trupului rece a ei, aici ti- juru, e@ in veci te voin iubi ! Unu ventutin tainicu se misc prin casa, ca si candu ara fi venitu déue suflete en se bi- neenvente legatur’a de amére a juniloru iu- Dito Tosifa Luseana, © privire fugitiva preste literatur'a romana, si lips’a unei istorie critice a literaturei romane. (Urmare,) i Enache Cogatniceanu erolduly depe urma alu cetétii natiunale in Moldo-romani’a, a depusu trompet'a sa. Fanariotii prefwcusera pamentulu moldo-romanu in vétra desuspine si doreri, Nu- mele de ,romanu* deven unt nume de batjo- cura, aruncatu in faci’a tieranului impilatu, Pa~ tricii romani, afara de pucini, intreceaw in infa- mia pre fanariotit straini.' Natiunea gemea aduncita in abisulu nefericieii; Muscle se imbra- cara in dolin, — si amutira de dorere! Ci pén’a cadiuta din manele seriitorilora moldo-romani, o ien Ardélulu, acésta frumésa, dar nefericita patria romana, unde romanii pe acelu tempu eran inea numai tolerati usgue ad Leneplacitum usurpatorilora nedrepti. Aristocra- nostri lipindu-se de sistem’a guvernamentala ce domi, si castigandu-si diregatorie, ranguri, si titluri stralucite, se rastnan de poporuln, din care s'au naseutu, ‘si se lapedau de datinele si Jimb’a stramosiésea a natiunii. Dar unde e pe- riclulu mai mare, acolo ¢ mai aprépe Ddieu, si potinte e Ddieu a sterni si din petre fii de ai lui ‘Traianu! Daiew a disu : s@ fia! si s'a facutu. Ce sla facut?! S'a facut Ardétulu isvorn de lumina si cultura pentru téta.romanimea, s'a facutu 1é- ganulu literature: romane moderne. Dar frati- ora romani! — eschiama veteranulu Eliade in preeuventarea la fab, lui Cichindealu — mari barbati au esitu dintre voi din colo de Carpati Maioru, Sineai, Clein, éoti au foste sierf'« inchind: rit loru intru sierbirea natiunii, si mértea loru péte fio wecinica dovéda u naltei loru misiuni. Asié este Dloru! Candu eré intuneeimea 40*472 mai mare in téta romanimea, candu paren o& suna acum 6r'a fatala a mortii, dupa. sfatulu pré santu alu intieleptiunii ddicesei, Homa Iéga- nulu nostrn, chiamd si prim) cu bucuria pre cfti-va teneri romani ardeleni in braciele sale; ca sé-i erésca, s¢-i- cultiveze in folosulu natin: nii. Privirea maretielora monuminte ale stramo- siloru au sternitu in» ¢i suvenirile strabune, si au desceptatu in ei conseiinti’a demnitatii natiu- nale; si reintoreundn-se la vetvele parintiesci, au Iuminatu prin opurile lora nemoritére natin- nea intréga, sian pusw fundamentulu literatu- rei ndstre mai néue, Invetiaceii acestor'a sau impraseiatu ea Apostolii, predicandu inviarea in t6te partile; ba au trecutu si la fratii nostri de peste Carpati, ea s@arunce si acolo sementi’a natiunalitat Cine s¢-nu gfieésea Dloru! e& vorbeseu act despre Sincai, Clein si Maioru?! Acesti trei mai apostoli, a earoru véee potinte provoca la viétia néua o natiune, ce parea amortita pentru totu-de- una. Sincai, nemoritoriulu Sineai! Ca tenera in- ca, elu concepit gigantic’a idea, de a serie Cro- nic'a totororu romanitoru! ‘Prei divei de ani, in mediloculu perseeutiunilora amare, Iuera elu necontenitu la marea sa opera, cercetandu téte bibliotecele din Rom’a; .eele mai multe. biblio- tece publice si privatedin Austr’, siadunandu cu diligintia neobosita documintele privitérie la intemplarile natiunii sale. Altulu endea péte o8- tenitu, descuragiatn Ia mediloculu calei; dar marele seu sufletu nu se sparia de stavilele, ce lu-intempina. Anii treen maretiuluopu e gata. Opus igne, author patiouto digaus.:* (Opulu dem- nu de focu, autoriulu de. spendiuratori). suna sentinti'a teribila a censoriului magiaru. Sincai neei acum nu despera. Au pierdutu téte, patro- ni, amici, avere ... ... dar maiare inea doi de- sagi; chiaru destulu, ea s@-i scutésca riulu opu pana la alte tempuri_mai fe acesti desagi port elu pe umerii. sei tiunii, avendu datina a dice eu eunos: plina'a marelui lueru, ee a facutu : fn hoc fe tus meus est, in quo post fata glorifizabor ; si non nudet fecisse, neo portasse pudebits* (In acesti de- sagie opulu mien in care voiu fi prémaritu dupa mérte; déea nu mi-rvsine, e@ Tam facutu, nu-mi va fi rusine, neci eft Tam portatu.) Pre- mtiulu seu profetiew s'a implinitu ; eronie'a Tui © celu mai pretiosu opt a téta literatur’a roma- na, si numele. Sineai adoratu de tita natiunea, Nu mai pueinu, pretiw are si coleplivnea sa de documinte, cv se pastrézn in biblioteca diecesei rom, de Oradea-mare, carea pusa in ordine si edata ar face unu mare servitiu istoriei romane, Mare meritu si-a easeigatn Sincai si ca filologu; cfici prin opulu seu: Blementa Linguae Daco- Romanae* (Budae, 1805) puse fundamentulu fi- lologiei romane moderne. Cu elu asudaty, si cu elu dérme acum ami- culuseu, consodalulu seu, fecundulu, nefatigabi Tula Glein, calugarulu, carele cu ingenial seu raru imbracisid mai téte ramurile seiintielorn, teologi'a, filosofi'a, istori'a, filologi’a. ,.Biblla santa tradusatota din evreesce si grecesce (Bla= situ 1795) ,Teologi'a morala' (1796), Brevis. no- titia Nistoriae Valachorum ab origine gentis usque sec. XVIIL* ,,Istoréa din Ardeatu, tiér'a romanésca Si Moldavi'a* si celelalte, din eari multe neei pa- na astadi nu au vediuiulumina, sunt totu atate documinte a inaltei sale eruditiuni, a zelului seu neobositu, si a iubirii sale catra natiune. Elu a inceputu si Dictionariulu du Buda, primulu opu de feliulu acest'a in literatur’a romana, Cu Sincai, cu Clein. jace acum si zelosulu P. Maioru, earele a portatu dispute invingatére, in contra totorora acelor'a, ee negau descendin- tia néstra de la eoloniele trainne. Elu a descep- tatu sia intemeiatn in romani mai multu de- efitu ori-care altulu conseiintilw despre adevera- ta loru origine, ef sunt adeverati nepoti ai ve- chilora romani, si limb’a lora ¢ limb’a poporala oe sunt a celui mai alu lumii, Scriptele lui deo natura polemica provocara oadeverata r volutiune in Inméa literaria romana,si sternira in romani interesulu, dorulu de cetire. Frumosu dice despre elu copiosulu nostru Eliade: ylsto- ria pentru: inceputulu romaniloru a fericitului P. Muioru a fostu unu felin de toiagu alu lui Moise, prin care despicandu marea de intunerecu, ce ie~ nea pe romani, i facea se tréea din colo de Egip- tulu mintiunitoru, si se cundsca adeveratulu loru inceputu:* Predicele sale a fostu.tempu indelun- gattt unieulu museu alu preutiloru romani spre cultivarea loru in artea oratorica besericéses Istoria $a besericésca, pe Ianga t6te defepturile, are meritula nedis In, dea fi asternuta temeiulu la 0 istoria mai deplina a basericei ro- mane. A lueratu. multu sila Dictionariulu de Buda, inceputu prin Clein, dedueunda radecin's cuvintelorn, si prefigundu-i in frunte way frac- fata despre ortograj’a romana (Orthographia v0- mana una cum clavi ete.) in care mai vertosu natura, vocalilora si a consunantilora se afla desfasiurata cu multaeruditiune; sium Dialogu pentru incepululu limbei romane, scrisu interesantu sicu multu adeveru. Preste totu din scriptele lui respira pretotindene cele mai inflacarate sen tiominte relegidsa si natinnale. \474 $i cine s6 nu se inchine cu reverintia um- Dreloru marelui Ciehindealuy care acum pe la 1814 strigé romanilora nii un'a; mu e aici grecu séu latinu, unilu séu ne= unitu; un'a trebue s@ fia nati’a romanésea ! Dloru! urescu din adunculu sufletului indiferentismulu relegiumaru; lase zelese fiacare pentru religin- nea, ce i o dicta consciinti’a de santa, de man- tuitoria, Cu tote aceste potemu fi trebue si fimu solidari, e&tu mai solidari in téte acele, cari nu impérta strieatiunea sufletului, Si candu se mai afla totusi si astadi meni, carii sub falsulu pre- testu alu relegiunii, arunca schintéw'a desbina- i intre fratii de unu sange, — ce mare, ee no- bila anima a trebuity sé alba acelu barbatu, care acum inainte en 58 de ani strigd natiunii: mu e aici unitu séuneunitu ; un'a trebue s@ fia na- ta romanésca! Cichindealu a ilustratu prin di- verse opere teologice si pedagogice; a eseclatn inse mai multu pein Fabulele sale, edute a dbu’a 6ra de Eliade, scrise intr’o limba, precdtu se po- tea pe attnei de corésa si generala; despre eari cu drepin cuventu eschiama acel’asi Eliade : .Fabulele lui Cichindealu potu fi pentru romani tote de un'a tablele legii, aduse in desertu. Filosofia, re- legiune, morala, tole te «fla romanié in el Veniti acum sé punemu o floriciea de re- eunoseintia pe mormentulu nemoritoriului Ge- orgiu Jazaru, carele parasindy patria sa natala, irecit la Bueuresei, pentru de a fi regenerato- riuln Romanici. Acolo prin boieriuln halaceanu, care mai sei inea sit? romanesce in acelu tempu de degenerare nativnale, mediloe\ la gu- vermu, 4 se redied in ruinele stului Sava o sedla natiuala de teologia si filosofin; si Lazaru fu numitu (1818) dascalu de dogostovia — cum se ‘a pe tempurile acele, — si de ingineria, Eht tienea cursurile sale in limb'a natiunala intr’ unu tempu, candu totulu erd decadintia, eandu in beseriea prentii si eantorii_aveau fala a sier Di in limba straina, eandu judecatori’a, adminis- tratiunea curgea in limba straina, A avutn mai multe opere manuscrise; meritulusen adeveratu inse este, e€ elu ered prim’a Gra la romani o lim- da pentru seéle, si et nmestecandu in studiula sciinticloru suvenirea vechiei patrie sia v oru stramosi, fece eunoscuta scolariloru origi- nea Tora romana, si i-indemnd la iubirea si cul- tivarea limbei natiunale. Ineursu de eati-vaani clu si-form la wr'o 20 de invetineei, plini de si Hliade — carii se respandira in téte partile, Iatinda lumin’a si cultny’a intre romani. Romania detoresce brava- lui Lazaru renascerea sa! S@ punemn o sarutare ferbinte si pe mo- ‘SC fimu noi oti roma- | | dest’a eruce a poetului loanu Vacarescu, pre care | abié inainte en c@ti-va ani In-potreeuramu la locasiula otermu intre Iacrimele natiunii, Dupa | nemotitoriulu Dositeiu, elu e primula postu ro- manu, care merita atentiune, si care nu fra, merita pérta framosulu nume de parintele poe- | siei romane. A cantatu amérea, pocharulu, pri- mavér'a, gloriele pierdute. $i eandn eanté natin- nalismulu, parea e@ audi umbr'a plangundaalui Stefamu pe ruinele mucedite ale patric’ eadiute, Avemu de la dinsulu si nesce observatiuni a supra gramaticei romine, cari an ajunsu déue editinni (1787 si 1804), Sufletula sew romaneseu. se reflecta frumosu in acele viersuri simple, dar insuflettte, ee le prefige Ia a dou'a editiune a gramatice! sale : »Urmasiloru mei Vacaresci, Lasu véue moscenire, Crescerea limbei romanesci, Sia patriei iubire* Cavinte sante, cari nu aru trebui sé lip- sésea din testamentulu neci unui parinte roma- nu! Asié simtid, asié sorid Vacarescu! Sborulu imbueuratoriu, ce Iu dedera nesee barbaticaacesti-a limbei si literaturei natiunale eri din dtin dt mai evidinte, Literatur’ ro- mana, earea pana aci afara de opere tovlogi istorice si gramatice, — cele mai necesarie la o natiune — abié potea s@ arete alte produpturi, se falid acum eu lucratori respectati in tote murile, atitu in cole ale beletristicei, etn si in | cele ale seiinticloru. Natiunea incepta se in resé ton mai tare de binele seu spiretualn, si 2 simtf, & numai prin literatura natiunala pote pune fundamentulu unui yenitoriu mai fericitu, ce lu-merité cw dreptu caventa dupa atate su- ferintic. Da! romanulu, potinte, gloriosu odi- niora in campula Iupteloru; trebuid se devina acum potinte, mare in literatura! (Pines va em) Tustinu Popfia. MORMENTULY st ROSA. IV. Feso) ‘ata uni rose mormenta “nesta vorbesce “Din maltuly plansu eu caro aurora te stropesce Ge tac, vei spine mio, o le de amore St row ntreba cra ydar’ tel span mic, Ce faci intotu-déan'a din cei oo 'n agonia Apa in wins reo, ain pin de ora? Shrov'a i respundo: ymorminte 'atanecise, Eu facu dig aste laefom iubite at doibse Parfum de ambrosia o-apotveray in etera.* Mormonti’ pune cr plapanda Borcie, Din fiacare sufletu eo ‘vod ‘ci 'n mine pica Eu facu unw argeru candidu ee sbora-apoi in coru!* ‘M, Strajann,at SUVEMLEL DE CALETORUA, x. (Néptea Ia unu-spre-diece, — bulovardulu italian, — strad’a regésca, — piati'a Coneordiei, — carpi elisei, — eafds-chantants, — Mabille, — 0 istoriéra din Mfa- Ville, — bulevardula de Sebastopolu.) ‘Tempulu e pe In unu-spre-diece ére n6p- tea, Dar nu ve gentti, fruméselora cetitére, a face cu mine o preamblare pe stradele cele mai umése ale Parisului, Nu vom fi numai_ noi ate, La Parisu, numai_pe tempulu pe vidti’a, Kea ce splendére fee- ‘ite bulevardele. Boltele téte sunt deschise, téte iluminate pompost. Par’ ¢& la, Cafenelele si alte focalititi publice stralucescu de lumin'a _nenu- Inerateloru lampiéne de gazu. Pe strada undu- Iéza 0 suma colosala de émeni. Caretele private, Hiroscarii, ommibusele treeu, alérga wnii dupa tii, inedtu e anevoia a trece la partea de din- folo a stradei. Suntemu pe bulevardulu italiana, Unulu Jdintre cele mai frumése bulevarde ale Parisu- fui. Promenad’a Imei frumése, Sé stimu eate- minute si sé aruneamu o privire de ochi a in singur intatére. Noi inset ni se ivesce unu edificin noua, Inca nue gata, Dar ai josu? Besorie’a Stei Magda re cele mai interesante S'a inceputu In 1764 si s'a finitu Contiene multe picture, frescouri si nulpture interesante. Mai treeemu prin strad’a regésea si sosimu piati’a cea mai, frumésa a Parisului, in pia- iu Concordiei. Kea-te suntemu in un'a dintre emai grandiése si mai imposante piatie ale ami, Fatia eu noi curge Sein’a, peste care pun- Coneordiei ne conduce In cealalta parte a prisului. Din eclo de punte diarimu unu edi- it fromosu. Cas'a in eare corpulu legislativa ne siedinticle sale, si de unde vécea lui Emiliu livier, Jules Favre sia altora resuna in totalu- 2s. Dinedee, in stang'a néstra se estinde gra- i's tuillericlora, din apoia acesteia palatiula snumitt a lui Napoleon, tuillerfele. De-a dr fanéstra audimu una murmur necontenita, demu preamblandu-se mfi_si mfi de émeni, nte si sute de carutie vinu din acolo si mergu direptiumen aecea, acolo ¢ © promenada pom- | pésa, campii elisei, Tndata vomn Indo si inte’ acolo. Sé petrecemu mai antain minte in loculu unde ne afltmu, Sute si sute de lampe revérsa luminele loru supra pietiei, siin splendérea acést'a cele déue pompése fantani saritévect multe gure, cari tote vérsa apa, ni infattsiéza o pano- rama férte romantica. Ambele fantani sunt co- losale si interesante. Cea de catra strad’a R voli prin figurele sale representéza fluvi infatisiédia Rhronulu si Rinulu, cerisiurile Franciei, agricultur’a, navigatiunea siindustvi’a; cealalta representa marile, ocea nulu atlanticu, marea mediterana, peseuitulu si navigatiunea pe mare, Téte figurele sunt din fern versatu. Dar s@ facemu pe scurtu si istoriculu ace tei pietie! La anulu 1763. orasiulu a aredieatu in loculu acest’a o statua in onéven Ini Lavdo- view XV, inse in 1792 camer’a legislativa a d rimavo, In loculu ei se innaltid o statuaa lib tatii, si piati’a se num) pinta revolutiunii. Po tempulu domnirei despotice statu’a fu inlocuita ‘Ludovicu XVI, Maria An- toinette, Philippe-Egulité, renumitulu Robes- pierre fara omoriti ints’ unu modu brutalu, La an, 1799 érasi searedicd aice o grandidsa statua a libertatii, éra in fine la 1836 colosalulu obe- Tiseu de Luxor, eare si acnma decoréza piati’a, Acestu obelisca, ¢ donulu lui Mohamed. Ati, vi- -regele Egiptului, datu hui Ludgyiew Filipy. Costd din o bueata de marmore vosia, de 72° in nalta si 5000 centenarie de grea, Obeliseulu in- tregu e inzestrata cu 1600 de hieroglife, cari representa faptele Ini Ramses séu Sefost Si cu aceste s@ ni luimu remasu bunu de la piati’a Concondiei, si x8 treeemu in campiieli- sei. Este dre cineva dintre dvéstre care s@ nu tia cotitu candva ceva despre acést'a promenada frumésa? Kea o vedemu. St inaintea néstra. Caleamu si noi pe ea. Cfile cele umbrdse, ar- dori tufosi cu lampele ardiende aninate de ei, multimea émenilora, ui improviséza o plaeere spirituala in anima néstra. Ori in ce direptiune aruncéimu privirea néstra, in téte locurile vede- mu émeni, jocuri, petreceri, voiosia; din tove locurile ni suride tGnerétia, bucuria si placere. Campii clisei_pana la pérPa de triumfu, despre care vorbfi in rindulu trecutu, forméza prin esinfotu, pe eay promenad’a cea mai framésa a Parisului Ya paduritia pentru placeri sa infiintiatw in 1616 de catra Mari’a de Medic promenada, pentru cuvte, In ani 1814—15 englezii asiedi- endu-si taber’a loru chiar in loeulu acest’a pa- duriti’s se devast cu totulu, dar In 1818 se476 plantara arbori de now. Prospeetulu cel mai frumosu ni-lu infatisiéza campii elisei dupa mé- dindi de ln 4— ele cite mergu in padurea de Boulogne, téte treen p’aice. Sér'a inse astsdere ¢ pré interesantu a petrece in cam- piielisei. Pana la déue 6re dupa médina furnica intre arbori o multime de émeni vedemu pe unu june preamblandu-se eu o ju- na de buna séma ¢ muierea Ini; colo ni se ivesce unu betrantt ce duce la bratin pe o fe- meia ténera, betranulu se plange de podagra, Gr nevést’a se nite peé multe la ane june. nesmintitu ¢ fratele seu; mai incolo vine 0 so- cietate de teneri, au voia buna si canta; mai departe diarimu o féte ténera, Démne palida e, negrestin se teme, cf-ci ¢ singurica singurea. ucemu in alta directiune, vedemu fantani saritére, diferite jocuri, carousele si altele. Dar ce sunett dulee stwabath In urechile néstre? Suntemu la asié mumitele cafés-chan- tants. $@ intraimu in celu mai frumosu. Eta colo unuln iluminatu forte splendidu, Se numesce Café @? Aleasae. Pe canda intramn, unu_ pub- lieu numerosu cam de 2—3 mii de émeni ocu- pa mai tote locurile. Abié ni remase o mesu- tia, Intrare nu se platesce nimica. Ca sé spesimn ceva, ni ceremu efite-unu paharu de bere. Seen'a. de unde se intempla productiunea ¢ iluminata forte splendidu. Vr'o 20—30 de fete imbracate clegantu siedu téte pe scena dinapoi, si candu cfte un’a canta, numai se scdla de acolo. chiar acuma incepe a bruneta frumé poest’a Ini Beranger: Malgré Ia voix de la aagesse, Fe voudrais amasser de Fors Soudain aux piedsde ma maitresse Frais déposer mon trésor. Adéle, & ton moindre eaprice To satiaferais chaque jour. Non, non, je n'ai point avarice, Mais jai beaucoup, beaucoup d’amour. *) Aplause frenetice urméza dupa fia-eare strofa. Apoi vine a déu'a, a trei’a a patr’a feta, si t6te canta frumosn, téte ni procuéza eite-va mominte dulei, Deosebitn eintecele poporale freneese si horele din Algirta atrasera atentiu- nea néstra, Ambele sunt pré frumése, ‘intere- sante si originale. *) Ori ce s6 dica vécon intieleptinnii, dorire-asit s@ amu aura multu; oa ce placere asin depune tesau- rulu meu la picidrele mandrei mele! Adelu, asin satis- face tite capriciele tale, Nu, nu, eu n'am in anim’a mea avaritia, ei amora multn, moultu, Dar éea tempuln a inaintatu. Acusi va fi o dra, S@ esimu! Mai facemu o preamblare in susu catra areulu de triun Inse ce edificiu pomposu iluminatu stralucesce colo? S¢-mi ier- tati, dar acolo nn ve potueondues. Acoloe renn- mitula — Mabille, Vi voiu povestt inse o i ria despre acestu_loeu. Alfredo si Osearn erau amici buni, Celu antdin portd oficin kn ministeriu, Alu doile er aplicatu Ia ambasadur’a din Berlinu. Dupa 0 despartire de mai multi ani amici veehi se in- telnira pe Strada. .Cum traesei ?* seintrebara i. »Bine,* respunsera ambii, Esti insoratu? ine ixebi Osearu de Alfredu, .Da* respunse acest'a. Si esti. fericitu?* — ,,Porte- Me buewru. Te voiu rogé, ca intr’ un’a din dilele venitére sé me reeomendi la socf'a ta. .Bueurosu. .Permite-mi inca orogare. S¢ petrcci sér’a de adi cu mine. Vechiulu nostru amicu Louis asisdere va veut. lérta-me, frate, et mn-ti pota im- pling rogarea. Eu locuesen aici langa Parisu in St. Cloud, si-in fia-care séra dupa incheiarea ofi- ciului me duen a easa Ja consért’a mea, Absen- tandu, ea s'ar sparid, si ar cugetd, ef mi sa in- templatu atte nenorocive* — De asta sé nu te ingrigesci: Tvomu_ telegrafit, et astadi nu poti merge a cisa*— Dupa multe vorbe AL fredu se invol. Sos) eér'a, si vechii amici se trecura bine. Tempulu treet intre convorbiri interesante, Vinulu de Champagnaavi efeetuln sett, Toti trei devenira voiosi. De odata unulu c| proiepth sé fea o preamblare in — Mabille. acolo. vent eapulu sé mé Amicii lui inse atét'a i vorbira, pana ee si-dede si dinsulu complacerca sa. — In alta séra ami- cii Tui Alfredw dra lu-rogara sé remana peste nopte in Parisu, Atunei se invol_mai de graba. Petrecura si a déu'a népte In olalta, A treia dt pe Ia médiadi bietulu Alfredu eapetA de Ia mu- jerea sa urmatérea serisére: ,Dlu meu! Unu Darbatu eare ambla in Mabille nu e demnu de mine. Voiu face pasii cuviinciost ca s6 no de partime de olalta pentru totdéun’a, Remani ow Ddiew!* Sermanulu omu_ stete inmarmoritu, apoi se repedt a ensa Ja St. Cloud. Loouinti’a lui erd desiérta, Soci’a Ini s’a dusu, sinu sa rentornatu mai multu. Numai atunci blastemd tristalu barbatu momentulu in eare past in — Mabille. Dar atnnee fu pré tardtu! Noi inse sé mai visitimu bulevardula de Sebastopolu. Despre ast'a voiu vorb{ de alta- data, si pan’ atunee delectati-ve in ilustratiu- nen din numerulu acest’a, Tosifa VuleanaT SECATURE DIUARISTICE DE PESTE CARPATL Coru envontu! Mi-tn dati? E bine! Sé vorbitaw dara cito-va cuvinte despre o ecstiune intorosanta ! Nu. ve uitati cine © subscrist la acest articulandra, Nu Aoriti a6 aflati, eine sum en? Ascultati eo voiu dice. Moditati a supra ei. De eumva nm sum in dreptu, res- pundotiemi totu po ealea acést’a, séu condemnati-me. Cam va vini la socotéln, Me tiona de devis'a filozofu- lui antion — (pormitetiemi, e& -am uitaty numele ! Ceins dina’ Rovitemgy dati mainey =~ de sel a bine, domailora! Introduceres e gata. ‘rdamu in eostinne! Sujetutw despre eare am s@ vorbuseu, sei mai any, opr dslionte, Dae wram dls bine, E— himposu, De aceon mi prin aceste orduri raise voru inghinpa Ineo! totu mia. wot ps Vor avé euraginia a-ini intiude man’s intr’ acest eu bu de vespi Ca ori care romannadeveratude dinedee, ecteset si eu eu eca mai incordata atentiuue diuarele de peste Carpati, Dar ew dorere trebue 8 a afara do déue-trei, cele mai multe facu a supra mea o impre- sinne forte neplenta. Din diin diam motive noue spre a me conyinge despre accea, e& dinaristie' néstra din Romania intrunita ¢ in — docadintin, ‘numai numerula dinarelora cate 1a aéma mi-vora contradice, Vora alirma déra’chiar si contrariul ascrtiznii molo. Ei i se la rindulu men vinu 2 intari de now even co disci roai enon, mai adanganda, e& need odata na murmornta joifora compra intlovirea unoi diuaristiee. Nu, Baromo= trulu cela adeveratu in privint?a aet’a e valdrea loru idea privima valdres interna a celorw m atte foi do peste Carpati, apoi esta s@ marturisimu, eh aceva so reduco chiar Ia nimiea, Vedinrama ress. rindu o multime de fof, mai in fia-eare septemana ue suprindea eto un'a néua; dar abié aparan doi-trei m eri, fia 8e muti ln colo eeresci, si nu mai eran no- rocosi a vod cinstit'ai fatia, De ce? Pentra ef lili sea valérea interna, Si Domne intra eftu compromita astfelu deaven. turieri literari vada dinaristicet roman Dar @ lasimu aceste de 0 parte si sé vorbimu despre unelo dinaro ee aparu acum. Nu am sé opiuiunea mea din puntula de vedere alu outa roi partide, Do parica lor politien ou me vein ocupi. Last accst'a pentru fole politics. Voiu diseuté cestin- nea numai din puntalu de vedere literariu. In efit adeca cle sunt la innaltimes literature’ presinto. Me oi renisinge In mora’ ttl aes limba, eon- daita ioru, Am studiatu en atentiune diuaristio'a mai mul- tora natiuni, dar in tota vidtia mea n'am ectitu.atate murdariisi imbalatiuni ete publica mumai in univ’a septemana uncle foi de poste Carpati. Sido cumva e Arepts, ei din limbagiulu foilora so péte cundsce sta- rea Viet sociale i politice, poi sersana Romania, t¢ compatimeseu, 86 trovonm la speciaiitti ! ‘Prompot'a Carpatiloru* o cola mai mare dius rin dupa jRomanulu (Despre ,Monitorin nu vor- boson.) Toti evi ee eunoseu potcrea cuvintelora, — toti | wreoun di ati sunt in staro a pricepe si suseepe feunsetia, Aa armonifas. a, imboi”néxtre, = reeanosct, esinte in diuaristio’a romane nimeno nt posiede 0 Pura inal abilndeedtu alu Cooarn Eoliaeu, xednctorult celui dinariu. Ce poeatu, ef acesta litorata talontatu alu nostru in tempala dio urma intr’ atat’a se dedatu ‘asi incinge péu'a artisticn in lievidulupersonalitatilo ru, si eoborindu-se de pe piedestalula innaltimei sale adi se tavalesco in noroiuka mardariclora eelorw mai spureate, Luati in mana ori care xumera alu ,,Trom- potei* si sum convinsu, e@ toti veti intreba eu” mine Ce felu? Acest’a ¢ limbagiulu in eare se aidveséza unt omu ealin extra altaiu? Acest’a e metodala_ prin eare se sustioue demnitaten literaria, co trebuic #0 pazésea ori si care literatu? Nu! Limbagialu acest’ vu e alu Smeniloru de litere, ci alu — pilaritielore. Mare pagu- da penira diuaristie'n romana, ef dlu Bolien mu vre sé prieépa ast’a, PN Despre Heform'* nw voi vorbi ainiea, pentra ca roilactorult ei ,fueanda o preamblare prin tidra,* nua aparata multi temp, Nu am vedint’o de atance de cand a serisn, ¢& ,mitropolitalu. Romanici a potre: cut la Hlépatak’ en” mitropolitaln popistasi dele Biasin nElovula Patrivtu® asiadere nu ne-a fotieitan temp indelungata eu aperint’a sa, Redactorula aleca a ,,voingiain in Enropa,* In Parisu, Colaboratorit lasati 2 casn sau eertatu intro sine, deci fis n'a potutn os Asié ni se spune acést’a in fruntea nriui din urma, Nu Sein dea esr’a acon a fosta numai spivituala, precum 0 dice »de principii,“ — séa domnii eolaboratort lunt Yau si de eapu. Asta mu ni xo spane in frantea foi Bietule Caudianuy, si elu a pativ’o! Dupa enrios’ Jui rontovuare iui drumulu eetra Pavisn Inainte dea plecé conerediit conducores divariulni sew unci pono eu noseute in literatur’a romana. Dupa sosirea tat In Pa- risu primi e@ti-va numeri din ,Perseverant’a* Mare trobnid s8 fix suprinderea tui la'cotives aceloru numer Indata se puse la mésu si adres o serisére prin redae- torain ,Romanului catra publical cetitoriu, in care face cunosenta, e4 dinsulu primindu in straivetate ed te-va numere scrise de aciual’a rodaetiuue si nev nda intr’ insole decatn vulgare personalitfti* suspinde apartinnen foil pon Ia Yotoreerea lu in tea, Natinnea Romana* ounieulu diuaria, eare anun- tia in frunte, ef jredactori de dreptu sunt toti abouan ti Va s@ dica ,.Natinnen* are pré multi redactori, s — pré putin’. Precam adeca e mare sé mica mus rl acelora, earii nu sefu sé-si prapadéseaaltfelw ps ralele, decitu abouanda-se It ,Natiunea dlai Pasealu, cf-ci consciinti’a nu me idsta a'o numi ,Natiunea Ro- Asta ar fio insuita neieriata, Destulu va 1 poeaidsea pentru ea dlu Pascal, FE. bine, do draco redactorii aeclei ,.Natiani sunt toti abouantii e, mi-vine s¢ erodn, ewes fntre ,redne- torii-abonanti* ai of 90 alla si atare stevarin séu_ pnrea- riu de la tiéra, si de buna sma aceat’s « asemenatt a do uusdi po mitropolitulu Romanici ew wan — cal betramu.s Omu eultu, ai intra o fia soridaaasié cova w'a potutu sé seria, Asié patiesee omult déea toti abo: nantii sunt totodata si redactori ‘Et nane venio ad fortissimum vi Am cotisn si am auditn multw presei din Anglia, si pan’ acuma eram totie do-aces opi- uno, e& pros'a englezn occa mai libora, inse sa gasita un omu, earele veni a ane enavinge, 40 jespro libertatencea _mai absolute libertate de presa esiste in Ro- manf's, Avesta omu ¢ Boldurn Latiezeu, Limbaginlu acostai dumou conticne téte clemin- tele co compuna murdariilo si imbalacinnile ecie mai spureate, Vasu asemend ea limbaginla droscariloru, dar acdst'a asemenaro ar fi a vatemare pentru — dros ‘cari. Modulu de seriere a eostuia nu se mai pote nami limbagia, H racnirea nnei Bere selbatecs. Strigatuu do desporatiane alu um individ lipsitu de ori ee cultura si osdre, Asemene in solentin si impertinentia in conte ondrei presei romane n'a comisu inca nimene. Jnteu adoverw uu sofu ce se adaira-mai mult liboratitatea gavernului de la Bueuresci eure sufore nwsste espeptoratinn’ nevasinate, — séw rabdarea pub- licului, eare permite ea waa miserabiln #0 eusedie a in- sulté fotu ee este sacra, bunu, nobila si sunt, Cotiti ori-care numera alu divariului_ Moldova, si voti avé acasiune destula spre a ve couviuze despre cole dise mai susu, In dinariulu acest’a eci de lagu tituléza numai ;hoti* — ytalhari — al Kia jruntea foiet; Deer a mai 'vemasu uunut restu de conseiintia, de ondze, de moralitate in esi do ta guvermult mnnteneseu . .. ¢te. Pe offeiri i un- imesce yhoti de strade,* — pe fratit sei din Munteni’a — ,straini,* — dr unirea eolora déue_prineipate a bo- todin’o ,hotia si talharia muntenésea.* Asié dara ea e stilu framosu ? Apoi mai diceti, e& dinaristie’a de Aineolo nu pro- pasieser ? Spinu Ghimpescu GE E NOU? o_ (Diet'a Ungarie’) in sivdintiote sale din septe- mai'a treenta n'a desbatuia neseari proiepte p dorise. Siedinti’a cca mai interesanta a fostu aceen in ‘eare #0 faeit o motiune in privint’a unui drama de feru de In Dobritfnw prin Satmaru ia Sigetulu Marwatiei Inte’ siedintia s'a verifieatw sidepatatulu Macelariw 4% (Ciudata scire) publica ,Siovula in numeral vou evi de pe urma. A nume serie, e@ unii barbati be- ericani de ai nostri naw alt'a de lucra, decatu se tru- dleseit a descopert na seimu ee neortoitoesii in seriptele vemase ide Siulutin, in a earei urmare se nevuiesca a-si merite prin o parodiare tradusa si_in istori’a, Hresericel dete faimoscl corte dogmaiterbes ccosei despre ,,tria capitula. Cu. dorere Inému notitia, despre acestt fapin antinatinnala, Paguba inse,c& na hiise spune sinumele accloru doroni. Acuma inainte dle alegere trebnie deslarvati pe toti accia, exrii si cu sugramarea interesalui eomunn aru fi gata a se ured in aeaunulu mitropolitanu, Josu dara cu mase’a, sé-4 ea ndscomn toi! ‘<". (Lublicare,) Prin acéat'a am onére a convocd la adunanti’s gonerala, caren se va tind aivo in 19/3t vetovre a. ¢. demansti’a In 10 Gre, pro toti ncei conpa- twioti romani, earor's Hi jaco Ja anima statorirea Alum- nreulti ronanu natiunalt din ‘Pemisidra, spre modifica roa statutelora alumneale intra intiolesalu resolutivnii ministeriale (@ cultului si invetiamentalui) din 24 sep- tomy. a.¢. nr. 8177. Meletia Dreghiciu, m. p. pres, prov. a comit. alumnealu. sXe (Diu Alesandru Romanu) sosi cx ineeputula sep: tomanei treoute érasi in midiloeulu nostru din ealetor’a sade la Bucuresei. Tenerimea romana de la universi- tate lu-bineventi domineca in eorpore. In numele tene- imei vorbi juristula [V.a Andreiu Cosma, la care dla Romana response prin eavinte bine | titire _ ste (iterologu.) Din Nasouduprimima sei trista, e& malt meritataln basbatu Basin Nasew a re pausata in Domnulu. Kini" @era idea's! memoria pinecaventata. «e%s (0 drama petrundiatire) x's intomplata Ia Cosi 6 sevmany cena dein ment ek dees dar ni potea sé platésea, Deei so ordink. in contra ei exe ceutinne si se defipse terminulu eandu xf se vonda pr lcitatinno “colo ddno-trai eapre si of oe avea, Acosta animale fura manate septeman'a trecuta la Ciusiu, en volo in térgu 86 + fuea lieitatiunea. Cu animale si nonorocita veduva, eu trei eupilasi a svi, Cand se bath dob’a dandn aemuw spre incoputult.lieitatinee, bidt’a muiere \cepura.a plange dorerosu, ‘tu de mare improsiine a supra Ww individ proiepti detorf'a muerii, dar i simmai remasera eiti-va flarini. Seomai's vaduva de bun sda siva duos, 9 mice ulin tempu de aceste fapta nobila alu publieulai din Cts " a ex (Unt jurist arabe in Pesta) Dilole tv sosk in capita?’ Ungaried ama arabn nascati in Ary Dinsala sa ereseutit in Constantinople, unde asi eeputu a studid cursulu juridien, wre sé-Iu enninuene aice, fiw x8 se ica alvoeatn in Ungaria, Une guresce vorboses bina. Si ncuma e inerisu ines ju isti, E interesantu a vee intro evialalti «nori “po acest arab, entee totdun'n prt eortumal se at: 2°, (Curiisa cutemare do owire.) Una jaccatorin din Boemi’a a inesputu proces pentra vatemare de ondre in contra unui cologa alu sen. La portractare dise eelu yatemain: ,Caxdu omutn acost’a ma aumita: Bismarck! am mai siferiiu, eu tite ef si avéat’a a fost © batjocura destula de mare, — eandw inse elt mi ou ef sum — Concordat, éat’a — vatemare do onires* fe (ymen.) Chine In iuchsiarea mumerutui tre cutn primiramn din Aradn seirea interesanta, e% di Sigismundu Popovieiu, I. vies comite i Aradulai, si ablezatu dictalu s'a ennunatu dl eu domoisisr’a Eiclea Steinitzer. a's (0 eununia romantica) s¢ intempli, su mai Dine chasé se intemple dilele trecuto intro boserica din Pest’, Mircle si miréva inaintara acuma pana le altariu, eandu dintre publiou de odata se ivi o fota si sari in bratielo mirelni, dieandu ef sc bueura potendu vedé pro vechinlu ei amanta, eare de buna séma 0-0 va parasi neci candu. Dupa nesst'a cena neasceptata, actulu eununiei se aman numai deeata pentru — tot- déune 12°, (Insciintiare.) Subsomnatula advocatu eu dip- loma, are ondre a oferi publiculai serviciole sale ca ad- voeatu — veri earuis va avé procose, eu protiurile eete mai moderate, ataitu ia comitatalu Albei inferidre, eat to, facori de petitiuni ori in are limba, i recursuri la guberniu, carte de casatiuae — . Ofern ascmene de a pleda si gratis pentru cei ce n'a modilice — ori cine ar vot a-iai face ‘ondre, me pote gasi in eancelari’a mea La Blasi, aso- mene se potu adres si_gasi in Aiud in cancelar mea de advocatura pe inereitintiatula si eoneipientula ea nt mai potui su-479 meu D. Georgi Catoua. In. privint’a. consulta Drimesca srisorifrancate in Blasiu séu Aindu, Bi: Poet, 1867, Aleesandru Buda m.p-advoeatu si inspee= torn generale a bunuriforu eierului de Ia Blasi Literatura oF, (Teatruiu nutinvatu) din Bucuresei s'a desehist. si pentra sesonule acust’s, Cu bucuria vedemn, ef v chii artisti si preauti ai seenei romano, Millo si Pascal nit train in discordia — in fine de inaintares binelui eomanu, Amu ssti artisti sé fia deschisu toatrula ro- are piesa originale si néua, *. (in Traianid’a) dai Bolintincann — despro | care nial vorbiramu -— att esitn eate-va brosiure. Noi inse inea nu te priniramu as (Diorile) se numesee unt diuaria now cea aparota de curendu in Romaui'a Din strainetate, Curtea francesa) esto oonpata ex totule eu pregatirile de a primi pre Maj. Sw imporatula Austriet tn Pavisu, Pentru Majestaten Sa se pregatesee tims tro- nu separatu, Acostu trenu eonsta dit patra inchiaperi vte pompowo; cea dantain are tapeta de panura, & Aju'a de matasa; a trei'a o neteda eu totulu,. a pata este provediuta intriga ew parieti de oglingo, aurite pomposu. Tota trevuly esta statulul 200,000 (Despre Imperatutu Xapateonu) se respaidi faie wn'a, cumea at” (in delivin, storia ncestel farme cutie 6 esto urmator?a : In Biaritin ae pregateseu nosce pre porate, co euntu de lipsa penteu port; imperatultaieh tai toiudéun'n e de facia, Ministrala de interne. alt Franeiei Lavaletto in dilele treeute, cereandu po ims peratulu eapetd respunsulu : ,Lemperenr est au quai Imperatulu e la porta xeésta” chiar asié se. promuncia in timb’a franeesa, ea si canda ar fidisu : Jempercur est toque, (imperatulu nebunitu), Mivistrula so apa ria, dra adjantantele lui tolegrafi numai deedta la Ps. stieliu se respandi fain’ = (Regele Vevarie,) duya eutn serin foie cole mai rospete, na se inséra. Pre semnea eugetatn, ef eu So- {in incantatori’a principéen de Bavaria, nar fi fosta Lici odata ferieitu. Regele e june si eam spulberatu, Gra perstinele inalto, eare-su in apropiarea Iut au voitu elu faca a fi seriosn prin casatori'a aedst’n, Se dice, ef insu-si ministrala Hobientohe inea a fostu in contra ea: satoriei. Acest’a abuna sama a eugetatu, ef mai bing te predomni, déca regele nu se va fhed sevios. = (Diurnatele straine) comuniea yesce intem- plfri din Amerie'a. Aceste diuraale a buna. sama yrew 4 dovedi, ea amoricanii stau mai indereptu in moral, deettu eoropenii. Se Insimu se urmedie act ddue din | fone fate intone of inioatori eau — serie tunn corespundinte din Amerie'a — eo nu demuliu avi Jocu in statulu Areansas comunitates Marianu, Comiten: | tcle fu Bradley, inspectorele lui Keye. Drepta, acea, dlipsuia Cradley) dede o ordinatiune unui negra, earele 2 voi se-0 implindsca, Bradley a voieu sla pedepsce. ¢a,cest’a se opiises apo au oetirsu mai multi negr, earl facura unu toiu grozavw Bradley spueh una revalverd, stl descare’ ino muiere négra, earea se veditta ave tai mare gura, Muierea muri de locu, Negri, ia pr wea acestai faptu barbaru, se infuriara astieliu, incatu Jnpanula Bradley fi slit a-si eared mantuirea in eal= caiole pecidrelorn sale. Acestu tirana inse mm se indes- tuli ou atat‘a, ei preste eftuva tempu i-suecese a prinds pro vr'o doi din negri respeetivi, si apoi ieduse inanten Jusiului, Unu negra Charapu), sub deeursala investiga ‘iunii, numi de mai multe ori pe Bradley. ,mineinosa. Bradley la acést’a batt po negru in. presint?a.judelui. Io urn'a acostui ineidentu nayalira asupra inapectore- lui o eéta de negr, éea inspeotorele tui de now uuu re- volver sislu descarci a supra negrilori, cose aflan intre barierile judetiulni, dintre eari eadiura doi morti. Ucigatoriula dupa aceste se depart! liniseitu; ra juriula pana in dia de asta-di inea sne-lu tua le procesu, Astfelin so rospoctédin juriula in Amrie’a! — Colu-alaltn east este cules din humea simtieminteloru, Acest'a_ so intempla in New-York rof'a principala avit toner'a fetitia, Luis’ Miller. Accat’a fu o femeia, earea avit o resolutiune atravrdinaria. Ea aviv nesear relatiuni amorése eu unu trafieante de sugiri, earei promise eu solemnitate ef o va hia de muiere, [nse Nie- mann (acest'a este nuniclo emoresula ei) fu insi in, Elu se insor’ sili pe anita de muiere. Au seést’a Luis’, se indi, sen se fia mai sigara merse in : siafli pe Niemann Iuerands, si au- la iutrebare. Niemann mw ategt neo rmicu, éra Luis'a pase juramentu, ca insielatoriula nu va eo traidsca muliu cu muierea sa. Dupa aceste t's se duce Ia parinti in Waterloo Il, si eandu so rentérse fui euartira Ja dia Fink, earele i-erii cunoscutu ve- chin ai earele l rope de Niemann, Iutr’s séra ascopth dupa nectedinciosula sicandu voi dinsuluse intre sseass, Luis’a desearedt dine revilvere asupra i, inse nici unulu nw nimerira, si ataestulu scap in’ aan, Peste efte-va minuto Niemann mai audi o puseatura, inse nw eutedidia est In strada. Dapa eitu-va. tempn merse pe acolo unt sub offcir ex ainmele Jackson sh afl po Luis'a mévia po trotair. Eri puseata prin ebst's stanga, Javiulu statori, ea sa sinueish, = (Espusetcunen generata de ta Parisu) va vemané eschisa pana la 17. novembre a. (Arestarea lui Garitaldé) nu trase dupa sine ine cotaren rescolariloru, Se dies, ef acuma de eurundy au be teritoriula papalu eam In 10,000 de Garibal ‘onducatoriulu acestora reseolatori este flu lui Garibaldi, Menotti Alte sciri_ mai prospete, de si nu eu t6ta positivitates, spunu, ed betranula Garibaldi ar’ fiparasitu insul’a Caprer’a, Fiuls lus Garibaldi) in 14 optomvre a veportatu invingere in contra zuavilore papal langa Monte m: giore. (Colima in divariuta magiarwy Hon de In 22 4,6. »Potemw afirma, de si nu eu t6tn positivitatea, ef tigi ia Pesta sositt un telegram privitori la calecarea trupelora regelui italiana ia Rom'a. ‘Déoa sedata faima este ndoverata, atunei fravecsit de buna séma voru cuprinde Civita-Vechia, si apni se vor fa negotiatiuni asupra immormentsrel onurifce a potest ii lumesei papalo, si asupra spiritualiedri) eurtel lui Pia IX, — De aci se péte eset o batalia, caren va se devina europénas Asceptamu eu incorda mai positive referitére la acésta cestiune, si alunei (in ety ni va rtd spatiula) nu vom pregeta nici noi a Je iusira in colinete divarifarnonea. ©450 Jocuri sociale, ‘Domaule Redaetora! Potrecandu-ne in societate, nn arare ori ni espri- maraimn si an’a si alt’a dorinti’a, e& de ce nu publica ‘Eamilia si jocuri sociale ? Dati-mi dara voia a vi comunied urmatérele jo- ceri ctinoscute po la noi, speranda, ei alto sorori & lo cle vi yoru impartest jocurile indatinato la dinsele. ‘Vecinulu meu mi-plaee. Fiaccare mombru aln sovietitii dice in om Vecinslt meu mi-plaes, si spane 1, de ee i co-lu nutresce in s6to dilele, 3, in eare orasin Iu-tra mite, s14, e0-1 di po drumu? Trebue inse ea caventula pe-eare cade pondorositatea in tite 1, 2,3) 4 x0 se inecpa tot cw acoea-si litera a alfabetulni. Gel d'antain ineepo cu A, alu doile eu B, alu treile eu C, si asié mai doparte, do esempla : Vecinulu mew mi-place pentru e& eamabila, Iunutrescu ew ain, in-tramitu le Arad, 5 dan po drum aura; alw doile: Vecinula mew’ i place, pentru ef neci eanda nn &¢, pentra accea hen fresou cu bobe, lu-tramitu Ja Brasiovu, aii daw pe dru- nu bani, Si asié mai departe, Celu-ce nu seie s¢ spana inte euventala necesarin dit pen Joculu colorilora. Fis-eare membru alu societatit eapota, su geo colire, Dupa co s’a intemplnen acést'a, unula in- | cope : ,Colérea men e 0 cclére frumbsa, si nu urite jeea galbena." Atunco peradn’a, eare si-t ales séu a eapetain colirea galbena, trebuio se respanda sumai decdtn si a3 batjocurdsea's alta coldre, de esemplu asié: {Coldrea mea e frumésa, jose e urita cea venetas La Asta trebaio e6 respunda indata cela cu eoliren véneta siasid mai departe. Déca cineva nu respunde indata, eapeta podepsa, séu d& pemnu. Petru celu busa. Cine-va ai societto nies do una cael re wresinte pe ataro eclecorin : ,,N’ai vediutn pe Petra Boe bunds Gaetrint seopunde * Baroda ‘Atunee intecba clu ’antiin mai departe + Cam pros- picicza?* — Caletorinlu Ia asta nu respande nimies, i face eu manile, pieidrele séu fati'a feliurite carica- ture, — cra ccialalti membri_ai societttii trebuie, 9 imiteze t6te misedrito lui comiee, Déea cineva gresies- co, sca Fide, se podopsesce, sdu da penn. Fratire cine bate, Tn inidiloculu chiliei se pana due seaune en do- sulu unulu eatra altalu, Pe acoste seaune sieda doi i si, pe cari i léga Ie ochi. Atunce societaten incepe 86 ice in pregiuculu loro, sidre care atinge po untlu care ‘iede eu unt bastonasin ; la ast’a cola atinsu intréba de colegula sew : ,Peatiire, eine bate? Celalaltn respan- de, si de eumva a nimerita pe respeptivula vine avel’a, ea's¢ sidda in locult norucosului gacitorit. Ros Trandafira tinarion im Post's 1887. priu ATeanadru Koc. (in tipogratva Ini Ket, Gest sl Koes) Piatt Gacitura mumerica, De Giea B. 18,10.9.5. Con mai do-apripe de frati; 9.10,11.5. Ba’n florosee intro Uradis 12.19.14,15.8.12.2, Aied eandva a juratu; 12.3.45.6.7 Fsto-umt name de barbatn ; ‘Buna june literatu, VBravu, zelosu romann carat; 1H ua fia dveptn din romani, Sé teaidsea Ia mmlti ani! yMo- Deslegares gicituret numetice din nr. 36 numontu fostului metropolita Alesandra St. Sinn Doslegare buna primirama numai de la di Toanw Si- Deslegarea gieiturei namerico din nr. 37 + yS0- cictatea academica romana multi ani s6 traidsea ! Dos- Iegare buna. primirama slo ta démnole si down’ Anastasia Moldovan, Mina Bardosi, Juliana Potri, Si- donia Buriaou, Mari'a Fabian, Lucia Patitia, side la cineva din Slatina, care s'a uitatn a-si subseris numele a deslegarea tramisa, Deslegaren gicituroi de siacu din nr. 38 : Sé jurdmn eu tot, fratit moi d'une sange, Cit eu barbatta po turei i vomu frange. Deslogare buns primirama nuuai do la dla S Calutiu, * . cu bacaris anuntiama, froento ni sosien ain ‘erin esemplarcloondinets din” pomposule tublow yktentormaten Ini Davidus* Asi dara inea in doeuraula costed xoptomaso 20 va tramito Ie toti aceia, east na Van expetata ines. De cura 6ro~ ‘care dintro stim, novel prenuanerautt su Par eapoti dap ospira~ trea ane soptomai, binevoidven a zoclams in epistalanosigiata, eNtotn odata facomt etosedti, of avo oseinplaro din ineept {al Tui jain oi eo asin so vorw promuners po somestrata jel — dec. eu #il, vorn capots ambelo tablonr, alnneamdy pentr ts cago eto 60 ex Elisabet'a. 6 imbracata in costums Tanga mam’a mea. So vs pb Unirea, dorerot ns so pte publieg 1 pars ct ant a veiine, Acts inte nal frum. Vs est — ma tant iu: 1OSIEU VULCANU. do poset Ne 2