REZERVATIA

STIINTIFICA CODRU
A elaborat:Magariu Olga cl.12-B

Creat n 1971 pe o suprafa de 5177 ha, rezervaia Codruservete

ca depozit al genofondului pdurilor central europene.

Aici sunt puse sub protecie circa 1000 specii de plante, 43 specii de
mamifere, 145specii de psri, 7 specii dereptile, 10 specii de amfibii i peste
10 mii specii de insecte.Principalele specii de arbori n pdure sunt stejarul
pedunculat, gorgonul i fagul. n cadrul rezervaiei funcioneaz un bogat
Muzeu al naturii.

Sediul Central al Rezervatiei se afla in vecinatatea com.Lozova din or.

Straseni (parcela 5)
Rezervatia Codrii este situata in partea NW a Podisului Central
Moldovenesc, intre Prut si Nistru. Administreaza o parte din padurile si
terenurile forestiere din zona Codrilor in treimea superioara a bazinelor
hidrografice ale raurilor Cogalnic, Botna si Bac.Datorita conditiilor
climaterice prielnice, acest teritoriu a fost impadurit vesnic din tertiar
incoace si prezinta un masiv de padure, cu totul deosebit pentru
Basarabia, foarte apropiat de padurile foioaselor cu frunze late din Europa
mijlocie.

HIDROGRAFIA
Reteaua hidrografica a rezervatiei Codrii este prezentata de 3 afluenti ai raului
Nistru, care isi iau inceputul pe teritoriul rezervatiei: Botna, Cogalnic si
Bic.
Lungimea totala a raurilor este de 27 km, adancimea 2-6 m, latimea 10-30 m.
In urma inventarierii retelei hidrografice (1977) a fost pusa in evidenta
prezenta a 15 paraie, 56 de bazine acvatice, foarte multe izvoare .
11 bazine acvatice se afla in lunca inundabila a parcelelor 5, 9 si 10. Lacurile 11-16
sunt situate in sectoarele impadurite. Bazinele 2, 3, 6, 9 sunt bazine permanente,
ele nu seaca, deoarece sunt alimentate cu apa de afluentul r:Bc.
In unele locuri la suprafata solului pot fi observate apele freatice, care se afla la
adacimi foarte mici; nivelul lor variaza in dependenta de anotimp: de la 1 la 3 m.
In schimb, pe pantele dealurilor, nivelul apelor freatice se afla la 5 m adancime.
In anii 1988-1990 a fost instalata o retea de sonde acvatice pentru inregistrarea
nivelului apelor subterane.

FORMATIUNI SILVICE
Rezervatia cuprinde un trup de padure mezofila de tip Central European cu cel mai
vechi statut de arie protejata din Republica Moldova. n anul 1985 n parcela a 4-a sau evidentiat 3 ha de padure termofila de gorun cu scumpie, componentele carora
au areal sudic. Padurile rezervatiei sunt bine studiate floristic (99991 de specii de
plante vasculare, 60 de specii de plante rare si 24 de specii incluse n Cartea Rosie
(2001) si tipologic (fagete, gorunete cu fag, gorunete cu tei si frasin, gorunete cu
carpen, stejarete cu carpen, plopisuri si salcisuri), dar mai putin sunt investigate
receptivitatea vegetatiei silvice fata de schimbarile climaterice, care se manifesta n
ultimii ani.
Principalele specii silvoformante sunt: stejarul pedunculat, gorunul si fagul. Din
speciile de amestec mai frecvent pot fi intalnite: frasinul, teiul argintiu, artarul de
camp si tataresc, jugastrul, carpenul obtinut, sorbul, ciresul, ulmul de camp si de
munte. Dintre arbusti - cornul, paducelul incovoiat, salba-moale-europeana,
lemnul raios, darmosul, sangerul rosu.
Arboretele cu stejar pedunculat si gorun predomina si sunt prezente pe o suprafata de
2460 ha, ceea ce constituie 49% din suprafata acoperita cu paduri.
Pe pante abrupte cu expozitia nordica si de rasarit in rapele adanci se intalnesc
suprafete neinsemnate cu arborete de fag, ce constituie 29,1 ha. Dintre speciile de
amestec pe o suprafata destul de impunatoare poate fi intalnit frasinul - 1894 ha sau
38%. Arboretele celorlalte specii ocupa doar 13%, dintre care 9% (460 ha) revin
carpenului. Ale specii, precum paltinul, plopul canadian, ocupa suprafete neinsemnate,
0,7-0,9 ha sau 1,5%.

Formatiunile cu stejar pedunculat sunt situate pe altitudini de pana

la 200 m deasupra nivelului marii, pe altitudinile mai inalte de 200 m
si cu expozitie sudica se intalneste gorunul.
In rape, pe unele sectoare joase, s-au mai pastrat formatiuni de
mlastina, iar pe versantii abrupti, unde in trecut accesul era
anevoios, s-au pastrat sectoare de arboret din fag, carpen, tei, artarcarpen, stejar pedunculat cu structura caracteristica arboretelor
naturale autohtone. In fondul silvic al rezervatiei predomina
arboretele de varsta medie (55%), de varsta inaintata (19%),
tineretul (8%), care formeaza 3 tipuri de padure:
- De gorun cu frasin si tei - ocupa o suprafata de 2322 ha (46%);
- De gorun cu fag - suprafata de 1579 ha (32%);
- De stejar pedunculat cu carpen - 526 ha (10,5%).

Varsta medie a arboretelor este de 80 de ani cu consistenta optima de

0,7-0,8. Pentru stejarul pedunculat a fost stabilita varsta de 60 de ani,
pentru gorun - 80, fag - 100. Sporadic se intalnesc exemplare de stejar
pedunculat si fag in varsta de peste 150-160 de ani. Aceste formatiuni
sunt prezente pe circa 3314 ha sau 66%.

 FLORA
Flora se compune din specii de plante, care provin din 3
regiuni fitogeografice: mediteraneana (forestiera), centraleuropeana (forestiera) si euroasiatica (stepica).
In rezervatie sunt inregistrate 60 de specii de plante rare, dintre
care 23 sunt incluse in Cartea Rosie a Republicii Moldova.
Vegetatia zonala este reprezentata prin paduri de foioase de
tipul celor din Europa Centrala cu formatiunile: Fagus
sylvaticae, Querceta petraeae si Querceta roburis.
Vegetatia interzonala s-a format in vagauni, fiind reprezentata
prin fasii inguste si palcuri de plopisuri, salcisuri, rachitisuri si
pajisti mezofile. Aici si-au gasit extremitatea estica a arealului
unele specii central europene (fag, ferigi, orhidee, etc.) si
extremitatea sudica (Eriophorum latifolium, Padus avium, etc.).

 FAUNA
Reprezinta aproape in totalitate fauna padurilor Europei Centrale si de Vest.
S-au format conditii favorabile de crestere si de reproducere pentru
reprezentantii faunei din muntii Carpati si Balcani, din Asia Mica, care
intrunesc circa 52 de specii de mamifere, 151 de specii de pasari, 8 specii
de reptile, 10 specii de amfibieni si peste 8000 de specii de insecte. Se
intalnesc specii rare, precum jderul de padure, pisica salbatica, chitcanul cu
abdomen alb, usturoaia, vipera.
Ornitofauna enumera 151 de specii, dintre care 10 specii sunt incluse in
Cartea Rosie a Moldovei: acvila pitica, porumbelul de scorbura,
ciocanitoarea neagra, canarasul, barza neagra, egreta mare, lebada de
vara, acvila tipatoare, acvila tipatoare mica, soimul dunarean. Este unica
rezervatie din Moldova, unde s-a efectuat regulat studiul faunei
nevertebratelor.
S-au publicat liste privind tipurile de insecte prezente: ordinele Homoptera
(Aphidoidea - 130 de specii, Psylloidea - 74), Heteroptera - 244, Coleoptera
(Curculionidae - 155), Hymenoptera (Apoidea - 184, Formicoidea - 43,
Ichneumonidae - 20, Pteromalidae - 28), capuse (Gamasina - 105, Ixodides
- 11), moluste - 42, rame (Lumbricidae) - 12.