PARTEA A CINCEA
Controlul compasului la bord
Determinarea completa a deviatiilor compasului magnetic.
Controlul corectiei compasutui DETERMINAREA COMPLETA
FP » neviari on COMPASIN ILL MACKET:
A DEVIATIILGR COMPASULUI MAGNETIC.
CONTROLUL CORECTIEI COMPASULU!
§1 Consideratii introductive. Pregatirea navei pentru
determinarea deviatiilor
Aga cum s-a aratat la capitolele 3 si 4, elementul de baza in navigatie este deter-
minarea directiilor in orizontul adevarat, a drumului pentru deplasarea navei in sigu-
ran{& spre punctul de destinatie si a relevmentelor, folosite la rezolvarea problemelor
de pozitic in navigatia costicr’.
Utilizarea compasului magnetic pentru determinarea direcfiilor adevarate
impune cunoasterea deviatiilor. Compensarea reduce deviafiile magnetice, ins& nu le
anuleazi. De aceea, dup’ compensarea compasului magnetic se procedeazi la deter-
minarea deviafiilor rdmase; marimile deviafiilor determinate se inscriu in tabela de
deviasii pentru drumurile compas de 1a 0° ~ 350°, din 10° in 10°, folosit& in navi-
gafie pentru convertirea drumurilor si relevmentelor.
Deviatiile unui compas magnetic variaz& ins functie de latitudinea magnetica,
la inc&rcarea unor marfuri cu propriet&ti magnetice, dupd efectuarea unor reparatii la
corpul navei etc. (vezi cap. 3, § 4, pct. 4); de aceea, operatiunea de determinare com-
plet& a deviatiilor se impune de fiecare dat& cAnd observatiile de control arat& c4 valo-
rile acestora difera cu mai mult de + 0°.5 fata de cele inscrise in tabela de deviafii.
fn principiu, deviafiile se determina prin efectuarea unei girafii complete cu
nava si folosirea unui procedeu care s4 permita stabilirea valorii deviatiilor in dru-
murile compas din 10° in 10°; aceste procedee pot fi grupate astfel: 1 - Procedee de
determinare a deviatiilor prin compararea relevmentelor, care folosesc relatia de
calcul (3-27):
5=Rm- Re.
Dintr-o pozitie cunoscutd, se determina relevmentul Ra la un obiect departat
sau azimutul unui astru; Ra se converteste in Rm folosind relatia (3-23): Rm - Ra —
d. Pe timpul girafiei, din 10° in 10°, se m&soara relevmentul compas Rc la obiect sau
astru; deviafiile se calculeaza din relagia (3-27).
Din randul acestor procedee de determinare a deviatiilor, in practica navigatiei
se folosesc indeosebi urmitoarele:
~cu un obiect departat de azimut cunoscut;
— cu un obiect departat de azimut necunoscut;
— cu ubsei vafii ia Sua.
2 — Procedee de determinare a deviatiilor prin compararea drumurilor, care aplicd
relafia de calcul (3-27):
5=Dm- De.
599 Pe timpul giratici, din 10° in 10°, se citeste simultan Dg, drumul la girocompas
cu D’c, drumul la un compas magnetic cu deviatii cunoscute si Dc, la compasul
magnetic ale c&rui deviatii trebuie determinate.
Dg sau D’c se converteste in drum adevarat Da folosind relatiile:
Dg+Ag (relatia 4-22);
D'c+8+d sau Da =D'c + Ac (relatia 3-21).
Da se converteste apoi in drum magnetic Dm prin relatia (3-19): Dm = Da - a:
din Dm si Dc se calculeaza apoi deviatiile.
in practica navigatiei, procedeele folosite pentru determinarea deviatiilor prin
compararea drumurilor sunt:
—cu girocompasul; acesta este procedeul care se aplic& cel mai frecvent la bor-
dul navelor maritime comerciale;
—cu un compas magnetic ale carui deviafii sunt cunoscute.
La bordul navelor maritime comerciale determinarea deviatiilor se efectueaza de
c&tre ofiferii de punte, sub conducerea comandantului navei.
Determinarea deviatiilor compasurilor magnetice de la bord se impune a fi exe-
cutata in urmatoarele situatii:
~ dup& compensare, pentru determinarea deviafiilor rimase;
= dupa lucrari de reparatii la corp, pe doc sau in stare de plutire, de o amploare
si o tehnologie care s& fac& posibild schimbarea magnetismului navei, deci a devi-
atiilor;
—dupa incarcari sau descarcari (totaie sau partiaie) de marfuri cu proprietati
magnetice (minereu de fier, laminate de ofel, fonta etc.);
—dup& operafiuni de incircare sau descarcare efectuate cu macarale electro-
magnetice;
—de fiecare dat4 cand pe timpul navigatiei se constata cA deviajiile au o dife-
renji mai mare de 0°.5 fa} de valorile inscrise in tabela de deviapii (ca urmare a
variatiei magnetismului navei in timp, schimbiarii apreciabile a latitudinii magnetice
ete.),
Determinarea deviatiilor trebuie sa asigure o precizie in limitele de + 0°.5.
Atat precizia indicajiilor compasurilor magnetice, cat si ale girocompasului,
trebuie verificat& insé pe timpul navigatici; operatiunea este cunoscuti sub denu-
mirea de controlul corectiei compasului.
Controlul corectiei compasului se efectueaz’ prin compararea relevmentelor,
folosind relatiile:
Ac = Ra ~ Re (relatia 3-28), pentru compasul magnetic. Valoarea deviafiei se
stabilegte din relafia (3-18): 8 = Ac ~ d; m&rimea deviafiei astfel determinat& pentru
drumul in care se navigd se compara cu valoarea deviatiei din tabeld.
Ag = Ra - Rg (telatia 4-23), pentru compasul giroscopic.
Controlul corectiei compasului se evectueaza prin urmatoarele procedee:
— cu aliniamente;
—prin determinarea punctului navei cu observafii costiere independente de
compas;
~ cu observatii astronomice.
fn afara acestor controale prin observafii, erorile grosiere ale girocompasului
care apar accidental, ca urmare a unor defectiei de functionare, de naturd electrica
sau mecanicd, se verificd prin compararea continud a indicatiilor compasului
giroscopic cu ale celui magnetic.
600 Determinarea deviafiilor se executd in conditii hidrometeorologice favorabile;
pentru navele de tonaj medin, de exemplu, se recomanda ca intensitatea vantului si
nu depaseasci fora 4, iar starea marii s4 nu depiigeasca gradul 1.
C4nd deviatiile se determina printr-un procedeu care foloseste compararea
televmentelor, este necesar ca vizibilitatea s4 fie buna.
Dava deicrminaica deviajiilur se inpune a fi caccuiaid fu cum
limitata sau pe timpul nopfii, situatie destul de frecventa in practica exploatarii
navelor maritime comerciale, se foloseste procedeul prin compararea drumurilor
dupa indicafiile girocompasului.
Obfinerea unor rezultate bune in determinarea deviatiilor este conditio-
nat& de luarea a o serie de masuri la bord, menite s4 asigure influente normale
ale magnetismului navei asupra compasurilor magnetice, in conditii de navi-
gatie:
~—nava sa fie incarcata astfel ca sd prezinte o asieté normala gsi sa nu aiba
inclinari transversale;
—instalafiile mobile de la bord, ca bigi, macarale, gruic, scdri de bord, capace
spiraic compattiment suayini civ., sd fie amaratc tu puzijiite lor de mare. Acccayi
méasura se ia cu manevrele curente ale instalatiei de incdrcare (balansine, sarme de
siguranfa, lanturi etc.);
~— se verifici starea compasurilor magnetice (fixarea magnetilor, a corectorilor
etc.) si se indep&rteaz’ obiectele aflate accidental lang acestea, care ar putea sd aibai
© influent magnetica.
Mai existi si alte procedee pentru determinarea deviatiilor compasurilor
magnetice, decat cele mentionate in acest capitol; cele tratate aici apreciez inst c&
sunt cele care s-au dovedit mai utile in rezolvarea acestei probleme in practica
navigatiei.
§2 Procedee pentru determinarea deviatiilor prin compararea
relevmentelor
1 Cu un obiect departat de azimut cunoscut
Procedeul se aplici in conditii de vizibilitate bund. Nava, pregatit’ pentru
detcrminarca deviafiilor, sc plascazi la o distant suficienta fat de obicct (aga
cum se arat% mai jos) si se determin’ pozitia cu precizie, printr-o metod’ inde-
pendent& de compas (cu unghiuri orizontale, prin sistemul Decca, cu distante),
folosind o hart la scar mare. Se scoate din hart& relevmentul adevarat Ra la
obiect, faf4 de pozitia determinat’, care se transforma in relevment magnetic Rm
(relatia 3-23):
Rm Ra -d.
Se executé doua girapii, cate una in fiecare bord, cat mai regulate gi cu vitezi
felul manevrei trebuie si aibi in vedere ca erorile de antrenare a rozei si
histerezis magnetic (vezi cap. 3, § 5, pet. 4) si fie cat mai mici, egale si de semne
contrarii, pentru cele doua giratii.
601 Pentru executarea observatiilor necesare, se asigur’ un observator la alidada,
pentru mdsurarea relevmentelor prova Rp la obiect si cate doi la fiecare compas
magnetic: unul pentru citirea drumurilor compas De, in momentul masurarii Rp si al
doilea pentru inscrierea relevmentelor prova si a drumurilor compas in foaia de
observatii. Foile de observajii pentru giratia tribord si babord se pregatesc din timp,
in forma prezentata mai jos.
Observatiile incep dupa ce nava a intrat intr-o girafie regulat% (dupa circa 60° de
la initierea giratiei). Observatiile constau din masurarea Rp la obiect, din 10° in 10°,
si citirea simultana a Dc, la fiecare compas magnetic. Operatia este condusa de c&tre
observatorul de la alidad’. El fixeaz4 alidada pe cercul azimutal, din 10° in 10°,
functie de sensul giratiei; anunt& Rp care urmeazi (,,urmeazi... grade!"‘), ,,atenfi
cfnd obiectul se apropie de directia relevmentului gi ,,stop!“, in momentul relevarii.
La ,stop!, primul observator de la compas citeste De, la precizie de 0°.5; al
doilea, inscrie Rp si Dc in foaia de observatii. Dup& terminarea celor dou’ giratii si
completarea foilor de observatii, se procedeazi la calcularea deviatiilor din relatiile:
Re= Rp + De si8 = Rm — Re.
Deviatiile astfel calculate se inscriu pentru fiecare giratie in parte, ca ordonate,
intr-un grafic (fig. 25-1), in care pe axa absciselor sunt trecute drumurile compas, din
10° in 10°; se unesc varfurile ordonatelor, eliminand cu atentie punctele determinate
de eventualele obscrvafii cronate, astfel ca curba si aib& o variafic cét mai apropiaté
de o armonicé si se obtin in acest mod curbele de deviafii pentru giragia la tribord si
babord (fig. 25-1).
Diferentele de ordonate (de deviatii) ale celor doud curbe sunt determinate de
suma erorilor de antrenare a rozei $i histerezis magnetic. Dac cele doua girafii au
fost executate cu aceeasi vitez4 si acelasi unghi de carmi, erorile giratiei la tribord
sunt egale si de semn contrar cu cele ale girafiei la babord. Trasind curba medie a
deviatiilor, se elimina efectul celor doua erori.
Se procedeaz& apoi la intocmirea tabelei de deviafii pentru drumurile compas
din 10° in 10°, reprezentate de ordonatele curbei medii (fig. 25-1). Din valorile De gi
5 din tabela de deviafii ve calculeaz4 drumurile magnetice Dm corespunzatoare, prin
telatia (3-20): Dm = DC + 5; tabela de deviatii, astfel intocmit’, pe care se noteazi
compasul c&ruia apartine, data si procedeul folosit, se afiseaz in camera de navigatie
pentru efectuarea convertirilor de drumuri si relevmente.
Precizia deviatiilor astfel determinate este afectaté de croarea de paralax& sub
care se vede raza de giratie a navei din obiectul observat.
Considerand c& deviatiile se determin& prin executarea a doud giratii opuse, se
poate demonstra c4 croarea maxima se mentine in limitele de + 0°.5, dac& nava se
departeaz& de obiect la o distant’, in mile marine, egal cu cel putin o dat diametrul
giratici, in hectometri (ex.: diametrul girajici = 6 hm; nava trebuic sii se depirteze de
obicct la distanfa de cel pufin 6 Mm).
De asemenea, eroarea devine minim’ dac& relevmentele prova incep si se
masoare cAnd obiectul se vede la travers (Td. sau Bd.); in acelasi moment se
recomanda s& se faci si observatiile (independente de compas) pentru determinarea
pozifiei navei, folosita la calcularea relevmentului magnetic Rm.
Exemplul 1. in ziua de 15 februarie 1973, in punctul @ = 37°15’.8 N; A= 8°40'.8
E, la bordul m/n BUCURESTI se executd determinarea deviatiilor compasului
602 etalon, prin efectuarea a doud girafii si relevarea farului Galitona, Punctul navei a
fost determinat prin procedeul unghiurilor orizontale; din acest punct farul Galitona
se afl in Ra = 35°.2; digr3 = - 3°.2.
Deci: Ra = 35°.2
—d--3.3
Rm =38°.5
Partial, valorile observatiilor sunt trecut in foile de observatii pentru girafia la
tribord si habord.
FOAIA DE OBSERVATII
Giratia la tribord ‘ Giratia la babord
Rp Rm 3 Rp Rm 3
+De Re +Dc Re
30° 38°.5 310° 38°.5
+3°.0 Tr -3°.0
55] 35.5 | 915] 415
20 38.5 320 38.5
5 +2.5 -2.5
16 36 81 41
10 i 30 38.5
gee $2.5 2 -15
26 36 10 40
0 38.5 340 38.5
+2.0 -1.0
36.5 | 36.5 59.5 | 39.5
350 38.5 i 350 38.5 a
47 37 ; 48.5 | 38.5
340 38.5 ae 360 38.5 nays
58 38 39 38
330 38.5 10 38.5
0.5 +1.0
69 39 2715 | 37.5
320 38.5 20 38.5 .
+ _ -15 +15
80 40 17 37
3i0 38.5 30 38.5
-2.0 +2.0
90.5 6.5 36.5
etc, etc,
Cu deviafiile astfel calculate pe foile de obscrvafii, se trascazi curbele de
deviajii pentru girajia la tribord si babord (fig. 25-1); in raport cu cele dou’ curbe, se
traseaza curba medic a deviatiilor. decent . at 4 De
‘80° 100° 120° 140° 160° 180° 10° 240° 260° 280° 300° 320° 340° 360°
©°© © Giratia ta Ta
© © 6 Giratia ta Bd
—— Curba medie a deviatitor
Fig. 25-1
Se scot deviajiile pentru drumurile compas, din 10° in 10°, reprezentate de
ordonatele curbei medii si se intocmeste tabela de deviatii.
TABELA DE DEVIATII
—m/n BUCURESTI —Locul' (@ = 37°15’.8 N; 4 = 8°40'8 E)
Compas etalon ~ Observatiile la Galitona
15.02.1973
De é Dm De 6 Dm
0 42.5 25 180 -2.0 178.0
10 42.4 12.4 190 -1.2 188.8
20 42.3 22.3 200 0.6 199.4
30 +18 31.8 210 0 210.0
40 +11 411 220 +0.5 220.5
50 +04 50.4 230 +1.0 231.5
60 0.4 59.6 240 +14 241.4
70 1.2 68.8 250 +1.6 251.6
80 -17 78.3 260 +2.0 268.0
90 2.3 87.7 270 42.3 272.3
100 ~3.0 97.0 280 4+2.5 282.5
110 34 106.6 290 +2.7 292.7
120 3.8 116.2 300 42.9 302.9
130 4.0 126.0 310 $3.0 313.0
140 3.8 136.2 320 43.2 323.2
150 3.6 146.2 330 43.2 333.2
160 -3.3 156.2 340 +3.0 343.0
170 2.6 167.4 350 42.8 352.8 2. Cu un obiect departat de azimut necunoscut
Expresia de ,azimut necunoscut* folosit& pentru denumirea acestui procedeu
trebuie infeleasd in sensul cA relevmentul magnetic utilizat pentru calculul deviagiilor
este cunoscut cu aproximafie. Aproximafia in stabilirea relevmentului poate s& fie
cauzaia Ue lipsa uur pepeie favuiabile peuiuu deiciminaiea precisa a puzifici uavei,
prin metode independente de compas, scara birjii prea mica etc.
Procedeul de urmat privind executarea observatiilor, calculul deviaiilor pe foile
de observatii, trasarea curbelor de deviajii etc. este identic cu cel indicat mai sus la
metoda ,,cu un obiect departat de azimut cunoscut“; in acest caz inst, dup’ tasarea
curbei medii a deviatiilor, axa absciselor trebuie deplasatd paraleld cu ea in:
sens pozitiv sau negativ, cu o valoare egalé cu eroarea ,,a" in relevmentul magnetic,
astfel ca suma deviasiilor pozitive sd fie egald cu suma deviatiilor negative.
Eroarea in relevmentul magnetic a este data de raportul dintre suma algebrica a
deviajiilor, citre numarul lor, sau cu o aproximatie ce satisface rezolvarea practic’ a
problemei:
os: + 8 yyy +8.
270° * Osis:
Axa absciselor (,,drumurilor compas“) se deplaseaza paralel cu ea insisi, cu 0
valoare gi in sensul erorii in relevment a, astfel calculata; deviatiile determinate de
curba medie se scot in raport cu axa deplasat
fn cazul in care compasul are un coeficient A (vezi cap. 3, $4 si relatia 3-9),
cantitatea € cu care se deplaseaz4 axa absciselor, paralela cu ea ins&si, este dati de
expresia algebric’:
3. Cu observafii la Soare
Operatia se executi cAnd inaltimea Soarelui este mick (< 30°), astfel ca
masurarea relevmentelor si se poat4 efectua cu usurinta si precizie.
Giratia navei se inifiazi cand Soarele este, vazut in apropierea traversului, cu
sensul spre astru. Mdsurarea relevmentelor se incepe cdnd Soarele este vazut in
Rp = 0°, dupa ce nava a intrat intr-o giratie uniform’; se masoara relevmentele prova
la Soare, din 10° in 10°, si simultan se citeste drumul compas (la toate compasurile
magnetice de 1a bord.). in momentul primei si ultimei observatii, se citeste si ora
cronometrului. Pentru inscrierea observafiilor si calculul deviatiilor, se recomanda
folosirea urmatoarei foi de observatii:
FOAIA DE OBSERVATII PENTRU GIRATIA LA TRIBORD (BABORD)
Namar de Ora B
Vous aimerez peut-être aussi
- Est Nav Bal Par 2Document58 pagesEst Nav Bal Par 2adrian4fanPas encore d'évaluation
- Man 402Document23 pagesMan 402adrian4fanPas encore d'évaluation
- Est Nav Bal Par 2Document58 pagesEst Nav Bal Par 2adrian4fanPas encore d'évaluation
- Est Nav Bal Par 2Document58 pagesEst Nav Bal Par 2adrian4fanPas encore d'évaluation
- Est Nav Bal Par 2Document58 pagesEst Nav Bal Par 2adrian4fanPas encore d'évaluation
- Est Nav Bal Par 2Document58 pagesEst Nav Bal Par 2adrian4fanPas encore d'évaluation
- Partea 2Document58 pagesPartea 2adrian4fanPas encore d'évaluation
