Vous êtes sur la page 1sur 21

1. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor sociale.

Cheltuielile sociale sunt cheltuieli cu deductibilitate limitata la calculul profitului


impozabil. Limita de deductibilitate este cota de pana la 2%, aplicata asupra
valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit art. 21 alin.(3) lit. c) din
Codul fiscal si Legii 53/2003 - Codul muncii, cu modificarile si completarile
ulterioare.
Aplicatie:
Un S.R.L. a realizat in anul 2015 cheltuieli cu personalul in cuantum de 100.000
lei, din care 65.000 lei sunt cheltuielile salariale, iar 35.000 lei sunt contributile
sociale obligatorii ale angajatorului. De asemenea in cursul anului 2015,
societatea inregistreaza cheltuieli cu biletele de odihna in valoare de 5.000 lei.
Limita maxima a cheltuielilor sociale pentru care se acorda deducere este de
2%*65.000 = 1300 lei
Rezulta cheltuielile sociale nedeductibile = 5.000 1300 = 3700 lei.
2. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor de cercetare.
Cheltuielile privind activitatea de cercetare-dezvoltare, conform art.
19^1 (1) din Codul Fiscal, beneficiaza de doua stimulente fiscale:
a) deducerea suplimentar la calculul profitului impozabil, n proporie de
50%, a cheltuielilor eligibile pentru aceste activiti; deducerea suplimentar se
calculeaz trimestrial/anual; n cazul n care se realizeaz pierdere fiscal,
aceasta se recupereaz potrivit dispoziiilor art. 26 din Codul fiscal;
b) aplicarea metodei de amortizare accelerat i n cazul aparaturii i
echipamentelor destinate activitilor de cercetare-dezvoltare.
Aplicatie:
In luna aprilie 2014, o entitate a inregistrat urmatoarele consumuri pentru
laboratorul propriu de cercetare:
- materii prime: 5.000 lei,
- materiale auxiliare: 8.500 lei,
- manopera: 1.500 lei,
- amortizare imobilizari corporale: 1.300 lei.
Intrucat cercetarea este investigarea originala si planificata intreprinsa in scopul castigarii
unor cunostinte sau intelesuri stiintifice sau tehnice noi, din activitatea desfasurata in
laboratorul propriu de cercetare este greu de prevazut posibilitatea obtinerii de beneficii
economice viitoare. In acest sens, cheltuielile ocazionate au fost considerate costuri de
cercetare si au afectat profitul contabil al perioadei.
Pentru reflectarea in contabilitate a consumurilor ocazionate in activitatea de
cercetare, se efectueaza inregistrarile:
Cheltuieli cu materiile prime Materii prime: 601 = 301 5.000 lei
Cheltuieli cu materialele consumabile Materiale consumabile 602= 302 5.000 lei
Cheltuieli cu salariile personalului Personal salarii datorate 641= 421 1.500 lei
Cheltuieli de exploatare cu amortizarea imobilizarilor: : 6811 = 281 1.300 lei
Total cheltuieli = 16300 lei
Rezulta o deducerea suplimentara la calculul impozitului pe profit de 16.300
lei*50%=8150 lei
De asemenea, se aplica metoda de amortizare accelerata si in cazul aparaturii
si echipamentelor destinate activitatilor de cercetare-dezvoltare.

3. Studiu de caz privind regimul fiscal al indemnizatia de delasare-detasare


Societatile comerciale care platesc impozit pe profit si dupa caz, regiile autonome la
care drepturile salariale se acorda pe baza de negociere, pot deduce din baza
impozabila indemnizatiile de delegare/detasare pentru deplasarile efectuate de proprii
salariati, in limita a 2,5% ori nivelul indemnizatiilor stabilit prin H.G. nr. 1.860/2006.

Indemnizaia i orice alte sume de aceeai natur, primite de salariai pe


perioada delegrii i detarii n alt localitate, n ar i n strintate, n
interesul serviciului, pentru partea care depete limita a de 2,5 ori nivelul
legal stabilit prin hotrre a Guvernului pentru personalul din instituiile
publice, reprezinta venit salarial.
Aplicatie:
O societate trimite in luna ianuarie 2015, in delegatie 1 salariat, pentru o
perioada de 3 zile. Diurna acordata este de 50 lei / zi. Cheltuielile cu transportul
sunt de 200 lei, iar cheltuielile cu cazarea sunt de 450 lei.
Diurna deductibila si neimpozabila = 2,5 * 17 lei =42,5 lei/zi.
Rezulta ca diferenta de 7,5 lei (50 lei - 42,5 lei) reprezinta venit salarial, la care
se va calcula impozit si contributiile sociale obligatorii.
4. Studiu de caz privind regimul fiscal al perisabilitatilor
Perisabilitatile sunt acele scazamintele care se produc in timpul transportului,
manipularii, depozitarii si desfacerii marfurilor, determinate de procese
naturale (ex:uscare, inghetare, topire, descompunere, spargere, scurgere, etc.)
Limitele maxime de perisabilitate admise la depozitare si desfacere se stabilesc
la nivelul intregii activitati a persoanei juridice platitoare de impozit pe profit,
prin aplicarea coeficientului stabilit pentru grupa de marfuri la pretul de
inregistrare al mafurilor intrate sau pretul de livrare.
In conformitate cu, art 21 Alin (3) din Codul fiscal, perisabilitatile sunt cheltuieli
cu deductibilitate limitat, n limitele stabilite de organele de specialitate ale
administraiei centrale, mpreun cu instituiile de specialitate, cu avizul
Ministerului Finanelor Publice;
Limitele maxime de perisabilitate care pot fi acordate marfurilor, sunt incadrate
la art. 13 al Normei privind limitele admisibile de perisabilitate la marfuri in
procesul de comercializare, aprobata prin HG 831/2004.
Pierderile produse prin neglijenta sau imputate persoanelor vinovate nu sunt
considerate perisabilitati, de asemenea nici pierderile suferite pentru fabricarea
unui produs sauobtinerea unui serviciu. Pierderile sau scaderile cantitative care
depasesc normele de perisabilitate stabilite nu sunt deductibile din punct de
vedere fiscal. Limitele admisibile de perisabilitate pentru produse alimentare
sunt redate in Anexa nr. 1 la norma mentionata.
La pct. 45 din aceasta anexa este prevazuta grupa preparate culinare si
semipreparate, ambalate in tavi, navete,cutii, casolete. In acest caz sunt
acceptate perisabilitati doar la desfacere cu amanuntulsau in alimentatia
pubilca, iar coeficientul este de 0,45%.
Din punct de vedere contabil, perisabilitate se inregistreaza in cheltuieli de
exploare.

Aplicatie:
O societate producatoare de patiserii si distribuitoare en-gross a intocmit la
sfarsitul anului un proces verbal de perisabilitati pentru covrigi si gogosi si
vandute valoare de 3000 lei si un proces verbal pentru alte specialitati in
valoare de 200 Ron. Limita maxima de perisabilitate este de 0,45% pentru
aceste produse (3000 + 500) *0.45% = 15.75 lei. Rezulta ca 200-15.75 =
184.25 lei cheltuiala nedeductibila
5. Studiu de caz privind regimul fiscal al tichetelor de masa
Conform Legii 142/1998 privind acordarea tichetelor de masa, cu modificarile si
completarile ulterioare, salariatii pot primi o alocatie individuala de hrana,
acordata sub forma tichetelor de masa, suportata integral de angajator.
Angajatii pot primi un numar cel mult egal cu numarul de zile lucratoare din
luna.
Potrivit art. 21 alin. (3) litera e) si art. 48 alin. (5) litera f) din Legea nr.
571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare,
cheltuielile reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori, potrivit
legii, sunt cheltuieli deductibile, la calculul impozitului pe profit si a impozitului
pe venit.
In conformitate cu prevederile art. 55 alin (2) lit k din Codul fiscal, cu
modificarile si completarile ulterioare, tichetele de masa acordate salariatilor
sunt venituri impozabile la calculul impozitului pe veniturile din salarii.
Conform art. 296 indice 15 litera o din codul fiscal, tichetele de masa nu sunt
cuprinse in baza lunara de calcul a contributiilor sociale obligatorii.
Aplicatie:
O societate cu 5 angajti inregistreaza valoarea facturii care reprezinta valoarea
tichetelor de masa achizitionate de la unitatea emitenta:
100 tichete de masa * 9,35 lei/tichet = 935 lei
Valoarea tichetelor acordate catre cei 5 salariati = 935 lei. Pentru acestea firma
datoreaza impozit de 16%
Valoare tichetelor cuvenite catre cei 5 salariati conform zilelor lucrate = 888.25
lei
Rezulta ca valoarea tichetelor pentru care firma datoreaza si plata contributiilor
sociale este de 935 lei - 888,25 lei = 46.75 lei
6. Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanelor deductibile fiscal
Conform reglementarilor contabile, respectiv OMFP 1802/2014 si Legii 82/1991
daca, in cazul inventarierii la sfarsitul exercitiului financiar, se estimeaza ca o
creanta nu se va incasa integral, in contabilitate se inregistreaza ajustari
pentru depreciere, la nivelul sumei care nu se mai poate recupera.
Creantele incerte se inregistreaza distinct in contabilitate (contul 4118 Clienti
incerti sau in litigiu sau in conturi analitice ale conturilor de creante, pentru alte
creante decat clientii).
In scopul prezentarii corecte in situatiile financiare anuale, creantele se
evalueaza la valoarea probabila de incasat si se inregistreaza ajustari pentru
depreciere, la nivelul sumei care nu se mai poate recupera inclusiv TVA.
Din punct de vedere fiscal, pentru creantele incerte se pot constitui provizioane
deductibile fiscal, in urmatoarele procente deductibile fiscal:
Conform art 22, alin 1 litera c), provizioanele constituite n limita unui
procent de 20% ncepnd cu data de 1 ianuarie 2004, 25% ncepnd cu data de

1 ianuarie 2005, 30% ncepnd cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea


creanelor asupra clienilor, nregistrate de ctre contribuabili, altele dect cele
prevzute la lit. d), f), g) i i), care ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii:
1. sunt nregistrate dup data de 1 ianuarie 2004;
2. sunt nencasate ntr-o perioad ce depete 270 de zile de la data
scadenei;
3. nu sunt garantate de alt persoan;
4. sunt datorate de o persoan care nu este persoan afiliat
contribuabilului;
5. au fost incluse n veniturile impozabile ale contribuabilului
Conform art 22, alin 1 j) provizioanele constituite n limita unei procent de
100% din valoarea creanelor asupra clienilor, nregistrate de ctre
contribuabili, altele dect cele prevzute la lit. d), f), g) i i), care ndeplinesc
cumulativ urmtoarele condiii:
1. sunt nregistrate dup data de 1 ianuarie 2007;
2. creana este deinut la o persoan juridic asupra creia este
declarat procedura de deschidere a falimentului, pe baza hotrrii
judectoreti prin care se atest aceast situaie;
3. nu sunt garantate de alt persoan;
4. sunt datorate de o persoan care nu este persoan afiliat
contribuabilului;
5. au fost incluse n veniturile impozabile ale contribuabilului.

Aplicatie:
O societate are un sold al creantelor de 1.200.000 lei, divizat astfel:
650.000 lei creante aflate in termenul normal de incasare;
350.000 lei creante al caror termen de incasare a fost depasit cu 90 de zile si
pentru care se admite ca exista un risc de nerecuperare de 20%, rezultand un
provizion de 70.000 lei ;
150.000 lei creante al caror termen de incasare a fost depasit cu 180 de zile si
pentru care se apreciaza existenta unui risc de neincasare de 60%, rezultand
un provizion in suma de 90.000 lei;
50.000 lei creante al caror termen de incasare a fost depasit cu 270 de zile si
pentru care se apreciaza existenta unui risc de neincasare de 90%, rezultand
un provizion in suma de 45.000 lei.
Din punct de vedere fiscal, creantele asupra clientilor pentru care se poate
constitui provizion reprezinta sumele datorate de clientii interni si externi
pentru produse, semifabricate, materiale, marfuri etc. vandute, lucrari
executate si servicii prestate, pe baza de facturi, si neincasate intr-o perioada
ce depaseste 270 de zile de la data scadentei.
Ca urmare, rezulta un provizion pentru deprecierea creantelor in suma de
205.000 lei, din care numai 45.000 lei intra in calcul pentru stabilirea sumei

deductibile a provizionului la calculul profitului impozabil, in conformitate cu


prevederile Codului fiscal.
Inregistrarea contabila a provizionului pentru deprecierea creantelor-clienti este
urmatoarea:
6814 =491 160.000 lei nedeductibil
6814=491 45.000 lei deductibil
7. Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanelor nedeductibile fiscal
In cazul neindeplinirii unei dintre conditiile prevazute la art 22, alin 1 litera
c), sau art 22, alin 1 j) din Codul fiscal, provizionul constituit este
nededucibil la calculul profitului impozabil.

Aplicatie:
In cazul unei societati comerciale avem urmatoara situatie:
a. Emiterea facturii catre beneficiar , cota TVA 24% :
4111 = %
100,000 lei
70XX
80,645 lei
4427
19,355 lei
b. Inventariere creante si constatare risc de neincasare , estimare creanta
incerta 100% si constituire provizion depreciere :
4118 = 411
100,000 lei
6814* = 491
100,000 lei
* provizionul este deductibil fiscal in proportie de 30%, daca indeplineste
cumulativ conditiile mentionate mai sus :
6814 deductibil = 30.000 lei
6814 nedeductibil = 70.000 lei
c. In cazul incasarii clientului incert :
5121 = 4118
100,000 Lei
491 = 7814* 100,000 Lei
* Diminuarea sau anularea provizioanelor se efectueaza prin trecerea acestora
pe venituri in cazul incasarii creantei, proportional cu valoarea incasata.:
7814 impozabil = 30.000 lei
7814 neimpozabil = 70.000 lei
d. Se decide conform HOT.AGA trecerea pe pierdere a creantei incerte :
654** = 4118 100,000 Lei
491 = 7814* 100,000 Lei
* Diminuarea sau anularea provizioanelor se efectueaza prin trecerea acestora

pe venituri in cazul in care creanta a fost inregistrata pe cheltuieli.:


7814 impozabil = 30.000 lei
7814 neimpozabil = 70.000 lei
** Cheltuielile reprezentand pierderile din creantele incerte sau in litigiu
neincasate, inregistrate cu ocazia scoaterii din evidenta a acestora, sunt
deductibile pentru partea acoperita de provizionul constituit.:
654 deductibil = 30.000 lei
654 nedeductibil = 70.000 lei
e. Conform hotararii judecatoresti definitive se declarara falimentul clientului
potrivit lg.85/2006 si se emite factura de ajustare cu semnul minus:
654** = 4118 80,645 Lei
4118 = 4427 -19,355 Lei
491 = 7814*
100,000 Lei
**Cheltuielile reprezentand pierderile din creantele incerte inregistrate cu
ocazia scoaterii din evidenta a acestora, sunt deductibile 100%
* 7814 impozabil = 30.000 lei, 7814 neimpozabil = 70.000 lei

8. Studiu de caz privind regimul fiscal al rezervelor


Conform ART. 22 Alin (1) din Codul fiscal, Contribuabilul are dreptul la deducerea
rezervelor i provizioanelor, numai n conformitate cu prezentul articol, astfel: a)
rezerva legal este deductibil n limita unei cote de 5% aplicat asupra profitului
contabil, nainte de determinarea impozitului pe profit, din care se scad veniturile
neimpozabile i se adaug cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, pn ce
aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris i vrsat sau din
patrimoniu, dup caz, potrivit legilor de organizare i funcionare. n cazul n care
aceasta este utilizat pentru acoperirea pierderilor sau este distribuit sub orice
form, reconstituirea ulterioar a rezervei nu mai este deductibil la calculul profitului
impozabil. Prin excepie, rezerva constituit de persoanele juridice care furnizeaz
utiliti societilor comerciale care se restructureaz, se reorganizeaz sau se
privatizeaz poate fi folosit pentru acoperirea pierderilor de valoare a pachetului de
aciuni obinut n urma procedurii de conversie a creanelor, iar sumele destinate
reconstituirii ulterioare a acesteia sunt deductibile la calculul profitului impozabil

Aplicatie:
La data de 31.12.2011 societate comerciala Alfa , platitoare de impozit pe profit
(16%) a inregistrat urmatorii indicatori economico-finanicari:
Capital social subscris si varsat 8.000 lei
Venituri totale si impozabile 260.000 lei
Cheltuieli totale si deductibile fiscal 215.000 lei
Sa se constituie rezerva legala conform limitei maxime de deductibilitate admise
delegislatia in vigoare, in conditiile in care AGA a hotarat constituirea integrala a rezervei
legale.

Profit brut 260.000 lei 215.000 lei = 45.000 lei


Suma maxima admisa a rezervei legale:
Capital social x 20% = 8.000 lei x 20% = 1.600 lei
Suma ca se poate prelua la rezerve este 45.000 lei x 5% = 2.250 lei
2.250 lei > 1.600 lei
Rezulta ca suma care se va prelua la rezerve, aceasta fiind si deductibila
integral este de 1600 lei.
Profit impozabil: 45.000 1.600 = 43.400 lei
Impozit pe profit anual 43.400 * 16% = 6.944 lei
9. Studiu de caz privind regimul fiscal al pensiilor facultative
Cheltuielile efectuate n numele unui angajat, la schemele de pensii facultative,
n limita unei sume reprezentnd echivalentul n lei a 400 euro ntr-un an fiscal,
pentru fiecare participant sunt deductibile la calculul impozitului pe profit,
conform art 22 alin (3) din codului fiscal.
Deasemenea Pct. 77 din Norma metodologica de aplicare a Legii 571/2003
privind Codul fiscal, in aplicarea art.55 alin. (3) din Codul fiscal prevede ca nu
sunt considerate avantaje contributiile la fondul de pensii facultative suportate
de angajator pentru angajatii proprii, in limita a 400 euro anual pe participant.
Asadar, contributia la pensiile facultative in suma de cel mult 400 euro
suportata de angajator nu constituie avantaj si nu se impoziteaza.
Aplicatie:
Presupunem ca un angajator plateste contravaloarea in lei a sumei de 500
euro/an la cursul de 4,5 lei, respectiv suma de 2.250 lei pentru un angajati care
a aderat la un fond privat de pensii,
Suma de 400 Euro/an respectiv 1800 lei reprezinta cheltuiala deductibila la
calculul impozitului pe profit si nu este inclusa in venitul salarial.
In schimb diferenta de 100 euro/an, respectiv suma de 450 lei se include in
venitul salarial in vederea impozitarii ceea ce implica si toate contributiile
sociale aferente salariului.
10. Studiu de caz privind regimul fiscal al primelor de asigurare
In ceea ce priveste tratamentul fiscal al primelor de asigurare suportate de
angajator inainte de incasarea sumei asigurate de catre salariat, mentionam ca
sunt neimpozabile la nivelul salariatului sumele asigurate si orice alte drepturi
acordate asiguratilor, din asigurarile de orice fel, potrivit legislatiei privind
societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor.
In conformitate cu art 22 alin (3) litera k din codul fiscal, reprezinta cheltuieli cu
deductibilitate limitat, cheltuielile cu primele de asigurare voluntar de
sntate, n limita unei sume reprezentnd echivalentul n lei a 250 euro ntr-un
an fiscal, pentru fiecare participant.
Aplicatie:
O societate comerciala a realizat in anul 2014 Venituri totale de 650.000 lei
Cheltuieli totale de 520.000 lei. In cadrul acestor cheltuieli s-a inclus o suma de
20.000 lei reprezentand prime deasigurare suportate de angajator pentru cei
10 angajati ai sai in anul 2011, respectiv 2.000 lei pe angajat. Sa se determine
suma deductibila a cheltuielilor cu primele de asigurare, stiind ca pentru cursul
de schimb se foloseste valoarea de 1 euro= 4,5 lei.
Suma deductibila = 250 euro *4.5 lei * 10 salariati =11.250 lei

Suma nedeductibila = 8.750 lei.


11. Studiu de caz privind regimul fiscal al functionarii si intretinerii locuintelor
deserviciu
Conform codului fiscal art 22 alin (3) lit l reprezinta cheltuieli cu deductibilitate
limitat, cheltuielile pentru funcionarea, ntreinerea i repararea locuinelor
de serviciu situate n localitatea unde se afl sediul social sau unde societatea
are sedii secundare,acestea fiind deductibile n limita corespunztoare
suprafeelor construite prevzute de Legea locuinei nr. 114/1996, republicat,
cu modificrile i completrile ulterioare, care se majoreaz din punct de
vedere fiscal cu 10%
Conform Legii 114/1996 cu modificarile ulterioare locuinta de serviciu se
defineste. ca fiind spatiul destinat angajatilor unei societati, acordat in
conditiile contractului de munca. Locuintele de serviciu fac parte din
patrimoniul agentilor economici si se inchiriaza angajatilor conform contractului
de munca. Cheltuielile cu functionarea, intreginerea si repararea locuintelor de
serviciu sunt deductibile limitat. Se calculeaza in limita corespunzatoare
raportului dintre suprafetele construite prevazute de legea locuintei plus 10% si
totalul suprafetei construite a locuintei de serviciu. Potrivit anexei nr. 1 din
legea locuintelor 114/1996 pentru o singura persoana suprafata construibila
maxim admisa este de 58 mp.
Aplicatie:
O societate inregistreaza in 2014 cheltuieli cu intretinerea unei locuinte de
serviciu in valoare totala de 16.000 lei. Suprafata construita este de 85 mp.
Suprafata recunoscuta (58 +10%x58) = 63.8 mp.
Cheltuiala deductibila fiscal 16.000 * 63.8% = 10208 lei.
12. Studiu de caz privind regimul fiscal al functionarii si intretinerii unui sediu
aflat in locuinta proprietate personala
In cazul unei societati cu sediul aflat in locuinta unei persoane fizice, este
necasar sa detina documente prin care se specifica suprafa folosita exclusiv
pentru activitatea economica. Cheltuielile sunt deductibile in limita suprafetei
folosita exclusiv pentru societate Conform art.21 alin.(3) lit.m din Legea
571/2003 privind Codul fiscal.
Cheltuielile cu utilitatile sunt deductibile pe baza contractelor incheiate de
proprietar cu furnizorul de servicii.
Aplicatie:
Sediul social al Societatii Alfa S.R.L. se afla in apartamentul proprietate personala al
unei persoane fizice. Contractul de inchiriere este incheiat pentru o portiune din
acesta de 70m2, intreaga suprafata a apartamentului fiind de 200 m2. Cheltuielile de
functionare si intretinere sunt in suma de 1600 lei. Cheltuielile de functionare si
intretinere sunt deductibile in baza raportului dintre Suprafata pusa la dispozitia
proprietarului / Suprafata totala a apartamentului = 70m2/200m2=suprafata
recunoscuta fiscal = 0.35
Cheltuiala deductibila fiscal: 0.35 * 2800lei = 560 lei

13. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor cu combustibilul

Cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate care nu sunt utilizate exclusiv n


scopul activitii economice, cu o mas total maxim autorizat care s nu
depeasc 3.500 kg i care s nu aib mai mult de 9 scaune de pasageri, incluznd
i scaunul oferului, aflate n proprietatea sau n folosina contribuabilului sunt
deductibile in limita a 50%.
Cheltuielile sunt integral deductibile in situaia n care vehiculele respective se nscriu
n oricare dintre urmtoarele categorii:
1. vehiculele utilizate exclusiv pentru servicii de urgen, servicii de paz i protecie i
servicii de curierat;
2. vehiculele utilizate de agenii de vnzri i de achiziii;
3. vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plat, inclusiv pentru
serviciile de taximetrie;
4. vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plat, inclusiv pentru nchirierea
ctre alte persoane sau pentru instruire de ctre colile de oferi;
5. vehiculele utilizate ca mrfuri n scop comercial.
Cheltuielile care intr sub incidena acestor prevederi nu includ cheltuielile privind
amortizarea.

Aplicatie:
Determinarea valorii nedeductibile a cheltuielilor cu ntreinerea i
reparaiile aferente unui vehicul care nu este utilizat exclusiv n scopul
activitii economice
- cheltuielile cu ntreinerea i reparaiile - 2.000 lei,
- partea de TVA nedeductibil - 240 lei,
- baza de calcul al valorii nedeductibile a cheltuielilor cu ntreinerea i
reparaiile
2.240 lei (2.000 + 240)
- valoarea nedeductibil a cheltuielilor cu ntreinerea i reparaiile
2.240 x 50% = 1.120 lei
14. Studiu de caz privind regimul fiscal al dobanzilor
Dobnzile i pierderile din diferene de curs valutar, n legtur cu mprumuturile
obinute direct sau indirect de la bnci internaionale de dezvoltare i organizaii
similare, menionate n norme, i cele care sunt garantate de stat, cele aferente
mprumuturilor obinute de la instituiile de credit romne sau strine, instituiile
financiare nebancare, de la persoanele juridice care acord credite potrivit legii,
precum i cele obinute n baza obligaiunilor admise la tranzacionare pe o pia
reglementat sunt deductibile integral la calculul profitului imozabil.
n cazul mprumuturilor obinute de la alte entiti, cu excepia celor prevzute ai sus,
dobnzile sunt deductibile limitat.

Cheltuielile deductibile cu dobanda sunt imitate la:


- nivelul ratei dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei,
corespunzatoare ultimei luni din trimestru, pentru imprumuturile in lei;
si
- nivelul ratei dobnzii anuale de 9%, pentru mprumuturile n valut. Acest nivel al
ratei dobnzii se aplic la determinarea profitului impozabil aferent anului fiscal 2004.
Nivelul ratei dobnzii pentru mprumuturile n valut se actualizeaz prin hotrre a
Guvernului.

Valoarea cheltuielilor cu dobanzile care depaseste nivelul de deductibilitate de


mai sus este nedeductibila, fara sa mai fie luata in calcul in perioadele
urmatoare.

De asemenea, dupa determinarea acestor limite, se determina gradul de


indatorare.
Cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile in cazul in care gradul de
indatorare a capitalului este mai mic sau egal cu trei. Gradul de indatorare a
capitalului se determina ca raport intre capitalul imprumutat cu termen de
rambursare peste un an si capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la
inceputul anului si sfarsitul perioadei pentru care se determina impozitul pe
profit.
Aplicatie:
O societate datoreaza dobanzi in valoare de 9400 lei pentru un imprumut primit de la un
asociat.Rata dobanzii este de 9.25%, cu 3% mai mare decat nivelul ratei de referinta a
BNR (6.25%). Gradul de indatorare este de 3,2
La nivelul ratei dobanzii aplicate BNR, cheltuiala cu dobanda ar fi fost:
( 9400*6.25%)/9.25%=6351 lei
Cheltuiali cu dobanda nedeductibile, cu posibilitate de reportare ulterioara = 6351 lei
Cheltuieli cu dobanda nedeductibile, fara posibilitate de reportare=9400-6351=-3049 lei
Aceste cheltuieli se reporteaza pentru a fi recuperate in perioada in care gradul de
indatorare va fi mai mic de 3.
15. Studiu de caz privind regimul fiscal al diferentelor de curs valutar:
Din punct de vedere fiscal, veniturile sau cheltuielile din diferente de curs
valutar sunt luate in calcul la determinarea venitului impozabil, potrivit
prevederilor din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si
completarile ulterioare.
Diferentele favorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si
datoriilor in valuta, precum si a evaluarii disponibilitatilor valutare sunt venituri
impozabile la calculul profitului impozabil.
Diferentele nefavorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si
datoriilor in valuta, precum si a evaluarii disponibilitatilor valutare, sunt cheltuieli
deductibile la calculul profitului impozabil intrucat sunt cheltuieli efectuate in scopul
realizarii de venituri impozabile.

Aplicatie:
La data de 1 decembrie 2014 s-au facturat catre clientilor externi produse in
valoare 10.000 EUR. Data la care se incaseaza aceasta suma este 1 martie
2015.
Evolutia cursului valutar este urmatoarea:
la data facturarii = 4.09 lei/EUR la 31.12.2014 BNR = 4.15lei/EUR
la 01.03.2015 BNR = 4.3 lei/EUR
Intrucat in anul 2014 societatea a aplicat prevederile HG 704/1993,
operatiunile s-au Inregistrat in contabilitate conform acestor reglementari.
a) Reflectarea in contabilitate in anul 2014 a creantei in valuta (10.000EUR x
4.09lei/EUR= 40.900 lei) la data facturari; 411=701 40.900 lei
b) Reflectarea in contabilitate la sfarsitul anului 2014 a creantei in valuta
evaluate la cursul BNR afisat la sfarsitul anului.
Evaluarea creantelor cu diferenta de curs valuara la 31 dec. 2014 este la
10.000 EUR x 4.15 lei/EUR = 41.500 lei,
rezulta o diferenta de curs = 41.500 40.900 = 600 lei

411 = 765

600 lei diferenta de curs valutar favorabila

La 1 martie 2015 se Incaseaza creanta (10.000EUR * 4.3 lei / EUR = 43.000 lei,
de unde rezulta diferente de curs de la 1 martie 2015 pana la data decontarii
de = 43.000 41.500 = 1.500 lei
5124 = %
43.000 lei
411 41.500 lei
765 1.500 lei;

16. Studiu de caz privind regimul fiscal al minusurilor de inventar


In cazul in care la inventariere se constata un minus aceasta cheltuiala este
nedeductibila la determinarea impozitului pe profit, conform art. 21 alin. (4) lit.
c) din Codul fiscal, daca stocul nu a fost asigurat. In cazul in care stocul este
asigurat, cheltuiala este deductibila fiscal.
In cazul in care se efectueaza o imputatie, valoarea imputatiei se efectueaza la
costul de inlocuire a stocului la care se adauga TVA, conform OMFP 2861/2009
privind inventarierea. In acest caz, cheltuiala cu stocul de marfa este
nedeductibila fiscal, iar venitul este neimpozabil, conform art. 20 lit. c) din
Codul fiscal.
Aplicatie:
La inventariere se constata un minus de produse finite de 130 lei care se
imputa gestionarului, la valoare de 150 lei plus TVA 24%. Suma se incaseaza
ulterior in numerar. Stocul de produse finite nu este asigurat.
711
=
Venituri aferenete costurilor
Produse finite

345
Stocurilor de produse

-Imputarea ctre vnztor a minusului de inventar:


4282
=
7581
Alte creane n legtur
Venituri din despgubiri,
cu personalul
amenzi i penaliti
4282
=
4427
Alte creane n legtur
TVA colectat
cu personalul
-Reinerea debitului pe statul de salarii :
421
=
4282
Personal salarii datorate
Alte creane n legtur
cu personalul

130 lei

150 lei
36 lei

186 lei

Activele constatate minus in gestiune se scot din evidenta la data constatarii


lipseia cesteia, iar cheltuiala nu este deductibila fiscal la calculul impozitului pe
profit deoarece nu a fost asigurata.
17. Studiu de caz privind regimul fiscal al TVA aferenta bunurilor acordate
salariatilor
Conform art. 128 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, este asimilata livrarilor de bunuri
efectuate cu plata preluarea de catre o persoana impozabila a bunurilor mobile
achizitionate sau produse de catre aceasta pentru a fi puse la dispozitie altor persoane
in mod gratuit, daca taxa aferenta bunurilor respective sau partilor lor

componente a fost dedusa total sau partial.

Astfel, daca la achizitia produselor acordate gratuit salariatilor societatea deduce TVA,
acordarea acestora salariatilor este asimilata unei livrari de bunuri efectuata cu plata
in conformitate cu prevederile art. 128 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal.
In acest caz, conform art. 137 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, baza de impozitare a
taxei pe valoare adaugata o constituie pretul de cumparare al produselor sau al

unor bunuri similare ori, in absenta unor astfel de preturi de cumparare, pretul
de cost, stabilit la data livrarii.
Pentru aceasta livrare de bunuri catre sine societatea va emite o autofactura in
conformitate cu prevederile art. 155 alin. (7) din Codul fiscal.

TVA aferenta produselor acordate ca avantaje in natura se include in cheltuieli:


635
=
4427
"Cheltuieli cu alte impozite, taxe
si varsaminte asimilate"

"TVA colectata"

In conformitate cu prevederile art. 21 alin. (4) lit. d) din Codul fiscal, nu sunt
deductibile la determinarea profitului impozabil cheltuielile cu taxa pe valoarea
adaugata aferenta bunurilor acordate salariatilor sub forma unor avantaje in natura,
daca valoarea acestora nu a fost impozitata prin retinere la sursa.

Aplicatie:
Societatea comerciala Alfa achizitioneaza pentru salariati cate un halat, pentru
cei care lucreaza in laborator. Costul fiecarui halat este de 50 lei plus TVA.
Fiecare salariat in parte suporta 30% din costul halatelor.
Inregistrarea halatelor
% =
401 62 lei
303
50 lei
4426
12 lei
Halatele sunt date in folosinta salariatilor, fiecare salariat plateste pentru halat
30%*50 =15 plus TVA.
461 = %
18,6 lei
7588
15 lei
4427
3,6 lei
Halatele se scad din gestiunea societatii 603 =303 50 lei
18. Studiu de caz privind regimul fiscal al platilor realizate in favoarea
actionarilor
Cheltuielile facute in favoarea actionarilor sau asociatilor, altele decat cele
generate de plati pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului,
la pretul de piata pentru aceste bunuri sau servicii, nu sunt cheltuieli
deductibile la calculul impozitului pe profit. (Art22 alin (4) lit e din Codul Fiscal).
Ba mai mult acestea sunt tratate ca dividende ridicate de catre actionar pentru
care acesta datoreaza impozit pe dividende.
Aplicatie:
O societate comerciala ii plateste actionarului sau chiria pe luna august 2012 in
valoare de 3.000 lei (fara TVA). Cheltuielile nu sunt deductibile pentru societate
si vor fi tratate ca dividente pentru actionar. Actionarul datoreaza impozitul
aferent de 16%x 3.000 + 24% = 595 lei
Inregistrarea facturii de chirie:
612

% = 401 3.720 lei


3.000 lei

4426
720 le i
Plata facturii de chirie 401=5121

3.720 lei

Inregistrarea pe chetuieli a TVA dedus pentru chiria platita asocitatului.


635=4427 720 lei
Stabilirea impozitului pe dividende 6588=446 595 lei

Suma de 595 lei trebuie retinuta de la asociat. Cheltuielile inregistrate in ct.


612 si ct. 635 sunt cheltuieli nedeductibile pentru societate. In cazul in care
suma de 595 de lei inregistrata in ct. 6588 Alte cheltuieli de exploatare este
suportata de societate si aceasta este considerata cheltuiala nedeductibila.
19. Studiu de caz privind regimul fiscal al tranzactiilor care nu au la baza un
document justificativ
Cheltuielile inregistrate in contabilitate, care nu au la baza un document
justificativ, potrivit legii, prin care sa se faca dovada efectuarii operatiunii sau
intrarii in gestiune, dupa caz, potrivit normelor, sunt cheltuieli nedeductibile
(Art22 alin (4) lit f din Codul Fiscal)
Aplicatie:
La intoarcerea din delegatie, un salariat nu aduce factura si chitanta de
cazare de la hotel, desi in decontul de cheltuieli este trecuta contravaloarea
acesteia, de 420 lei.
Suma de 420 lei reprezinta o cheltuiala nedeductibila la calculul impozitului pe
profit, neavand la baza document justificativ.
20. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor aferente veniturilor
neimpozabile
Cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile,cu exceptia celor prevazute la art.
20 lit. D din codul fiscal, nu sunt deductibile la calculul impozitului pe profit.
Aceste cheltuieli sunt efectuate in scopul realizarii de venituri neimpozabile, cu
exceptia celor privind: venituri din dividende care nu au cheltuieli aferente
venituri din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat
deducere venituri din recuperarea cheltuielilor nedeductibile.
Aplicatie:
O societate comerciala, are ca obiect de activitate producerea de echipamente.
In 2014 a realizat venituri:
Venituri din vanzarea de produse: 350.000 lei
Venituri din contractele de service a produselor vandute: 15.000 lei
Venituri din provizioane de buna executie: 25.000 lei
Venituri din provizioane pentru litigii: 10.000 lei
Venituri din dividende primite de la o PJ romana: 60.000 lei
Venituri din dividende primite de la o PJ straina: 100.000 lei
Venituri din diferente de curs aferente titlurilor de participatie: 75.000 lei
Venituri din ajustari pentru deprecierea creantelor clienti: 80.000 lei.
Total Venituri: 715.000 lei.
Total venituri neimpozabile: Venituri din provizioane pentru litigii + Venituri din
dividende primite de la o Pj romana + Venituri din diferente de curs aferente
titlurilor de participatie = 10.000 + 60.000 + 75.000 = 145.000 lei

21. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor de consultant si


management
Cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta sau alte
prestari de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea
prestarii acestora in scopul desfasurarii activitatii proprii si pentru care nu sunt
incheiate contracte, sunt cheltuieli nedeductibile la calculul impozitului pe
profit:
Pentru a deduce cheltuielile cu serviciile de management, consultan, asisten sau
alte prestri de servicii trebuie s se ndeplineasc cumulativ urmtoarele condiii:
- serviciile trebuie s fie efectiv prestate, s fie executate n baza unui contract
ncheiat ntre pri sau n baza oricrei forme contractuale prevzute de lege;
justificarea prestrii efective a serviciilor se efectueaz prin: situaii de lucrri,
procese-verbale de recepie, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate, de pia sau orice
alte materiale corespunztoare;
- contribuabilul trebuie s dovedeasc necesitatea efecturii cheltuielilor prin
specificul activitilor desfurate.

Aplicatie:
Societatea Afla prezinta la sfarsitul semetrului I din anul 2015 urmatoarele
date:
Cheltuieli totale 160.000 lei, din care cheltuieli de management 50.000 lei.
Venituri totale de 365.000 lei.
Cheltuielile de management au la baza, documente justificative, rapoarte de
lucru, procese verbale doar pentru suma de 30.000 lei. Pentru diferenta de
20.000 lei exista contract si factura dar nu pot fi dovedide aceste servicii.
Rezulta ca cei 20.000 lei sunt nedeductibili la calculul impozitului pe profit.
22. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor cu creantele neincasate
Pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor neincasate, sunt
cheltuieli efectuate n scopul realizrii de venituri, in urmatoarele cazuri:
- procedura de faliment a debitorilor a fost inchisa pe baza hotararii
judecatoresti;
- debitorul a decedat si creanta nu poate fi recuperata de la mostenitori;
- debitorul este dizolvat, in cazul societatii cu raspundere limitata cu asociat
unic, sau lichidat, fara succesor;
- debitorul inregistreaza dificultati financiare majore care ii afecteaza intreg
patrimoniul.
Pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in
litigiu, neincasate, pentru partea neacoperita de provizion, potrivit art. 22,
precum si pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte
sau in litigiu, neincasate, sunt cheltuieli nedeductibile.
In aceasta situatie, contribuabilii care scot din evidenta clientii neincasati sunt
obligati sa comunice in scris acestora scoaterea din evidenta a creantelor
respective, in vederea recalcularii profitului impozabil la persoana debitoare,
dupa caz;
Aplicatie:
O societate comerciala produce si vinde produse finite catre clientul Beta.
Valoarea facturii este de 50.000 lei + Tva.
Intocmirea facturii:
411=% 62.000 lei

707 50.000 lei


4427
12.000 lei

Deoarece riscul de neincasare este mare, se constituie provizion pentru creanta


incerta de 100 % din valoarea facturii.
4118=411 62.000 lei
6814=491 62.000 lei

In cazul in care clientul achita factura, anularea provizionului constituit se face


prin trecerea acestuia pe venituri.
5121=4118 62.000 lei
491=7814 62.000 lei

In cazul constituirii de provizioane pentru creantele incerte, in litigiu,


contribuabilul are dreptul la deducerea acestora, numai In conformitate cu
prevederile Codului fiscal, adica 30% pentru provizioanele constitite incepand
cu 01.01.2006.
7814 impozabil = 30%*62.000 = 18.600 lei
7814 neimpozabil = 70%*62.000 =43.400 lei.
Daca se decide trecerea pe pierdere a creantelor incerte:
654=4118 62.000 lei
491=7814 62.000 lei

Cheltuielile inregistrate cu aceasta ocazie sunt deductibile pentru partea


acoperita de provizionul constituit.
654 deductibil =18.600 lei
654 nedeductibil =43.400 lei.

In cazul in care se declara falimetul clientul conform unei hotarari judecatoresti,


se emite factura de ajustare.
654=4118
50.000 lei
4118=4427 - 12.000 lei
491=7814
62.000 lei
Aceste cheltuieli sunt pierderile din creantele incerte si sunt deductibile

integral.
7814 impozabil =18.600 lei
7814 neimpozabil= 43.400 lei.
23. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor cu sponsorizarea.
Cheltuielile de sponsorizare i/sau mecenat i cheltuielile privind bursele private,
acordate potrivit legii; contribuabilii care efectueaz sponsorizri i/sau acte de
mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificrile
i completrile ulterioare, i ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicat, cu
modificrile i completrile ulterioare, precum i cei care acord burse private, potrivit
legii, sunt nedeductibile, dar scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente n
limita minim precizat mai jos:
a) 3 la mie din cifra de afaceri; pentru situaiile n care reglementrile contabile
aplicabile nu definesc indicatorul cifra de afaceri aceast limit se determin potrivit
normelor;
b) 20% din impozitul pe profit datorat.
Sumele care nu sunt sczute din impozitul pe profit, potrivit prevederilor prezentei
litere, se reporteaz n urmtorii 7 ani consecutivi. Recuperarea acestor sume se va
efectua n ordinea nregistrrii acestora, n aceleai condiii, la fiecare termen de plat
a impozitului pe profit.

Aplicatie:
O societate comerciala platitoare de impozit pe profit, incheie un contract de
sponsorizare conform legii sponsorizari, in calitate de sponsor, in valoarea de
3.500 cu un camin de batrani.

La finalul trimestrului III, societatea prezinta urmatoarea situatie financiara:


Venituri din vanzarea marfurilor = 750.000 lei;
Venituri financiare = 3.500 lei;
Cifra de afaceri = 750.00 lei;
Cheltuieli privind marfurile = 610.000 lei;
Cheltuieli cu personalul = 74.000 lei;
Alte cheltuieli de exploatare = 7.000 lei;
Din care cheltuieli cu sponsorizarea 3.500 lei;
Total cheltuieli = 694.500 lei;
Impozitul pe profit = 753.500 694.500 + 3.500 = 62.500 lei; 62.500 * 16% =
10.000 lei
3 ; Cifra de afaceri = 2.250 lei;
20 % Impozit pe profit = 2.000 lei;
Creditul fiscal de sponsorizare = MIN (3500; 2250; 2000) = 2000 lei
Acest credit fiscal de sponsorizare miscoreaza valoarea impozitului pe profit
datorat in trimestru III cu 2.000 lei.
62.500 2.000 = 60.500 lei impozit pe profit datorat.
24. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor care provin din
documente de la terti inactivi fiscal.
Cheltuielile nregistrate n evidena contabil, care au la baz un document
emis de un contribuabil inactiv al crui certificat de nregistrare fiscal a fost
suspendat n baza ordinului preedintelui Ageniei Naionale de Administrare
Fiscal, reprezinta cheltuieli nedeductibile la calculul impozitului pe profit.
Aplicatie:
O societate primeste o factura de la un furnizor, in valoare de 300 lei. In urma
unor verificari, s-a constatat ca respectivul furnizor figura pe site-ul Agentiei
Nationale de Administrare Fiscala ca si contribuabil inactiv. Sa se calculeze care
este limita deductibilitate. Cheltuielile inregistrate in evidenta contabila care au
la baza un document emis de un contribuabil inactiv nu sunt deductibile la
calcul impozitului pe profit.
Rezulta cheltuieli totale nedeductibile = 300 lei.
25. Studiu de caz privind regimul fiscal al cotizatiilor catre organizatiile
profesionale
Conform Legii 571/2003 privind Codul Fiscal, sunt considerate cheltuieli
deductibile urmatoarele: taxele de inscriere, cotizatiile si contributiile
obligatorii, reglementate de actele normative in vigoare, precum si contributiile
pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de munca,
Intr sub incidena prevederilor art. 21 alin. (2) lit. g) din Codul fiscal
cheltuielile cu taxele de nscriere, cotizaiile i contribuiile obligatorii, stabilite
prin acte normative, de practicare a unor profesii cum sunt: expert contabil,
contabil autorizat, arhitect, medic, auditor financiar, avocat, notar i altele
asemenea.
Aplicatie:
Societatea ALFA, societate de expertiza contabila, platitoare de impozit pe
profit, achita in anul 2014, o cotizatie obligatorie catre CECCAR in valoare de
3.000 lei.
Rezulta ca, cotizatia pentru CECCAR de 3.000 lei este integral deductibila.

26. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor cu amortizarea contabila


si fiscal
In general, prin amortizare se intelege alocarea sistematica, pe cheltuieli de
exploatare, a valorii unui activ imobilizat pe durata de utilizare economica a
acestuia.
Cheltuiala cu amortizarea reprezinta o cheltuiala nemonetara si are ca efect
diminuarea rezultatului perioadei.
In practica se utilizeaza atat amortizarea din punct de vedere contabil, cat si
cea din punct de vedere fiscal.
Amortizarea fiscala are ca efect diminuarea rezultatului fiscal.
Aplicatie:
O intreprindere are ca obiect de activitate fabricarea de utilaje pentru
constructii. In data de 29.03.2007, a achizitionat un utilaj (strung) in vederea
utilizarii acestuia in activitatea de productie. Valoarea utilajului, conform
facturii de achizitie, a fost de 210.000 lei.
Data punerii in functiune: 01.04.2007.
Durata de utilizare economica, stabilita de societate, este de 5 ani de la data
punerii in functiune.
Atat in scopuri contabile, cat si in scopuri fiscale, societatea utilizeaza metoda
de amortizare liniara.
Din punct de vedere contabil:
Utilajul achizitionat reprezinta imobilizare corporala si se inregistreaza in cadrul
grupei 21 a Planului de conturi, in categoria instalatiilor tehnice (echipamente
tehnologice).
Inregistrarea in contabilitate a utilajului (strungului):
%
=
404
249.900
2131
Furnizori de imobilizari
210.000
Echipamente tehnologice
(masini, utilaje si instalatii de lucru)
4426
39.900
T.V.A. deductibila
Inregistrarea lunara a cheltuielilor cu amortizarea utilajului, in valoare de 3.500
lei (210.000 lei/ 5 ani/12 luni), pe durata de utilizare economica a acestuia,
incepand cu data punerii in functiune:
6811
=
2813
3.500
Cheltuieli de exploatare Amortizarea instalatiilor, mijloacelor
privind amortizarea
de transport, animalelor si plantatiilor
imobilizarilor
Din punct de vedere fiscal:
Utilajul achizitionat (strungul) reprezinta mijloc fix, iar amortizarea fiscala
lunara a acestuia se determina in functie de durata normala de utilizare, care
se stabileste conform Catalogului privind clasificarea si duratele normale de
functionare a mijloacelor fixe, aprobat prin Hotararea Guvernului nr.
2.139/2004.
Astfel, potrivit Catalogului, elementul strung se regaseste in cadrul:
grupei 2 Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii
subgrupa 2.1 Echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii de lucru)
clasa 2.1.5 Masini, utilaje si instalatii pentru constructii de masini si prelucrarea
metalului
subclasa 2.1.5.2 Strunguri .......
Acestui cod de identificare (2.1.5.2 Strunguri ...) ii corespunde o durata normala

de functionare cuprinsa in intervalul 8-2 ani.


In vederea determinarii amortizarii fiscale, societatea utilizeaza o durata
normala de functionare de 8 ani.
Amortizarea fiscala lunara este in suma de 2.188 lei, calculata astfel:
210.000 lei/ 8 ani/ 12 luni
Amortizarea fiscala anuala: 26.256 lei.
In consecinta, societatea inregistreaza in situatiile financiare o amortizare
anuala de 42.000 lei (3.500 lei x 12 luni), care reprezinta amortizare contabila.
Deoarece amortizarea contabila (42.000 lei) > amortizarea fiscala (26.256 lei),
diferenta dintre cele doua valori (15.744 lei) reprezinta cheltuiala
nedeductibila, din punct de vedere fiscal.
27. Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanelor de garantii de bunua
executie acordate clientilor
Provizioanele pentru garanii de bun execuie acordate clienilor se constituie
trimestrial numai pentru bunurile livrate, lucrrile executate i serviciile
prestate n cursul trimestrului respectiv pentru care se acord garanie n
perioadele urmtoare, la nivelul cotelor prevzute n contractele ncheiate sau
la nivelul procentelor de garantare prevzut n tariful lucrrilor executate ori
serviciilor prestate.
Pentru lucrrile de construcii care necesit garanii de bun execuie, conform
prevederilor din contractele ncheiate, astfel de provizioane se constituie
trimestrial, n limita cotelor prevzute n contracte, cu condiia reflectrii
integrale la venituri a valorii lucrrilor executate i confirmate de beneficiar pe
baza situaiilor de lucrri.
nregistrarea la venituri a provizioanelor constituite pentru garaniile de bun
execuie se face pe msura efecturii cheltuielilor cu remedierile sau la
expirarea perioadei de garanie nscrise n contract.
Aplicatie:
Societatea Delta S.R.L inregistreaza veniturile realizate din valoarea bunurilor,
lucrarilor executate si serviciilor prestate pentru care s-au acordat garantii de
5% din valoarea contractului. Perioada de garantie este de 24 luni. Valoarea
contactului este de 250.000 lei. Suma se retine din factura si se va achita la
finalizarea perioadei.Valoarea garantiei = 250.000 * 5% = 12.500 lei.
411=% 310.000 lei
707 250.000 lei
4427 60.000 lei
Evidentierea garantiei: 2678=411
12.500 lei
Societatea poate constituii un provizion pentru garantie:
6812 =
15121 2.500 lei
cheltuieli de exploatare
Provizioane pt garantii .
privind provizioanele acordate clientilor
Aceasta cheltuiala este deductibila fiscal conform codului fiscal. La sfarsitul
contractului, societatea va relua acest provizion la venituri dupa incasarea
sumei.
1512
=
7812 12.500 lei
Provizioane pentru garantii
Venituri din provizioane pentru garantii
28. Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanelor pentru deprecierea
clientilor-insolventa

Conform codului fiscal sunt cheltuieli nedeductibile, pierderile nregistrate la scoaterea


din eviden a creanelor incerte sau n litigiu, nencasate, pentru partea neacoperit
de provizion, potrivit art. 22, precum i pierderile nregistrate la scoaterea din
eviden a creanelor incerte sau n litigiu, nencasate, n alte situaii dect cele
prevzute la art. 21 alin. (2) lit. n). n aceast situaie, contribuabilii care scot din
eviden clienii nencasai sunt obligai s comunice n scris acestora scoaterea din
eviden a creanelor respective, n vederea recalculrii profitului impozabil la
persoana debitoare, dup caz;
Din punct de vedere fiscal, conform Codului fiscal , sunt deductibile provizioanele
constituite in limita unui procent de 20% incepand cu data de 1 ianuarie 2004, 25%
incepand cu data de 1 ianuarie 2005, 30% incepand cu data de 1 ianuarie 2006, din
valoarea creantelor asupra clientilor, inregistrate de catre contribuabili si care
indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
1. sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2004;
2. sunt neincasate intr-o perioada ce depaseste 270 de zile de la data scadentei;
3. nu sunt garantate de alta persoana;
4. sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului;
5. au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului;
De asemenea sunt deductibile ajustarile constituite in limita unui procent de 100%
dinvaloarea creantelor asupra clientilor, care indeplinesc cumulativ urmatoarele
conditii:
1. sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2007;
2. creanta este detinuta la o persoana juridica asupra careia este declarata procedura
dedeschidere a falimentului, pe baza hotararii judecatoresti prin care se atesta
aceastasituatie;
3. nu sunt garantate de alta persoana;
4. sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului;
5. au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului.

Aplicatie:
O societate comerciala Alfa, comercializeaza utilaje. Aceasta vinde catre partenerul
Beta in ianuarie 2014 un utilaj in valoare de 32.000 lei plus TVA. Factura ramane
neincasata iar in octombrie 2014, societatea Alfa este anuntata ca s-a inceput
procedura de insolventa.
Emiterea facturii:
411 =
% 39.680 lei
707
32.000 lei
4427
7.680 lei
Incertitudinea neincasarii:
4118
=
411
39.680 lei
Clienti incerti
Clienti
Ajustarea valorii creantei ca urmare a riscului de neincasare 6814=491
39.680 lei.
In cazul in care societatea Beta achita factura, Afla reia provizionul la venituri:
411 = 4118 39.680 lei
Clienti
Clienti incerti
5121 =
411 39.680 lei
Conturi la banci Clienti
491
=
7814 39.680 lei
Ajustare pt deprecierea Venituri din exploatare creantelor In cazul in care insolventa se
finalizeaza cu faliment si societatea nu reuseste sa incaseze creanta, se inregistreaza
o pierdere: 491=7814 39.680 lei Ajustare pt depreciereaVenituri din
exploatarecreantelor:

%
=4118
39.680 lei
654
32.000 lei
4426
7.680 lei
Daca procedura de faliment a fost inchisa in baza unei hotarari judecatoresti,
societatea Alfa poate deduce cheltuiala cu pierderea la calcularea impozitului pe
profit.

29. Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanelor pentru deprecierea


clientilor-vechime
Codul fiscal trateaza creantele neincasate sub doua aspecte:
- cheltuielile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor neincasate
- si cele inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu,
neincasate.
Cheltuielile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor neincasate sunt
cheltuieli deductibile la calculul impozitului pe profit, pierderile inregistrate la
scoaterea din evidenta a creantelor neincasate, in urmatoarele cazuri:
1. procedura de faliment a debitorilor a fost inchisa pe baza hotararii
judecatoresti;
2. debitorul a decedat si creanta nu poate fi recuperata de la mostenitori;
3. debitorul este dizolvat, in cazul societatii cu raspundere limitata cu asociat
unic, sau lichidat, fara succesor;
4. debitorul inregistreaza dificultati financiare majore, care ii afecteaza
intregul patrimoniu.
Pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in
litigiu, neincasate sunt deductibile doar pentru partea acoperita de
provizionul constituit potrivit Codului Fiscal.
Diferentierea dintre provizionul pentru deprecierea creantelor si provizionul
pentru litigii, prezentat anterior, este facuta de recunoasterea de catre
client/debitor a datoriei.
Diminuarea sau anularea provizioanelor se efectueaza prin trecerea acestora
pe venituri in cazul incasarii creantei, proportional cu valoarea incasata, sau in
cazul constatarii deprecierii ireversibile a creantei, trecandu-se contravaloarea
acesteia pe cheltuieli. In cazul creantelor in valuta, provizionul este deductibil
la nivelul valorii influentate cu diferentele de curs favorabile sau nefavorabile
ce apar cu ocazia evaluarii acestora. Cheltuielile reprezentand pierderile din
creantele incerte sau in litigiu neincasate, inregistrate cu ocazia scoaterii din
evidenta a acestora, sunt deductibile pentru partea acoperita de provizionul
constituit potrivit Codului fiscal.
Aplicatie:
Societatea comerciala Alfa vinde marfuri in valoare de 20.000 plus TVA
clientului Beta. Societatea Beta nu mai poate achita marfurile catre furnizor si
intra in procedura defaliment. Societatea Alfa inregistreaza vanzarea marfii
4111
=
707 20.000 lei

24.800 lei
4427 4.800 lei

Inregistrare ajustare pt deprecierea creantei 6814 = 491 24.800 lei


Curtea pronunta falimentul societatii Beta, inregistrarea pe care societatea Alfa
o face: 654=4118 24.800 lei
Alfa scoate din gestiune clientul
%
654
4426

4118 24.800 lei


20.000 lei
4.800 lei

Anularea provizionului constituit 491=7814


24.800 lei
Venitul astfel constituit reprezinta venit neimpozabil la caculul impozitul pe
profit intrucat chetuiala cu ajustarea provizionul a fost nedeductibila fiscal la
constituire, sau daca a fost deductibila doar 30 % atunci in mod corespunzator
si 30% din venit este impozabil, iar 70% este neimpozabil. La pronuntarea
falimentului anularea creantei se face astfel: Scoaterea din gestiune a
clientului pe baza de hotarare AGA, CA, Asociat unic: 654 = 4118 cheltuiala
deductibila fiscal 20.000 lei

Ajustare TVA 4426= 4118

4.800 lei
Anulare provizion: 491=7814 venit neimpozabil 24.800 lei

30. Studiu de caz privind regimul fiscal al contractului de fiducie.


In cazul contractelor de fiducie, incheiate conform dispozitiilor Codului civil, in care
constituitorul are si calitatea de beneficiar, se aplica urmatoarele reguli:
a) transferul masei patrimoniale fiduciare de la constituitor catre fiduciar nu este
transfer impozabil in intelesul prezentului titlu;
b) fiduciarul va conduce o evidenta contabila separata pentru masa patrimoniala
fiduciara si va transmite trimestrial catre constituitor, pe baza de decont, veniturile si
cheltuielile rezultate din administrarea patrimoniului conform contractului;
c) valoarea fiscala a activelor cuprinse in masa patrimoniala fiduciara, preluata de
fiduciar, este egala cu valoarea fiscala pe care acestea au avut-o la constituitor;
d) amortizarea fiscala pentru orice activ amortizabil prevazut in masa patrimoniala
fiduciara se determina in continuare in conformitate cu regulile prevazute la art. 24,
care s-ar fi aplicat la persoana care a transferat activul, daca transferul nu ar fi avut
loc.
In schimb, in cazul contractelor de fiducie, incheiate conform dispozitiilor Codului civil,
in care calitatea de beneficiar o are fiduciarul sau o terta persoana, cheltuielile
inregistrate din transferul masei patrimoniale fiduciare de la constituitor catre fiduciar
sunt considerate cheltuieli nedeductibile.