loan SGURTL I Florentina DONDORIG: Gheorghe Donporici A + Vasile loNEScU Elena Emilia Lica: Octavian OSANU Emil POAMX he | Ministerul Educatiei si Cercetari ISTORIE af Editura _CIMNASIUM.in secolul al XX-lea s-au produs modificiri importante ale granitelor europene, cele mai semnificative find cele realizate dupa primul rizboi mondial. Eyolutia frontierelor dupa primul rizboi mondial. La sfarsitul primului rizboi mondial, datorita triumfului principiului nationalitatilor, harta politic a Europei a suferit mutatii fundamentale. Au dispirut imperiile rus, austro-ungar, german si otoman, cu mari implicajii teritoriale asupra Europei. Tratatele incheiate in cadrul Conferinjei de pace de la Paris (1919-1920) au consacrat pe plan international nagterea a noi state, mai ales in centrul gi sud-estul continentului. Dupa rizboi s-a urmérit trasarea granitelor pe principii etnice ins, datoritd evolutiei istorice, nu existau teritorii locuite de un singur popor, astfel ca deciziile au urmarit ca in statele nou constituite s& fie ct mai putine minoritati Prabusirea imperiilor german, austro-ungar gi tarista determinat o noua configuratic teritoriala a i, estului si opei (ds Au apirut noi state: Austria, Ungaria, Cehoslovacia, Polonia. Prin unirea teritoriilor locuite de slavii de sud din fostul Imperiu Austro-Ungar cu Serbia si ‘Muntenegru s-a constituit Regatul Sérbo-Croato-Sloven numit ulterior lugoslavia. Romania si-a des&varsit unitatea nationala prin unirea Basarabiei(27 martie 1918), Bucovinei(28 noiembrie 1918) si Transilvaniei (1 decembrie 1918) cu patria mama. Astfel statul roman avea, in linii generale, granite etnice. - Schimbarile teritoriale au avut loc ca urmare a vointei natiunilor iar prin tratatele de pace marile puteri au recunoscut noua configuratie a granitelor Europei. Victoria principiului nationalitatilor nu a determinat incetarea disputelor etnice si teritoriale, mai ales cA multi dintre majoritarii din perioada anterioara primului rizboi mondial au devenit minoritari Statul cehoslovac, spre exemplu, avea in granitele sale, pe langa cehi si slovaci, trei milioane de germani si sapte sute de mii de maghiari. Zona Teschen, bogati in cArbune, era revendicati de Polonia. Ungaria astra doar teritoriile din fostul Imperiu locuite majoritar de maghiari. Iugoslavia format dup’ 1918 era cel mai eterogen stat din sud- estul Europei, cuprinzand teritorii locuite de sarbi, croati, sloveni etc., de religii diferite (ortodocsi, catolici, musulmani) sicu traditii istorice diferite, Rominia gi-a desdvarsit unitatea nationald in contextul unirii Transilvaniei siBucovinei care fuseserd in componenta Imperiului austro-ungar si a Basarabiei, aflatd din 1812 in componenja Imperiului Rus, Ea s-a transformat dintr-o tard mica in una de marime medie, in care majoritatea populatiei - 71,9% - era formatd din romani, iar 28,1% minoritati etnice, intre care cea mai numeroasa era cea maghiara. Astfel Rominia se inscria inrandul tirilor care erau state nationale, dar in care trfiau si alte grupuri etnice § confesionale. De asemenea etnici rom: se mai aflau in intreg spatiul din estu sud- estul Europei (doc. 2 ud-estului Isiorie-Manualpeniruclasaaxrain spatiul baltic, ca urmare a prabusirii ‘arismului sia victoriei principiului nafionalitilor, +au consttuit noi state: Estonia, Letonia, Lituania si Finlanda. Europa occidental nu a cunoscut schimbari importante de fronticre; Franfaarecuperat provinciile Alsacia gi Lorena de la Germania. | Noua configuratie politico - teritorialé a | spajlului european arati i nu se putuse realiza o | epartajare statal& care si elimine disputele etnice si | ceritoriale gi, din aceast& perspectivd, in toatf Europa existau majoritari $i minoritari Contradicfiile europene legate de n frontiere. Statutul minorititilor in perioada eetens, scsi Trasarea noilor fronticre a nemulfumit o serie de state: Roménit -harta etic © Germania pierdea importante teritorii (1/7 din teritoriu) si era dezarmati, nemaiavand dreptul dea mentine serviciul militar obligatoriu gi era declarata responsabild de declansarea rizboiului. © Italia sperase c& participarea la rizboi ii va aduce compensatii teritoriale cea ce nu s-a intémplat, motiv pentru care italienii au apreciat c&, desi au cfstigat rizboiul , ,,aw pierdut pacea“. ‘© Ungaria considera ciitratatele de pace i-au fost impuse, Tratatul de la Trianon fiind apreciat de ia publicd maghiar’ un, , dictat © Rusia unde se instalase, in 1917, regimul totalitarbolsevic nerecunoscut pe plan international, avea de asemenea 0 atitudine potrivnica , sistemului de la Versailles “. Preocupari legate de stabilirea unui statut de egalitate intre majoritari si minoritari au existat inci de la sfarsitul primului rézboi mondial. in cadrul Conferintei de pace de la Paris s-a adoptat Tratatul minorititilor, semnat si de Romania in-decembrie 1919, desi nu era de acord cu unele prevederi ale acestuia. Sis Societatea Natiunilor, impreuna cu guvemele statelor europene au ciutat s4 promoveze dialogul, pentru a asigura integrarea social-politica si cultural a minorititilor. in acest proces au existat realiziri legislative gi politice, {in constitutiile elaborate de noile state aparute dupa 1918, s-au regasit prevederi privind dreptul minorititilor de a-si folosi limba proprie in administratie, cultura, de = a se asocia etc.(Constitutia Romaniei din 1923 preciza cd cetdtenii | Dietioner ideric roménii, fara deosebire de origine etnic&, de limba sau religie Se | ==» eae bucurau de libertati si drepturi precum: Tibertatea constiintei, libertatea | Autesieterssimare cuvntului, libertatea presei, libertatea de intrunire si asociere. | Pricipiu potrivit earuia vointa j Minoritatiile au avut deputati in Parlament, acces liber la informatie, | pocahontas Paves ziare si reviste in limba proprie. De multe ori minoritarii s-au_ | considerat discriminati, adresand 0 serie de petitii si memorii_ | conducerii Societifii Natiunilor. Minoritate grup etnic care trdieste in mijlocul ‘unui spatin istoric unde majoritatea in Europa interbelica statutul minoritarilor a stat in atentia arc Societitii Natiunilor. in decembrie 1919 s-a semnat Tratatul privind minoritifiile. Erau avute in vedere mai ales minoritatile din statele succesoare ale monarhiei habsburgice. Acestea au trimis la Geneva petitii si memorii prin care reclamau anumite abuzuri si ilegalitati la care erau supuse. actiunea unui grup de a se separa de colectivitate, de un teritoriu, de tun stat din care a ficut parte. Capitolul |- Popoare $i spafil istorice iEle erau trimise de partide politice, institutii laice, bisericesti sau persoane private. Chestiunile citate in aceste petifii priveau probleme precum cea a invitimantului, expropierea unor paménturi detinute de biserici minoritare, aplicarea reformei agrare, libertati individuale. Printre cei care au suferit persecutii in perioada interbelica s-au aflat evreii. in Germania legea elaborati in 1935 acorda cetitenie numai etnicilor germani. Evreii isi pierdeau astfel drepturile politice $i civile fiind exclusi din viafa public&. Peste 200 000 de evrei au emigrat din Germania. Evolutia frontierelor si statutul minorititilor dup 1945. Prin Tratatul de pace de la Paris (1947) se fixau noile frontiere europene. Acestea nu au suferit schimbari majore fati de perioada interbelica, exceptie ficdnd partea risariteand a Europei unde URSS a pastrat teritoriile anexate in anii 1939-1940: statele baltice - Estonia, Letonia, Lituania,, teritorii finlandeze, o parte a Polonici, Basarabia si nordul Bucovinei. Polonia a obtinut compensatii in vest in defavoarea Germaniei. Contradictiile dintre fostii aliati au dus la divizarea Germaniei, constituindu-se in ani 1948-1949 doua state: in Vest Repul Federal Germani, stat democratic gi in Est Republica Democratk Germani, stat cu regim comunist, aflat in zona de influenta sovietica. : Minoritatiile nationale erau reprezentate in toate statele europene dar o situatie speciala aveau cele din Europa risiiriteand, aflatd sub influenta ideologiei comuniste. Aici conflictele etnice s-au declangat dup prabusirea regimurilor comuniste din Europa. in Tugoslavia relatiile interetnice au fost normale in perioada conducerii liderului comunist Iosif Broz Tito. Reconcilierea intre sfrbi, croati si musulmani nu s-a realizat, chiar daca statul a avut, dupa razboi, o organizare federal. Problemele etnice au dus, dup’ 1990, la dezintegrarea statului Iugoslay sila un lung conflict interetnic. Mari probleme de ordin etnic sunt in Bosnia - Hertegovina, in Kosovo dar gi in Macedonia, unde exist o numeroasi minoritate albaneza. Destrmarea URSS dupa 1990 a generat sentimente nationaliste inghetate in perioada regimului sovietic. Ucrainienii, lituanienii, letonii, estonienii, romani basarabeni, gruzinii, armenii si-au proclamat independenta. in teritoriile lor a rimas si o populatie rusofona; in unele dintre noile state procentul rusofonilor este semnificativ. in Europa Central de asemenea au avut loc schimbari de frontiere dup 1990. Pribusirea regimului comunist in Germania de Est a dus la demolarea Zidului Berlinului si la unificarea statului german in anul 1990, Cehia s-a separat pe cale pasnic’ de Slovacia in anul 1993. Nici Occidentul nu a fost scutit de probleme etnice dup’ al doilea razboi mondial. in Spania, particularismul base se poate incadra in categoria nationalismului. in 1959 s-a fondat gruparea ETA. care refuzi compromisul cu statul spaniol. O puternici manifestare a nationa- lismului intalnim dup’ al doilea rézboi mondial in Irlanda de Nord. Ramura militar’ aLR.A.a organizat mai multe atentate teroriste. Experienta secolului al XX-lea a demonstrat cA problemele etnice nu pot fi rezolvate prin segregare. Asimilarca minorititiilor nu constituie o solutie, singurele metode de rezolvare a deosebirilor de etnie, limba si cultura fiind asigurarea egalitatii intre majoritari si minoritari. Procesul de apropiere @ natiunilor in Europa Occidentala dupa 1945 a generat, in mai multe state. revalorificarea culturilor,limbilor si traditiilor regionale. 12 isiorie-manualpentruclasaaxtaCivilizatia europeana: unitate, diversitate, integrare Unitatea civilizatiei europene. Secolul al XX-lea este caracterizat printr-o dezvoltare spectaculoasi si fir precedent. Acest fapt este consecinta unei veritabile schimbéri a tehnologiilor, a evolutiei economiei si comertului mondial, ceea ce duce la globalizare. Concurenta obliga toate sectoarele economice si evolueze spre o piati comuni, urbanizarea este intens’, cresterea demografic’ alterneazi cu perioadele de descrestere, au loc mutatii in plan social, se accelereazd lupta pentru drepturile omului. Elementul care mentine unitatea europeand este cultura, intrucat transformérile si mutafiile petrecute in acest domeniu sunt preluate de mediile intelectuale din intreaga Europa. Inzonele intens industrializate populatia igi modifica comportamentul, opteaza pentru cultura noua. in toat Europa invatimantul primar este considerat o necesitate, iar dupa 1945 scolarizarea incepe sé fie vizuta ca un obiectiv prioritar. Astfel, aluat fiinti Organizatia pentru Educatie, Stiinta si Cultura a Nafiunilor Unite (1945), cu sediul la Londra avand drept obiectiv incurajarea schimburilor culturale si educative intre tirile lumii. Dezvoltarea invatimantului si aparitia ——=—— mijloacelor de comunicare in masi au accentuat dialogul de idei in randul | | europenilor. | Literatura europeand cunoaste un nou tip de roman, cel politist, exemplul | tipic al autorutui unui astfel de roman fiind Agatha Cristie, citit de milioane de | cetiteni. Piata cirtilor incepe si fie dominati de giganti editoriali, tirajele cresc, | | seediteazd romane devenite best-seller-uri si citite in tot spatial european, | Arta evolueazi spre noi forme si manifestari, cubismul lui Picasso este | continuat de curentele suprarealiste aprute in Franta, Germania si raspandite apoi in alte tari europene, Sculptura este dominata de abstract gi indrdzneala, trasaturi ilustrate de operele romanului Braneusisialeelvetianului Giacometti (doc. 1), iar arhitectura capt un caracter functional. Se construiesc institutii si edificii publice. in 1919 arhitectul Gropius proiecteaza primele complexe de locuinte de forma cubica, constructii functionale ayezate una in fata celeilalte, dar diferite ca mirime, orientare si material folosit (doc. 2). Urbanizarea devine un fenomen general-european, mai ales dupa cele dou rizboaie mondiale, cdnd reconstructia unor orase distruse era necesara (este cazul oraselor Dresda, Berlin, Varsovia). Apar cartiere noi, imobile destinate unor institufii si asezAminte sociale, parking-uri, supermarket-uri . Muzicaa beneficiat de pe urma perfectionarii tehnicii; aparitia sonorizar permite organizarea unor concerte, festivaluri in care diferentele etnice si religioase se estompeaza. Cinematograful devine, in anii °50 —°80, un mijloc ce impune modele si uniformizeazd gusturile. Societatea de consum influenteaza cultura. Femele Dupa cel de-al doilea rzboi mondial pesimismul i sentimentul de neliniste a cresc in randul populatiei europene si pe acest fond apare existentialismul, le reprezentat de J.P.Sartre si A. Camus. Acest curent filosofic incearca si ofere ersonajele rspunsuri la problemele societitii europene contemporane. Diversitatea europeand. Spatiul european, intins de la Atlantic pani spre i pecii Urali, a cunoscut, in evolutia sa, particularitati legate de conditiile de clima, de constituirea unor nuclee politice, de grupuri lingvistice gi religioase. Formarea ‘unor centre urbane in conditiile unor performante economice deosebite a creat Tstorié- manualpentruciasaaxraSierenje foarte vizibile in ceea ce priveste densitatea populatici, sai mare in vest sinord-vest si mai mica in estsi sud-est. Diferentele plan economic s-au accentuat dup% 1945 cand in vestul continentului s-a mentinut economia de piaté libera, in timp ce in zona risiriteani, aflati sub influent sovietic’, economia a fost | curent artistic aparut in secotul al centralizati si controlati de stat, Aceasta explica de ce rata medie | XX-lea i caracterizat prin zouald a PIB este mai mare intre 1950-1970 in Franta (4,3%) si | Febrezemuanes. Caen og REG. (5,5%). In Rast, desi s-au obfinut o serie de performante | Some economice, criza din acest domeniu, accentuati in deceniul al IX- lea, a avut rolul hotirdtor in prabusirea acestor regimuri. Situatia | curent literar si artistic aparat in social a fost diferité in Europa, Exist tari - cele din Est, unde | Prima jumitate a secolului al salariatii beneficiau de un loc de munci sigur si protectie social gi_| 72CIe® sare pune accentil pe ‘Sri, cele din Vest - unde locurile de munca sunt nesigure ins, | imegimallé #° Be ¢estnala chatssl informaicl tp parte, ot datorti lor am invitat si nu nemaiineredeminnimic. | jumeigneegayy In anii 1970, televiziunea incepuse si joace rolul parintilor | foloseste hypertextl, ceea ce face absenti, iar adioul tinea locul divortatului singuratic. in anii 1980 si | ea organizares informatiei st apart 1990, observand cat de interesati deveniser’ oamenii fata de | e#opinzl de paianjen (web) scare br ausisabiens eae permite navigarea cu uguringS dela cleviziune, specialist n marketing au inceput si promoveze chiar | Perms vig ‘mass-media ca fiind cel mai interesant produs. Influenta televiziunii asupra individului. ‘Tehnologiile comunicarii vizuale au pregitit scena pentru aparitia super modelelor | Metod& de organizare a care sunt celebrititi promovate in vederea realizdrii unor profituri |. informatiei in eare anumite vetatsie | euvinte marcate sunt legate de alte documente care conjin informatii aditionale despre ele. imense. Sj faimosi pentru tele jebritatile Daca in lumea cotidiana celebritatea este conditia pentru care individul trebuie sa lupte din ‘greu, cyberspatiul ofera posibilititi imediate de rasplata. ‘Nueste surprinziitor cd individul mediu a permis ca lectura si fie eliminata din viata cotidiand de televiziune si divertismentul electronic. Lectura ia timp indelungat si timpul este pretios. In cazul cartii, sau te straduiesti si intelegi, sau renunti. In schimb, televiziunea te ajuta s& te relaxezi gi, in plus, poti face si altceva in acelagi timp - sf m&ndnci, s bei, s& vorbesti si chiar si citesti o carte. fabricate, produse de mass-me vaturala, Astazi percepem evenimentele in termenii televiziunii, incepem si trim cu referinta la ea si si justified experienta in termenii simularii de pe ecran. Altfel spus, traim prin intermediul televiziunii: celebra expresie a lui Descartes, , Gandesc, deci exist“ Capitolul i- Oameni, societate silumea idellor 63a fost inlocuita cu ,,Sunt privit, deci exist“. in acest sens, lumea de pe micul ecran valideaza existenta in lumea reald. Televiziunea zilelor ura modem, care se bucurii de succes mai ales in randul tinerilor. Sub presiunea spiritului comercial, al obtinerii de publicitate gi de audienté, cultura clasicd este pur si simplu eliminatd, partial sau total din televiziune. Ne formam in ritmul videoclipurilor, adicd rapid si superficial, fiind extrem de receptivi la sugestii. Violenta este din ce in ce mai prezenti pe micul ecran, find in evidenta crestere numarul de filme vitatea gi sexualitatea s _ Exist studii care atestd ci tinerii inclinati spre vizionarea scenelor de groaza sau violent pot deveni imitatori ai eroilor negativi. Dintre multiplele simboluri asociate progresului si alien, simbolul suprem al inceputului secolului al XXI - lea este televiziunea. Devoratorii de televiziune se instrdineaz& de societate, devin tot mai insingurati trdiesc intr-o lume artificiala gi se adapteaz mai greu realititii sociale. T. : lu nent de informare gi de recreere si de cultura de masa ale cArei produse sunt din ce ince mai mediocre. Exist si exceptii remarcabile pe ,, Canalul pair in Marea Britanie, pe canalele de tat din Franta, pe RAT in Italia, TVR cultural in Romania, dar acestea devin din ce in ce mai rare. Computerul-antrenor si partener de joc. La sfarsitul secolului al XX-lea, compute devini un concui eviziune. Pe King’ numeroasele sale efecte benefice, computerul prezinté $i uneleriscuri Exista studi care demonstreaza cA, spre deosebire de lorul martor, copiicare au fost antrenati in anumite jocuri electronice si-au ameliorat capacitatile de gandire. insi, copii dotati ar trebui si nu se multumeasc’ doar cu vietoriile obfinute in jocurile comerciale. Ei ar putea sa utilizeze computerul pentru acumularea de cunostin{e noi, devenind in acest fel parteneri si chiar stipdni ai calculatorului. Marele sahist Garry Kasparov a invins ordinatorul IBM in 1996, inregistrand o mare vietorie Cea mai grava problema a utilizarii calculatorului o reprezintd jocurile violente. Producitorii lor sunt, ffra indoiali, interesafi de partea economica, de profitul obtinut si mai putin de latura morald sau educativa. Transformarea jocurilor intr-o veritabili industrie a divertismentului a determinat firmele de distributie sa se orienteze spre jocurile care adue profit sigur, desi cuprind scene de o violent& extrema. De asemenea, jocurile pe calculator pot deveni un fel de droguri si creeazi o anumita dependent. ‘Nu trebuie insa si ne listim subjugati de jocuri, raiméndnd prizonieri ai iluziei unei experiente veritabile. Mai exist si alte posibilitati pentru petrecerea timpului liber: o carte bund, 0 activitate sportiva, un spectacol de teatru sau chiar somnul, La sfirgitul secolului al XX-lea a inceput sf se afirme multimedia, legatd de dezvoltarea Internetului care oferd avantaje reale consumatorilor. Totusi, si Internetul isi creeaza propriile sale riscuri. Dependentii de Net duc o existent reala trista, Contactele in cyberspatiu nu pot si inlocuiascd interactiunea cu oamenii reali si nici nu au sanse de a face acest lucru. De asemenea, exista pe Internet site-uri speciale care ofera droguri, prezinta scene pornografice, alimentand astfel decadenta morala. Raspiindirea jocurilor pe Internet poate si conducd la mai multe oportunitati de joc on-line, dar si la mai multe dificultati emotionale si de sinitate. Studiile ficute in acest domeniu demonstreazi ca jucdtorii dependenti de Internet sunt necisitoriti si tineri. Paradoxal, spun azate intr-un mod abuzi event a Tstorie- manual pentruclasaaxracercetatorii, nivelul lor de educatie este scazut, ca si nivelul veniturilor cdnd, in mod traditional, accesul la Internet este asociat cu oameni care au niveluri mai inalte de venit si educatie. Asadar nu doar copiii de bani gata risca si devina dependenti de jocuri, ci dimpotriva, extrem de expusi sunt cei cu niveluri scdzute de venit si educatie. Singura compensate in plan psihologic a utilizarii ore in sir a jocurilor pe calculator o reprezintl exersarea atentiei si a dexteritaitilor motrice, dar si aceste beneficii sunt minore fata de deserviciile aduse atat in planul dezvoltarii psihologice, cat si al dezvoltitii fizice. ‘Comportamental, dependenta de jocurile de pe calculator se manifesta prin irascibilitate (copilul e dornic s& termine orice alta activitate cat mai repede pentru a se intoarce in ,, universul‘ sau), prin comunicare interumana minimal4, ori prin lipsa sau capacitatea relational redus’. Desigur, toate acestea nu au nici o legatura cu utilizarea Internetului pentru invatare si documentare. Pericolul apare in momentul in care calculatorul, fie cel de acasa, fie cel de la scoala, este folosit exclusiv pentru jocuri. Conform unui sondaj citat de revista ,, Psthologia azi“, in Romania, jumatate dintre cei peste 4 milioane de utilizatori de Internet existenti in 2004, stau pe net peste 3 ore pe zi. De asemenea, conform unui studiu citat in aceeasi revista, rata cresterii numarului de utilizatori de Internet din Romania este de unmilion pe an. in spatele acestor cifre se ascunde semnalul de alarmé tras de psihologi. Acestia considera c& persoanele care se joacdi pe Internet au sanse mai mari si devind dependenti decdt, de exemplu, jucatorii de poker la aparate sau cei care joacd la loterie. inciudaacestor riscuri, calculatorul este indiscutabil , copilul reribit™ al viitorului, fiind un instrument care, cu timpul, va deveni indispensabil pentru fiecare individ. Depinde de noi ce cale vom alege: ne vom lisa atrasi de ,,partea diabolica“ a calculatorului sau vom valorifica inepuizabilele lui posibilitat benefice, Noile tehnologii i accesul la cultura. Prin utilizarea infrastructurii informationale se produce 0 modificare a felului in care percepem cultura si sistemul de functionare a muzeelor, bibliotecilor etc. A devenit extrem de simplu si vedem reprezentari de buna calitate a obiectelor culturale, cat si informatii explicative care la insotesc, pe computerul de la serviciu sau de acas8. Oamenii sunt tentati si viziteze mai rar muzeele. Pe misurd ce tot mai multi oameni acceseazi reprezentiri ale obiectelor din muzeu, ffrd intre propriu-zis in edificiu, autoritatea muzeului si a personalului sdu se erodeaza treptat. In biblioteci este deja vizibil cum cei care s-au ocupat in mod traditional de ingrijirea colectiilor s-au transformat acum in specialisti in design ai accesirii acestora. . Biblioteca si muzeul sunt inlocuite de baza de date a computerutui Pe misuri ce privim din ce in ce mai multe obiecte culturale pe ecranele computerelor, vom \cepe si facem confiuzie intre obiectele originale si reprezentarile lor. Desi in sistemul online un numar sporit de oameni cstig’ acces rapid lao anumita gama de obiecte culturale, totusi acest tip de comunicare elimina profunzimea, cat si plicerea contactului real cu 0 opera de arta unica. Conceptul de cultura a fost gi este continu subminat de noile tehnologii de comunicare.Nu intimplator ideea de canon literar(acea colectie de opere pe care trebuie sa o parcurgai cel care aspi seriozitate si devind un membru al comunitatii literare) este pus din ce in ce mai mult sub semnul intrebairii.La inceputul dezbaterilor despre canon ingrijorarea fata de statutul si viitorul educatiei umaniste si-amodificat perspectiva. Noua perspectiva incearca si includ nu numai provocarile puse de alfabetizare tehnologie, ci si intrebarea daca au devenit demodate cértile o dati cu aparitia Internetului, WWW- ului, realititii virtuale ete. Capitolul 1 Oameni, societate si lumea idellor 65Studiu de caz S16 020507676 01096 1010-0 050105616 'o tele insaee Contributii romanesti la dezvoltarea stiintei si tehnicii Realizirile stiintei si tehnicii romanesti din perioada postbelicd au fost exagerate de propaganda de partid. Nu trebuie omise, ins, unele reusite care au fost rodul capacititii si muncii deosebite a oamenilor de stiint& gi specialistilor romani ce gi-au desfasurat activitatea in aceasta perioada. Astfel, instalatiile de foraj de mare adancime pentru extragerea petrolului realizate de specialistii roméni au performante recunoscute pe plan mondial. Recordurile de adancime de foraj obtinute in Europa, de 8000 m in fosta R. D. Germani gi in America de Sud, de 5500 m in Argentina, au fost realizate cu instalatii romanesti, Specialistii romani si-au dovedit, de asemenea, competent la proiectarea si construirea barajelor pentru marile hidrocentrale de la Portile de Fier, Vidraru, Lotru, Bicaz etc. Majoritatea specialistilor considera ci realizarea tehnica a metroului bucurestean areprezentat un examen trecut cu brio de tehnicienii romani In perioada postbelicd si-au continuat activi icd inceputi in perioada interbelic& mai multi savanti roméni. Prin activitatea depusi si rezultatele obtinute, ci au demonstrat c& sunt capabili si solutioneze cele mai complexe probleme ale stiintei si tehnicii $i s se situeze, in epoca in care au trait, printre pionierii dezvoltarii stiintei $i tchnicii universale. Jon I. Agarbiceanu A initiat primele cercetiri romanesti in domeniul fizicii oe Jaserilor. La numai doi ani de la crearea primului laser din lume, de cfionar istoric catre fiziciamul american Harold Maiman (1960), in Romania s-a realizat un laser de conceptie originala. in 1962 a reusit s& produca primele lasere cu gaz, de tip heliu-neon, Romania situdndu-se in | Stint& care are ca object studiul avangarda cercetirilor in acest domeniu, Cercetirile, incununate cu _ | "tematic al legiturlor comenzilor succes, s-au desfiigurat la Institutul de Fizicd Atomica din Bucuresti, | Greanismele vit termen derivet de c&tre un colectiv condus de savantul Ion I. Agarbiceanu, fiul | de 1a cuvantul grecese ,.kyberne- cunoscutului seriitor Ion Agarbiceanu, tiky*, initial, arta conducerii unui Laserul este, fara indoiald, una dintre cele mai semnificative | ¥#8 1, apo, arta guvemarii; Norbert realizari ale fizicii contemporane. El permite prelueririindustriale | Wienes, fondatora) siberetiii care inainte nici nu se puteau imagina, interventii chirurgicale de | * cipemerica pe care 0 dofinese mare finete, mAsuriri care ating precizii nebanuite etc, 2 stiinja ce se ocupa de ,control si comunicare la animale si masini; Ana Aslan __ Scoala romneasci de geriatric fondati de Ana Aslan deine | ¢.ccc gr geran-vatrnete o serie de prioritati pe plan mondial. in 1952 a infiintat Institutul de | {../si. scsamenty Geriatrie Bucuresti, primul institut de acest tip din lume, care rispunde | Ramura a modicinii care se ocup atat necesitatilor de asistent& medicala pentru varsta a treia, cét gi | co stuiul bolilor bitrineti priorititilor de cereetare din gerontologia clinica, experimental gi cea social. : : see 1n 1952 a preparat Gerovitalul Hs, produs farmaceutic cu | stints care studiac legittile actiune in tratamentul fenomenului de mbatranire,precum siinbolile | procesuiui de. imbatranire, a batrinefi, in ateroscleroz, sclerodermie etc, in 1980 a inventat | organismelor vii, inclusiv a omul Aslavitalul cu uz infantil, folosit cu succes in tratamentul copiilor cu deficiente mentale. Capitolul 1 Oameni, socictate si lumea ideilor 67Bix eesep naUedyenueUT OuOISL 89 ‘aya (gonauiaqio 1S ardojoquosaa ‘a1SofomN9U) 1s1ujoIg nuBaDeETEG “D ‘(a!Sojouos0pud) wowed “| unuEsuo; ‘(earuyoroipes) nueAIeD ayBs09yH “(EoHEWD}EU 1S poTURDAUT) 191A09TeA Joy>IA “(wo1Zy) nidosorg UEJaIg 1S loqnIn] PHOH{ “(EaHEMIAIeUL) NosODTUO AWIDO IS TISOW M10BLI :op ‘rezijear nSouguros riouya 1$ relurns voreyjoazap ej ySouPMIOL THNQ!IUOD aye 18 eFjuapiaaiod ag -rajumms miuawuop ut augasoop sy0ur nud E[eUOHEN EHTEPayW yeUNDD—p v-1 UUTEIY PlEToy ajanmpososd ‘961 tt rer ‘oueioy lo1woproy [P arEouO ap NiqIOUI HUOAAp & ¢L6T UI “OANG LENSE 8 apne] vagy no gunarduny “puloipowr 1$ a1Sojo1z1y nUad [aqoN [nMwarg Wud 8 pL6] UW] @PeTed IT d[o|nUEIT nes tuoz0qu ayUINU ‘iojauToioud vzaIMIsoIg EzPaZI|EAI 2s LIONS [Natt B] soNMUISE|doyoEIU ajnonsed giuaprae ur gund ys 1Snaxe ¢c61 uy ‘SutaIosd ap rLsoMpoud |e seIMJO9 MyMUstUPDIU RaLEDT|ANO 380} B 9[Ps JOTURIOI99 Je IyNza juEYOdUAT yeu [aD “USAR MON UIP OTeA vareTISTOATUN BI JOsjord ‘vo yeuotfouny e 18 9P6T UE “V"N'S UE ILIGEIS v-g “ZUPWIOL aUIBIIO op UvoTTaUTE FojOIg 18 IPP. apeyeg [nrg 281095) qHuaAap uvoop untud razed Te “EONAWAgID Op WieyNoey vasesI9 yundury ys y1SNOI ¥ O96T sopsue jniSrgys &7 “(oyeameu afequuy) apeioyne rojuoBrjowur ye 18 ofouosnaN 2/9}Y op ougwioy iigioroog rLioyepuoy anuIp nun purty ‘aTesxpeUt Honausaq!9 NI0}OWIOOId ‘eauatiase ap “ISo} ¥ “(POHSUEqI9OUNOU) SOA.DU InjnUEDIsIS BTe 2onTI9qI9 a[apoUL yeziqeary “iota vareyoou90 no aqoexe ajaiunns emul v ‘ayes [pms wl ojeuorfearayaT sousjuing s[Hpou Ur nose yNAw Ne “orUjOIg NTBIIETEG uNUEIsUOD MIosajord no ‘punasdun oyeoryqnd ganauiogio ap upmys ajoup) “wsn}ousoq:oo1g ‘pu [muy Uy NUS gortmouode “goruyoy :19 [LMU 9]20} No “BIUBLIOY Ut HOHOUIOQ!O [e JOOUIONY nepOIIN PuOWIpA “wonausaqyo ntuowOp UL ‘efo1gopo my & stinguyUOS eyedroutsd yuazardar v ye10UNS nidroutsd ysooy “oft TeTIOP: aye0} UY OsoUTEIUT as a1B9 JojoUDUIOURZ rOIN|MY Te TexOUAR [nidiounsd ‘oro9y0 18 szneo op aumniuElUY MIskaoe ‘uy rmyut e ef>]QOPO wEFarg ‘104J9 puLD “ezneD pud ‘AtsagoNs ‘2}S9 [piled wouIOUDY axBOOK} apun xaydu4os ‘uauougy un aso eieLA lag wuIOsUOD iF}eNTTIGYSIOAAI FSA] “ElUepIAd UT SOOs v ‘THO] aySo9e aNUICT -soyajutn$ zomyny 18 s0]!TuouIOp soanyny a01Tde 9} RS axed ad ayessUIe Go] op zguanu un goseariqers ws Ingo e ef>]qopO UEyaIS ‘aeIpuOUH fojuINS eLO}s! nqUod yjejuaUTEpUNy ‘ammsony EISeADE U] “NIpeW ap Q]I1i1puoo eI sojauIsIURTIO NaBdepe nUaTIOUa] ‘OsI9AUT HUNIXaOD Jntpouatoyar ud “e\uapras ur snd v 1S yezisas & [g{“osToAUT LHUNIKaUOD ruOINfe No 1a‘oroyrsd 1S 11oJo1g [TUpED up 999 “ienonzed uy “18 emgeu UIp o]auaUIOUAy }oTTdxe e axe9 vfo}gopO in| BLZ0) 9p PiunSouND Jeny NE dyeuorfewzoyu aoytiumns aumoze> 7961 UY PIge eUBUION equuN] UI YsnpeN 1S gE6T ME RIIRAE *,,ZHSTUDUOSUOD piBojoytsq eareion] UL EsNdxe ayezz[eI9USB SonUWIDgIO Iorid2ouOD F Q]UeTTEA rouNLAd [e 1OINY ef1GOPO URIS -ralumsao3 v rimotoog asvontta tau opopr prvaxouiosd 1S wrorseoun5 & o1e}9100g ap [mIdaauI0g PIUBWOY, uy snponur'y ‘Torfeuziojut v (go1Sojouauougy - jemronns) EYesouDT 21200) 0 1 puRZoquye “=HeULIO}UE ap vounijou ad winsgur arpur ut eiezeq “ioluins v EjoULstu0 ayosoy 018ar9 ¥ E0OT - 6L61 EPROLe UI “preuorioury eoruonoa|a “gpeursi10 pun|diostp © pugsoquy> ‘soruonsa|2 aanizodstp ap ngoupuros njoos mrorepuy a189 8 (61 - $961) aTeuOHIEH folusOUODD e axeztyeULTOTUT ap wressoad yrutad snpuos y Talums eyjoso[y i$ Honeaxzosur “HoIuoxoa|9 apmusUIOp UW ofes apLEBION ULI JeULAYE e-S a npsouyerq MyeUs03 TUNA, jue ap sp - op arsed op eibeindod yzvozia upnequut e arxeyyord op yxByues wajas o [euorieU Joaru v} yezTTEszo w ‘vauaUtOse 9] were rece c roc recs eseeeecce |Forme de organizare statala in secolul al XXlea weer cccccsccescscscccces Statul, ca principali institutie politic’, a apairut peo anumité§-—=—————— treapti a evolutici istorice, raspunzind nevoilor de dezvoltare si | progres ale societatii. Aparitia lui este legata de cerintele | comunititilor umane evoluate dea asigura functionalitatea societiti | printr-o organizare politica. | devenind monathie constitutiona- in forma sa moderna, statul este reprezentarea institutional | 1a. "Declaratia drepturilor ,, adop- | | | | | | {In anul 1689 s-a instaurat primul | | | regim politic parlamentar, Anglia vointei cettenilor, care ofera mijloacele necesare pentru a actiona rane nes 2 ae eficient in vederea asiguririi apéririi gi a bundstirii tuturor, | Tey auibutile, Parlamental precum sia drepturilor diferitelor grupuri minoritare. pandaciscvetbanalosetstaniiia’ | Procesul indclungat de evolutie astatului a generat diverse | politic modem in Anglia. Teoretic tipuri gi forme de stat care au evoluat in timp. regele dispunea de puteri extinse: Din punct de vedere al formei de guvernamant statele sunt | &xeeutive, legislative si judecito- ; : ctociei | Festi in realitateacesta isi delega monathice si republicane, ambele traversind de-a lungul istoriei_| “Sbutite unor institut ware re diverse tipuri, fie dictatoriale, fie democratice. Pieecinen Ge te cane Ria Monarhia. Este cea mai veche formé de stat din istorie. Ea | astfel Parlamentul exercita puterea a cunosttt'de-a lungul timpului diverse tipuri: monarhiiledespotice | legislativa, Guvernul sau ca- in Orientul Antic, monarhiile absolutiste in Evul Mediu, monarhiile | Pinetul, puterea executiva, iar or- autritate cele onstiujioale, in epoca modern icontemporana. | Sate JudesHone pues j= Pana la primul rizboi mondial forma de guvernimént | primul stat in care s-aintrodus sis- dominanti a fost monarhia. La inceputul secolului al X-lea, aceasta_| temul politic modern al monarhi- | se bucura inci de prestigiu si incredere. De aceea unele state care si- | i constitutionale (parlamentare). | au dobandit independenta, precum Norvegia (1905), Bulgaria. (1908), au adoptat aceasti forma de guverndimant. Cele mai multe monarhii europene au adoptat modelul britanic al monarhiei parlamentare care are la baz principiul: "regele domneste dar nu guvernea: in cadrul monarhiilor constitutionale_monarhul este sefal statului_iar atributiile sale sunt reglementate prin constitutic. Ele sunt, in general, restranse, cea mai importanti dintre ele fiind cea de numire a primului ministra La inceputul secolului al XX-lea mai existau in Europa si monarhii autoritare: Austro - Ungaria, Rusia, Germania si Turcia, toate fiind imperii. in cazul acestora, monarhul detinea inc foarte multe atributii, asemindtoare monarhiilor absolutiste. Toate institutiile statului fi erau subordonate, neexisténd 0 real separatic a puterilor. “a Dupa primul rézboi mondial constatim 0 scidere a increderii popoarelor in monarhie. Astfel, pe ruinele fostelor monarhii autoritare care s-au dezmembrat, au apZrut noi state care, in totalitate, au optat pentru forma de guvernare republican’: Austria, Ungaria, Cehoslovacia, Polonia, Lituania, Letonia, Estonia si Finlanda. O data cu disparitia monarhiilor autoritare europene, forma monarhica de guvernare care se mentine este cea constitutionala. in unele state ea s-a consolidat, in alte state, unde instabilitatea politics sssssseesecnsen Palatut Buckingham Capitolul i Statul $1 politica 71 )G] -ssccemuat gupitil republicane reusese si impuni abolirea acesteia (Grecia — 1924, Spania - 1931). In alte state institutia monarhicd instaureazi sau acceptd instaurarea unor regimuri dictatoriale - Italia, Bulgaria, Grecia, Romania - ceca ce duce la scAderea prestigiului acestei institutii ¢i intensificarea luptei antimonarhice. Dup’ al doilea razboi mondial, sub presiunea fortelor republicane si ca urmare a instaurarii regimului comunist intr-o serie de state din centrul si estul Europei, monarhia este inlocuiti cu republica: Italia (1946), Albania (1946), Bulgaria (1946), Romania (1947), Ungaria (1946), Tugoslavia (1945). Numirul statelor monathice este in descrestere in perioada postbelica in timp ce republicanismul triumfa. In Europa, state monarhice se mentin doar in vestul continentului: Marea Britanic, Belgia, Olanda, Danemarca, Suedia, Luxemburg i Norvegia, la care se adaugi principatul Monaco din zona mediteranean’. in anul 1975 Spania revine la monarhie, Mai sunt si alte monarhii constitutionale in lume: Japonia, Malaezia etc, Lor li se adauga Australia, Canada, Noua Zeeland’, Bahamas, Barbados, Jamaica, Papua Noua Guinee, care sunt conduse de un guvernator general, reprezentant al reginei Marii Britanii numit de ea si actionand in numele ei. Monarhii au rimas a putere acolo unde au fost dispusi s4 accepte transferul unei parti din prerogativele lor altor institutii politice. Din punct de vedere teoretic, monarhia reprezinti o formi de stat care se deosebeste radical de orepublica. in realitate, cea mai mare parte a monarhiilor moderne sunt democratice si functioneazéi, atat statal, cat si guvernamental, asemiiniitor cu republicile democratice. Deosebirea const in faptul c& in cazul monarhiilor functia suprema se transmite ereditar iar in cazul republicilor se obfine prin vointa alegatorilor pentru o perioada limitatd de timp. Existé $i astézi monarhii autoritare, in care conducdtorul define importante prerogative legislative si executive: Arabia Sauditi, lordania, Nepal ete. Republica. Forma republicani de stat a aprut in lumea antic’, mai exact in oragele-state din Grecia si Roma. Ea este o forma de organizare statala care presupune existenta unor organe colective de conducere ai cdror membri sunt alesi temporar, de cetiteni. Functia de sefal statului o detine o persoana (sau mai multe) care este aleasi pe o periods limitata de timp sia cArei putere este controlata de institutii reprezentative, De-a lungul istoriei au existat diverse forme republicane de stat: pornind de la republicile sclavagiste antice (orascle-state grecesti, Roma) republicile aristocratice medievale (Venetia, Genova, San Marino) si ajungand la republicile modeme (S.U.A, Franta, Elvetia etc.). in contemporaneitate forma de stat republicand este reprezentatd de republicile constitutionale moderne de tip parlamentar, scmiparlamentar sau prezidential. opie pereenenie ieee anions thou slat ey conde ps Eoeeetet ceste forma de organizare statal’ in care puterea apartine in mod democratic poporului si este | exercitatd de reprezentantii sii alesi temporar, pentru o perioada | clar detimitata in timp. | Repentca Degi la inceputul secolului al XX-lea Europa ati de monarhii, dupa primul razboi mondial siin continuare, numarul statelor republicane este in crestere. Acest fenomen a fost determinat de scaderea increderii populatiei in monarhie si de cresterea numérului de alegatori din mediile sociale de jos (prin introducerea votului universal) care asociau forma de stat republicand cu garantarea unui sistem politic democratic, Astfel, inainte de primul rzboi mondial, din cele 23 de state independente ale Europei (incluzand si San Marino si Vatican), numai patru erau republici (San Marino, Franta, Elvetia si 72 Isionie-TmanualpentruclasaaXraPortugalia). in zilele noastre, din cele 45 de state cate numari Europa, numai 9 mai sunt state monarhice/republicile ajungaind 1236, 5 Republica reprezinti forma de guvendmént in care ar trebui sa functioneze un sistem democratic. in realitateea nu reprezinta o garantie a existentei regimului democratic. in secolul al XX-lea statele republicane se pot grupa, in functie de forma de guvernamant, in: republici dictatoriale gi republici constitutionale Republicile dictatoriale in perioada interbelica au fost, fie de extrema dreapti — Germania, Spania ete., fie de extrema stanga—U.R.S.S. Aceste regimuri au promovat interese de grup, excluznd optiunile si vointa majoritati, interesele si aspiratiile acesteia. sefull statului, care detinea si functia de pregedinte al republicii, avea puteri discretionare, subordondnd celelalte instituti Dupa al doilea rizboi mondial, regimurile comuniste s-au instaurat in mai multe state care si-au luat titulatura de republici populare. in realitate, in aceste state principiile democratice ale organizarii sistemului politic, nu existau. Nici o institutie nu putea sa controleze deciziile partidului-stat. Activitatea executivului (guvernului) era formal, deoarece trebuia sa puna in practic’ hotirarile partidului unic aflat Ja putere, Parlamentul, procesul electoral, justitia nu puneau sub semnul intrebarii autoritatea partidului liderilor acestuia. Partidul comunist domina societatea. Astfel cA, asa - zisele republici populare erau de fapt republici dictatoriale, totalitare, Republicile constitutionale sunt cele care se intemeiaza pe principii si valori democratice precum: separatia puterilorin stat, reprezentativitatea si cligibilitatea, democratismul politic, asigurarea si garantarea libertiilor si drepturilor cetifenesti Republicile parlamentare sunt acele state in care Parlamentul, in raport cu celelaite institutii are un rol primordial, hotaritor in organizarea, directionarea si conducerea societatii, dispundnd in raport cu executivul sau presedintele de un surplus de atribute si prerogative. In aceste state, cum sunt Germania, Austria, Italia, Grecia, Polonia, presedintele, ca sef al statului, are numai un rol reprezentativ, foarte apropiat de cel al monarhilor constitutionali. i‘ in cazul republicilor prezidentiale - S.U.A., Franta, Rusia, Finlanda - presedintele, in calitatea sa, de sef al statului, detine si exercit& importante prerogative legislative siexecutive, _ punfindu-L intr-o situatie cel putin egala cu cea a Parlamentului, sau a guvernului. in S.U.A. presedintele este insusi sefil executivutului * Forma de guvernimént nu este in masura sai determine esenta statului, caracterul su democrat sau dictatorial, cel mult o poate influenta. Secolul al XX-lea a determinat o anumita ascensiune a formei republicane de stat, in detrimentul celei monarhice, Capitolul iit - Statul $i politicaState centralizate (unitare) - state federative Conditiile istorice in care a evoluat societatea au generat diferite moduri de organizare a puterii de stat, numite forme de guvemamant dar si o anumita strueturd a statului. Structura de stat are in vedere raportul dintre organele centrale si cele locale. Din aceasta perspectiva statele contemporane | S& ne aminfim! se pot grupa in: state unitare (centralizate), state federative si state | * pricsees confederative. Cele mai multe sunt state unitare, fats Sige Heroines a Statele unitare sc individualizeaz4 prin existenta unui stat | Ay. 9: Terttoriul Romaniei centralizat cu un singur Parlament, guvern, o singura constitutie, alienabil. Hotarele statului nu pot adic a unui singur rand de organe si institutii centrale. in cadrul | fischimbate sau rectificate decat in statului unitar, organele si institutiile centrale igi exercit autoritatea | Virtutea unei legi. pe intregul teritoriu prin intermediul organelor locale ale puterii de ee ee stat. Competentele autorititilor locale, oricat de largi ar fi, sunt cele atribuite de autoritatea centrala, care isi rezerva si dreptul de control a activitatii acestora. Tendinta actual este de a transfera competente cat mai largi autoritatilor locale pe baza principiului descentralizarii. in cazul multor state se constata o convergent a principiilor de constituire a statelor unitare cu cele ale statelor federative. Astfel, sunt state unitare care au un avansat grad de descentralizare deoarece se acorda o largé autonomic local unitatilor administrative. Este cazul Danemarcei, Spaniei Finlandei, Suediei, Norvegiei, Italiei, Japoniei. Constitutia spaniolA din 1978 impune, statu! autonomiiilor’ care face din Spania, de fapt, o federatie, desi este enuntat caracterul unitar al statului, Politologul american Arend Lijphart include aceste structuri statale intr-o categorie intermediari, numindu-le sisteme semifederale. Descentralizarea, in sensul cresterii autonomiei locale administrative, prin sporirea competentelor de decizie a oganelor locale nu e incompatibila cu statul unitar. Aceasta nu pune in pericol unitatea statului, ci determina o dezvoltare si o adancire a democratiei social-politice in statul unitar. Romania, Polonia, Ungaria, Suedia, Marea Britanie, Franta sunt cdteva din statele contemporane unitare in care competentele unitatilor administrative sunt in extindere, Constitutia Roménici prevede in art. |, in mod expres, caracterul unitar al statului roman: “Roménia este stat national, suveran si independent, unitar si indivizibil” Statele federative..O alta forma de organizare a structurii statale este cea federativa. In raport cu statele unitare, numérul celor federative este mult mai mic. Statul federal este o comunitate de state nesuverane, care are o autoritate centrald cu competent si personalitate distinct de cele ale statelor membre. Organizarea statala de tip federal are a obiectiv central rezolvarea problemelor comune, functiile statale fiind impartite intre autoritatea centrala si statele membre. De aceea, in statele federale se intdlnesc paralel organe ale puterii si ordinii de drept centrale si organe ale puterii gi ordinii de drept pee so aahunysnhane Palatul Regal din Bucuresti In statul federal, statele membre participa la elaborarea [Uni ° rusian mom pete legislatiei federale, in condifiile existentei unei delimitari a competentelor. Legitimitatea si competentele autorititii centrale Capitolul i Statul $i politicasunt date de actul constitutiy al federatiei, de regula Constitutia, la elaborarea careia participa reprezentantii tuturor statelor membre. Statele membre igi pistreazi o larga autonomic, Ele au o legislatie proprie, organe si instituii proprii de aplicare a acesteia, care nu vin in contradictie cu cele centrale si nu se substituic acestora. In statele federale autoritatea centrala poate interveni in domeniile in care exercitarea ‘competentelor apartine autorititilor locale, numai ‘in cazurile prevazute de Constitutia federal. ‘Adeptii federalismului sustin ca statul federal ofera conditii optime pentru echilibrarea diverselor interese teritoriale, nationale, sociale, economice, financiare, politice si culturale. Bi spun c& federalismul contribuie la eficientizarea aparatului de stat prin faptul c& presiunea autorititilor locale face ca administratia centrala sd lucreze mai ficient in timp ce autorititile locale sunt preocupate de gisirea unor solutii folosind resursele locale. Cele mai reprezentative state federale sunt: Statele Unite ale Americii, Elvetia, Belgia, Brazilia, Germania, Federatia Rusé, s.a. Statele Unite ale Americii sunt primul stat constituit peo structura federala. La baza constituirii lui au stat cele 13 colonii engleze din America de Nord, care si-au proclamat independenta in 4 iulie 1776. La incheierea razboiului de independentd, in 1783, fiecare stat avea propriile legi, propriul guvern siinstituti specifice statelor independente. Reprezentantii celor 13 state, intruniti la Philadelphia in 1787 au adoptat Constitutia care consfintea constituirea, pe baze federale, a noului stat independent. Ea prevedea instituirea unui guvern central putemnic intr-un sistem federal, Puterea, in sensul suveranitaj in sistemul federal creat a fost impartitd intre autoritatea centrala si statele componente ale federatiei. Statele membre au o legislatie proprie, care nu intr in contradictie cu prevederile constitutionale. Extinderea teritoriald a S,U.A. in secolele XIX - XX a dus la cresterea numarului de state ale federatici, care sunt acum in numar de 50. Federatia elvetiana s-a format in urma unui proces indelungat care isi are inceputul o dat cu pactul de la 1 august 1291 dintre cele trei vai: Uri, Schwyz si Unterwald (Waldstatten) ‘impotriva puterii habsburgilor. Procesul de federalizare s-a incheiat © dati cu adoptarea Constitutici din 1848. Eaa insemnat actul prin care au fost impacate optiunea pentru autonomie localai a inscamna organizarea structurii cantoanelor si necesitatea unitatii, Se recunoaste cantoanelor puterii $i exercitarea acesteia | calitatea de parti constitutive ale statului federal. In articolul ! al ae calor mavens tae | Constituiel se precizeazi,, Popoarele celor 22 cantoane suverane seer tcacentrala cl amertatie. | Elvetiei, unite prin prezenta aliant [...] formeazé in ansamblul locale, care sunt de regula lor Confederatia Elvetiana“. Astazi Elvetia este in continuare 0 subiectele constituite ale federatici aliantd a cantoanelor aga cum prevedea Constitutia din 1848. Un alt stat constituit pe baze federale este Belgia Federalismul belgian are un caracter etno-cultural i lingvistic. Linia de demarcatic a federatiei actuale corespunde frontierelor ww Isiorie-manualpentruclasaaxiaS& ne amintim! lingvistice. fn anul 1993 a fost modificata Constitutia din 1831, cu un amendament care stabileste structura federali a statului. Conform | $6 acesteia Belgia este impartiti in trei regiuni: Bruxelles, Flandra gi iets Necshihe aise Wallonia — cu o larga autonomic — si trei comunitati lingvistice: nul 2000) flamandi, francezd si germana. Aceste regiuni au propriile adunari_| Europa: Austria, Belg, Elvetia, legislative si puteri depline in probleme de economie local’, mediu, coe Pee aya eaeana, Jocuinte, transport, invatamant si cultura. Africa Eelopia; Soniaia Shin Evolutia federatiilor actuale demonstreazi c& aceastiistructuré | ‘America: Argentina, Bravia, statalé reprezinté o reusitd, desi statele respective nu au fost lipsite in| Canada, Mexic, Paraguay, $.U/A., istoria lor de incidente secesioniste. ee ezuela ___ Confederatil statale, Statele confederative au luatmastere | Yemeraelt prin asocierea a dou sau mai multe state care au convenit si-si creeze, =| “2<: | India, Malaesia, Pakistan, sau nu, organe comune de conducere, dar cu pastrarea suveranitatii statelor membre. —— in cadrul confederatiilor, statele membre igi pastreazi suveranitatea si independenta integral, competentele statului federal referindu-se doar la luarea unor decizii in comun in domeniul relatiilor internationale, Constituirea unei Confederatii are loc prin acordul statelor membre, avand la baz un act juridic de drept international. O confederatie poate presupune existenta unuia sau mai multor organisme comune, dar cu autoritate limitat&, bine precizatd (seful statului, institutii diplomatice) asa cum a fost cazul Austro — Ungariei. in cele mai multe cazuri competenta statului confederativ se rezuma la consultarea, armonizarea unor pozitii pe plan international. Caexemple de Confederatii de state pot fi menionate: S.U.A. intre anii 1776-1787, Confederatia Elvetiand intre 1815-1848, Imperiul Austro —Ungar (1867-1918) si, in zilele noastre, Comunitatea Statelor Independente. Aceasta s-a format in anul 1991, la ea aderand 12 din cele 15 foste republici ale Uniunii Sovietice, care au semnat Acordul de la Alma Ata. Statele fondatoare au fost: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Kazahstan, Kargistan, Republica Moldova, Rusia, Tadjikistan, Turkmenistan, Ucraina si Uzbekistan. in decembrie 1993 acesteia i se va alatura si Georgia. Nu au intrat in C.S.. cele trei state baltice, Estonia, Letonia si Lituania. Prin tratatele incheiate Ia nivel de confederatie, statele membre urmiiresc si creeze 0 uniune economica in care si fie asigurata libera circulatie a marfurilor, a capitalului, a serviciilor gi a persoanelor, precum gi asigurarea unei zone de liber schimb. ‘Confederatia poate cunoaste si forme mai evoluate, cu organe comune, care pot fi: adunarea reprezentativd, seful de stat, organele diplomatice, armata, finantele, mentionandu-se structuri distincte reprezentate de parlamente si guverne separate. structura confederativa avut si uniunea dintre Serbia si Muntenegru. Cele doud republici componente ale Uniunii aveau propriile parlamente, propriile guveme si presedinti proprii. La nivel unional puterea legislativa era exercitatd de un Parlament unicameral compus din 126 de reprezentanti: 91 din Serbia si 35 din Muntenegru, Presedintele si primul miniatru ai Uniunii erau alesi de parlamentele celor doua republici. in urma unui referendum organizat in anul 2006 in Muntenegru, acest stat s-a desprins din Uniune iar forma de stat confederativa s-a desfiintat. Kremtinul resedinta presedintelui Federatiei Ruse Capitola i Statul si politicawore rreccssecesreeoseseoeses Teoriile aprute in secolul al XIX-lea cu privire la regimurile politice au fost concretizate in secolul al XX-lea. Toate conceptiile politice, cu exceptia celei a statului de drept, se proclami a fi revolutionare dar toate egueaza in incercarea de transformare a societiii. De-a lungul secolului al XX- leaa existat o ,,upta" continua intre statul de drept si cel totalitar. Evolutia politica din aceasta perioada demonstreaza triumful conceptului de stat de drept. Sistemele politice din secolul al XX-lea pot fi clasificate in regimuri constitutionale (democratice) siregimuri neconstitufionale (autoritare, totalitare) fn anul 1914 s-a declansat prima mare conflagratie mondiala care a ravasit intreaga lume, dar mai ales continentul european. O criza profunda si generalizata a cuprins cel mai dezvoltat continent al lumii, cu urmari dezastruoase pentru populatia acestuia. Aceasta crizi a cuprins si sistemul democratic de organizare politic ficdnd posibila renasterea unor vechi forme de | Corperandem Soctias soos autoritarism, precum si aparitia totalitarismului. fn acest context isi} ups primul rézboi mondial care fac aparitiai ci is preconiza asocierea muncitorilor in ‘Fescisientaluparitt fn Italia §i siain ma corporatista. | corporatii opuse sindicatelor. Acesta preconiza o societate organizata in grupuri rarstesioniale} Aceasti doctrind a fost aplicati de numite corporatii. Ele erau alctuite din reprezentanti ai muncitorilor | Mussolini in Italia si patronilor. Pe plan politic corporatismul urmarea inlocuirea ilor. Noua organizare trebuia si asigure prosperitatea au pus mare accent pe nationalism si pe promisiunile de restaurare a ,,onoarei nationale’. Ei considerau cd statul - nafiune avea viata sa proprie, diferitd de vietile fiinfelor umane care-l compuneau. Dispretuitori fati de ratiune, fascistii p glorificau instinctul, intuitia si vointa. Musolini, conducatorul Haein wii regen far a : ‘Nazitoral se fuidamentea2ipe idee expuse de'Adolf Hitler in in lucrarea "Mein Kampf™ (Lupta mea). z: gici ni doctrina social smul exacerbat, rasis considera vinovat pentru problemele economice Germaniei sistemul democratiei parlamentare. El sustinea ci esecul international al Germaniei dupa primu! rizboi mondial se datoreaza politicienilor tridatori si corupti ai Republicii de la Weimar, care au acceptat umilitorul Tratat de la Versailles. Singura solutie pe care 0 sustinea Hitler era dictatura unui singur partid condus de un lider providential care s& supund natiunea in numele binelui general. El urmérea crearea unui imperiu (Reich) care si-i cuprinda pe toti germanii si chiar gipe celelalte natiuni de origine germanica. Justifica expansiunea germani prin nevoia de "spatiu vital” pentru rasa ariani consideratd superioara Capitolul i - Statul $1 politica eoin februarie — martie 1917 a izbuenit in Rusia o revolutie in urma ‘cdreia jarul Nicolae al I-lea a abdicat, ‘A fost instaurat un guvem provizoriu dominat de liberali si social- democrati. Acesta a acordat drepturi si libertti cetatenesti dar nu a scos Rusia din rizboi si nu a infiptuit 0 reforma agrard. Profitind de ‘nemultumirea soldatilor gi {aranilor, in octombrie 1917, bolsevicii (gruparea comunista) au preluat uterea la 25 octombrie /7 noiembrie, ocupand sediul_ guvernului provizoriu din Petrograd (Sankt. Petersburg). Guvernul bolsevic (Consitiul Comisarilor Poporului) il favea in frunte pe Lenin. Primele ‘misuri Iuate de acesta au fost: nationalizarea fabricilor gi bancilor, ‘impartirea pamantului la {arani acordarea dreptului la autodeter- ‘minare popoarelor neruse, In anul 1922 s-a format Uniunea Republici- lor Socialiste Sovietice, care grupa mai multe republici comuniste. Dupa ‘moartea lui Lenin, in anul 1924, puterea a fost preluat& de Stalin care ‘a instaurat un regim de teroare. A hotarat colectivizarea agriculturii care a adus mii de vietime. Antisemitismul a constituit urmarea fireasc& a conceptiilor rasiste promovate de Hitler. Evreii erau gisiti vinovati de toate relele societitii germane interbelice si de aceea nazistii sustineau climinarea Jor prin exterminare. Spre deosebire de Mussolini, Hitler a facut din rasism si in special din antisemitism o component esentiala a programului sau. Folosind cu mare abilitate propaganda, a reusit exacerbarea nationalismului in randul populatici, subliniind superioritatea rasei germane. Originile ideologiei comuniste se gasesc in operele lui Marx, cel care a fundamentat teoria “luptei de clasé. El considera ci noua societate, cea comunisti, se va edifica mai intai in tarile dezvoltate, in care proletariatul, mai numeros si cu o constiinta de clas& bine dezvoltati, va prelua pe cale revolutionara, deci prin violenté, puterea de la burghezie. Lenin a dezvoltat ideologia marxisti subliniind ca revolutia poate sd iasi victorioasa si in state ‘mai putin dezyoltate. Potrivit ideologiei comuniste, capitalismul este sursa riului, deoarece el se bazeaza pe proprietatea privati, inifiativa personal simotivatia legatd de obtinerea profitului. Burghezia, care domina viata economica exploata munca proletariatului pentru a seimbogati Muncitorii devin "sclavi salariati", astfel c& lupta de clasd este inevitabila. Reprezentantii ideologiei comuniste apreciau cd problemele sociale nu puteau fi rezolvate in cadrul societ&tii capitaliste. intrucat se considera ci niciodata capitali renunta de buna voic la putere, singura solutie era o revolutie violent. Ideologia comunisti promitea oamenilor o schimbare totalit a modului de viata prin realizarea unei societiti fird clase, in care si fie instaurata egalitatea si dreptatea, Prima faz a edificirii acestei ideale urma sa fie etapa construirii socialismului, care s& permit progresul economic gi prosperitatea cetitenilor, urmand ca abia in etapa urmitoare si se treaci la comunismul propriu-zis. Teoria arita ca in etapa socialist’ era necesaré mentinerea statului ca instrument al "dictaturii proletariatului care sa reprime orice rezistenta a dusmanilor clasei muncitoare. Acestia erau membrii burghezici, proprietarii flunciari, yiranii care se opuneau colectivizarii siintelectualii. Ideologia justifica masurile represive luate impotriva unor largi categorii sociale, in numele luptei de clasa care, in final, trebuia sa duca la edificarea societatii ideale comuniste. Aceste ideologii (fascismul, nazismul si comunismul) au stat la baza regimurilor dictatoriale instaurate in perioada interbelica in Italia, Germania si U.R.S.S. Dupa al doilea rizboi mondial regimurile totalitate, avand ca model pe cel sovietic, s-au instaurat si in alte state din Europa, Asia si America Latina. Isiorie-manualpentruclasaaXra