Vous êtes sur la page 1sur 53

(ARTROZELE)

Conf. Dr. Popescu Gheorghe

Boala artrozica
= grup de afectiuni de etiologie si patogenie plurifactoriala ce determina
distrugerea cartilajului articular si a osului subcondral
= caracterizata prin:
A. pierderea progresiva a cartilajului articular prin:
- deteriorare in zonele de sprijin
- abrazare
B. tentativa de reparare a leziunilor cartilaginoase:
- remodelarea si scleroza osului subcondral
- formarea chisturilor subcondrale
- formarea osteofitelor in zonele de descarcare

=boala non-inflamatorie, degenerativa, caracterizata prin:


A. clinic:
- durere
- deformare si marire de volum
- limitarea mobilitatii articulare
B. patogenie: dezechilibru intre degradare si sinteza la nivelul cartilajului si
osului subcondral:
- leziuni destructive cartilaginoase
- scleroza subcondrala
- chiste osoase
- osteofitoze
C. terapeutic:
- saracia agentilor curativi specifici

Epidemiologie
Varsta

- incidenta creste cu varsta, maximum intre 55-75 ani

Sexul
- artrozele interfalangiene sunt mai frecvente la femei
- coxartroza este mai frecventa la barbati > 65ani

Rasa
- mai frecventa la caucazieni
Profesia
- artroza gleznelor la balerini
- artroza metacarpofalangiana la luptatori
Greutatea corporala

Articulatiile sinoviale - structura


Capsula ligamentara formata din fibre de colagen
tip I
Membrana sinoviala captuseste pe interior capsula
ligamentara
Cartilaj articular - acopera
cele 2 oase ce participa la
formarea articulatiei
Lichid sinovial < 2 ml

Cartilajul articular
2 functii esentiale:
1. Transmiterea incarcaturii mecanice de la un os la celalalt
2. Asigurarea unei suprafete netede autolubrifiate pentru ca oasele sa alunece

in interiorul articulatiei
avascular nutritia este asigurata de lichidul sinovial prin difuziune
alimfatic
aneural durerea artritica este determinata de activarea receptorilor din

capsula ligamentara si alte structuri periarticulare


hipocelular

Cartilajul articular
a) Condrocite - sintetizeaza proteoglicani, colagen, enzime catabolice

(colagenaze, proteaze, catepsina D), acid hialuronic


- responsabile de procesul continuu de remodelare interna
b) Matrice extracelulara

- hiperhidrata - apa se afla in schimb liber cu lichidul sinovial


- formata in special din proteoglicani si colagen de tip II, care
impreuna cu apa formeaza un gel
- mai contine: hidroxiapatita, matrice proteica necolagenica, colageni
de alte tipuri, lipide, acid hialuronic si alte zaharide, condronectina

COLAGENUL
- cartilajul articular contine in special colagen de tip II, VI, IX, X, XI
- colagenul de tip II - reprezinta 90-95% din colagenul articular
- condrocitele sintetizeaza si excreta un precursor (protocolagen),
dar fibrogeneza are loc extracelular
- triplu helix - la suprafata caruia se gasesc fibre de colagen IX
ce leaga fibrele de colagen II intre ele, prin intermediul proteoglicanilor
- in interior sunt legate cantitati mici de colagen XI
- restul tipurilor de colagen sunt distribuite in matricea
extracelulara
ACIDUL HIALURONIC = HA
- polizaharid sintetizat de condrocite si sinoviocite tip B
- se gaseste in - matricea cartilaginoasa
- lichidul sinovial (rol de lubrefiere) HA cu greutate moleculara mare,
in concentratie de 2-4 mg/ml
- functioneaza ca proteina de legatura pentru stabilizarea macromoleculelor de
proteoglicani

PROTEOGLICANII
- molecule hidrofile alcatuite dintr-un centru proteic la care se ataseaza
glicozaminoglicani
- acid hialuronic
- condroitin sulfat predomina
- keratan sulfat
- dermatan sulfat
- sarcinile electrice negative ale GAG atrag cationi => osmolaritate inalta => retin
apa in cartilaj
- cartilajul articular contine 2 clase majore de proteoglicani:
A. Aggrecani = proteoglicani agregati cu acid hialuronic
- in cartilajul normal sunt comprimati pana la 1/5 din volumul lor potential =
au tendinta la umflare
- contribuie la - fixarea proteoglicanilor in matrice previn deplasarea lor in
timpul deformarii tesutului
- organizarea si stabilizarea legaturii dintre proteoglicani si reteaua
de colagen
- hidratarea lor confera rezistenta si elasticitate cartilajului => faciliteaza
functia de purtator de greutate
B. Proteoglicani mici
- biglican
-decorina
- fibromodulina

Structura cartilajului hialin

Teorii etiopatogenice

COXARTROZA
- Mai frecventa la barbati
A. PRIMARE (idiopatice)

B.

SECUNDARE
1. Tulburari de statica articulara cu afectarea mecanicii articulare

2.

Malformatii congenitale displazia luxanta de sold, coxa


antetorsa/ vara congenitala/ valga congenitala
Deformatii coxo-femurale castigate posttraumatice, artrite
infectioase, necroza aseptica de cap femural
Afectiuni cu alterarea sinoviei si cartilajului articular

- coxite, sinovite, hemofilia

Simptomatologie
1.

DUREREA

sediul: in trigonul femural

iradiaza spre genunchi

de tip mecanic

2. LIMITAREA PROGRESIVA A MOBILITATII ARTICULARE


-

Initial sunt afectate miscarile de rotatie interna, abductie si extensie

3. ATITUDINEA VICIOASA
initial: determinata de contractia antalgica a musculaturii periarticulare,
urmata apoi de retractii si fibroza
Flexie, adductie si rotatie externa

Examen obiectiv
1.
-

INSPECTIE
pozitia vicioasa a membrului inferior
hipotrofia musculaturii periarticulare + cvadriceps

2. BILANTUL ARTICULAR AL SOLDULUI


-

evidentiaza amplitudinea miscarilor articulare active si pasive

3. MASURAREA LUNGIMII MEMNRELOR INFERIOARE


-

scurtare aparenta/ reala

4. STUDIUL MERSULUI
-

schiopatat bolnavul scurteaza timpul de sprijin pe piciorul afectat

Examen radiologic
1.

PENSAREA SPATIULUI ARTICULAR

Examen radiologic
2. OSTEOFITOZA
- la nivelul acetabulului sau la nivelul
femurului

3. MODIFICARILE OSOASE
-

Osteoscleroza subcondrala =
condensare osoasa in zona portanta a
tavanului acetabular

Geode = apar in zonele portante ale


capului femural si acetabul

Examen CT

COMPLICATII
-

bilateralizarea afectiunii

protuzia acetabulara a acpului femural

supraponderabilitatea stil de viata sedentar

afectarea coloanei lombare si genunchiului de aceasi parte

fractura extremitatii proximale a femurului

TRATAMENT
1.

Terapia fizica si kineterapia

2.

Farmacologic

Analgezice

Corticosteroizi intraarticular

3.

Chirurgical

Osteotomii de corectie la nivelul soldului sau femurale

Artrodeze

Artroplastii

Artroplastii

Artroplastii

Artroplastii

Artroplastii

Artroplastii

GONARTROZA
-

mai frecventa la femei

rezultatul unui dezechilibru functional intre


rezistenta structurilor articulare si tensiunile la care
acestea sunt supuse
-

debut insidios este mai bine tolerata decat


coxartroza

Anatomie patologica
cartilaj
eroziuni, fibrilari
clumping condrocitar
os subcondral:
condensare, osteoscleroza
chiste osoase (geode)
osteofite
raspuns profilativ in zonele
de descarcare
capsula articulara:
- sinovita
- fibroza capsulara
- retractii

Simptomatologie
1.

DUREREA

sediul: regiunea interna a genunchiului, spatiu popliteu sau subrotulian

iradiaza spre coapsa sau gamba

de tip mecanic

2. SENZATIA DE INSTABILITATE A GENUNCHIULUI AFECTAT


-

datorat pierderii bruste a constrolului muscular a stabilitatii genunchiului

initial la miscari bruste, apoi la orice denivelare de teren

determina impotenta functionala

Simptomatologie
3. PSEUDOBLOCAJUL ARTICULAR
dupa pastrarea indelungata a aceleiasi pozitii
4. TUMEFIEREA GENUNCHIULUI
apare dupa efort, dispare in repaus
se datoreaza revarsatului intraarticular
5. CRACMENTE ARTICULARE

Examen obiectiv
1.

INSPECTIE

tumefactia articulatiei

hipotrofia musculaturii coapsei

chist popliteu Baker

2. SEDIUL DURERII PROVOCATE


3. EXAMENUL MOBILITATII GENUNCHIULUI
-

evidentiaza cracmente articulare sau subluxatia externa

a rotulei
4. EXAMENUL DEVIATIEI AXIALE
5. EXAMENUL MERSULUI

Gonartroza grava bilaterala


Genu valgum dr., genu varum stg.

Examen radiologic
1.

Rx STANDARD

fata + profil

2. Rx AXIALA DE ROTULA
evidentiaza eventuale anomalii displazii rotuliene, luxatii/subluxatii
recidivante
Stabilesc importanta modificarilor artrozice
3. Rx IN POZITII DINAMICE genu varum/valgum
4. Rx INTREGULUI MEMBRU INFERIOR IN ORTOSTATISM

Explorari paraclinice
1.

ARTROSCOPIA

2.

SCINTIGRAFIA

3.

CT

4.

RMN

Clasificarea Ahlbck

1
pensare incompleta

pensare completa

Uzura osoasa < 5 mm

4
4
uzura osoasa 5-10mm

5
uzura osoasa > 10mm

TRATAMENT
1.

MIJLOACE NEFARMACOLOGICE

educarea pacientilor pentru evitarea sporturilor agresive, etc.

Fiziokinetoterapie + hidrokinetoterapie

2. MIJLOACE FARMACOLOGICE
-

Corticosteroizi intraarticular

Analgezice opioide/ neopiacee/ topice

AINS

TRATAMENT
3.

CHIRURGICAL

Osteotomii de corectie la nivelul tibiei sau femurului

Artrodeze

Artroplastii

Osteotomii de corectie

Osteotomia juxtaarticulara de corectie in


gonartroza unicompartimentala mediala

Artroza compartimentului lateral

Osteotomie juxtaarticulara pentru genu valgum patologic de cauza femurala

Proteza GSB

Proteza unicompartimentala genunchi

Les indications dpendent de limportance de la


destruction

Prothse contrainte

Prothse glissement

Gonartroza
cu genu
varum grav
Ahlback IV

Vous aimerez peut-être aussi