~Anghel Rugin: De ce planul Rugin nu s-a putut aplica n Romnia?

Boston, 6 mai 1997

UN DIALOG DESCHIS CU UN COLEG ROMAN DIN DIASPORA

Am primit cu multumiri cartea ROMANIA 1996 si ultima editie din buletinul

personal : ROMANIA INTEGRARE EUROATALANTICA, RELANSARE ECONOMICA.

Tema principal, mai veche, se refer la legturile ntre CENTRU (trile

industriale din Apus inclusiv Biserica Catolic) si PERIFERIE (trile nc
nedezvoltate complet ca s poat fi considerate drept un membru la centru,
printre care se numr si Romnia).

Tema mai nou se refer la integrarea euroatlantic si la aderarea la Uniunea

European.

Din punct de vedere empiric, istoric, modelul utilizat : CENTRU PERIFERIE

este corect n sensul c se potriveste la modelele socio-economice din timpul
nostru n Europa ca si n alte prti din lume.

Din punct de vedere analitic, teoretic, modelul n cauz poate fi obiect de

disput, cum vom vedea ndat. Mai exact i lipseste partenerul model care
s arate directia de urmat, adic ce si cum trebuie fcut pentru ca popoarele
de la periferie s scape de sub tutela sau vasalitatea fat de trile mai
industriale din Apus.

Integrarea Euroatlantic este natura politic. Relansarea economic prin

aderarea la Uniunea European este mai mult de natur socio-economic.
Dup cte mi aduc eu aminte din materialul trimis n ultimii ani nu ai definit
stiintificeste conceptul de Centru si Periferie. Totus din text se poate usor
deduce ntelesul. CENTRU nseamn locus unde se afl puterea sau
superioritatea economic, financiar, religioas (cazul Papei de la Roma) sau
populationist (cazul Imperiului Sovietic sau al Chinei), iar PERIFERIE
nseamn slbiciune sau inferioritate economic, financiar etc.

In Buletinul ultim vorbesti de Normalitatea Vestic ca si cum trile din

Occident nu ar avea probleme serioase de structur social-economic. U.S.A
spre exemplu n 1950 era cel mai mare creditor al lumii pentru ca la 1990 s
fie cel mai mare debitor al lumii. Asta nu se poate numi normalitate !
Germania unificat dup cum spui a cheltuit peste 600 de miliarde $ SUA
dar rezultatele nici pe departe nu au atins telurile urmrite. Somajul este nc
12 %. Se poate numi asta normalitate . Franta si Italia au un somaj tot n
jurul lui 12 %. Anglia n curs de o sptmn pierde la speculatii la burs ca
s opreasc lira sterlin mai mult de 2 miliarde $ SUA (numai un singur
speculator a cstigat 1 miliard si jumtate $ SUA iar Guvernul Britanic nu ia
nici o msur mpotriva speculatiilor pure !) Mai pe urm se mprumut alte
10 miliarde $ SUA pentru acelas scop dar fr nici un rezultat pozitiv ca n
final s prseasc jocul si s lase lira sterlin la bunvointa speculatorilor.

Se poate aceast situatie numi Normalitate Vestic care s fie importat

sau exportat n Romnia ?

Bazat pe aceast prezumtie dubioas de normalitate vestic apoi tragi

concluzia c n mod practic nu mai exist nici o alt alternativ pentru
Romnia dect o coordonare real a activittii economice cu Occidentul,
n primul rnd Uniunea European. Cu alte cuvinte o integrare si relansare cu
Vestul fr nici o conditie, dup adagiul vechi : Toate drumurile duc la Roma
sau unul mai nou care duce la Bruxel sau acolo unde va fi Banca Central a
Uniunii Europene.

In continuare scri : Astzi observm c numai acele tri n care Papa de la

Roma este binevenit se calific pentru integrare si relansare . Mi se pare c
dai prea mult important fenomenului religios.

Chiar dac toti romnii s-ar preface n sfinti (catolici sau ortodocsi), sub
regimul de dezechilibru major de astzi, printr-o aliniere formal la Uniunea
European nu ar fi posibil o relansare automat a economiei romnesti de
tipul unui echilibru general stabil. Cazul cel mai elocvent este al Greciei, care
a fost primit formal n Comunitatea European nc din 1989 dar pn acum
nu se vede nici o mbunttire substantial.

Poate fi altfel pentru Romnia dac se urmeaz aceias cale de aliniere

formal fr nici o conditie ?

Eu nu disput c situatiunea economic din Polonia, Cehia si Ungaria este mai

bun dect cea din Romnia, dar asta nu se datoreste faptului c trile n
cauz ar avea legturi strnse cu Biserica Catolic (Cehia chiar mai de loc).
Eu numai contestez stiintificeste, nu numai analitic dar si practic (stiinta
aplicat) c drumul capitalistic occidental pe care l urmeaz cele trei tri
numite, la care s-a angajat si regimul nou Constantinescu din Romnia care a
promis schimbare (lumea a crezut spre bine !), desi n principiu si regimul
Iliescu dorea acelas lucru (o imitare cu orice pret si fr conditii a Apusului)
nu va duce la o relansare cu efecte pozitive imediate, adic o prosperitate de
durat pentru toate clasele sociale care s pun capt la efectul de tutel sau
vasalitate (n fond o subjugare economic si financiar deghizat la umbra
unei democratii formale de care nu te mai poti apra de ndat ce ai intrat
sub umbrela ei) venind din Occident prin credite si mprumuturi, inclusiv
investitii din afar sub conditii oneroase, inevitabile ntr-o tar debitoare.

Aci se afl Nodul Gordian al problemei fundamentale n epoca de tranzitie

din Romnia si celelalte tri din Rsritul Europei.

Inc din 1990, cu prima editie a planului Un Miracol Economic n Romnia

este nc Posibil , am dat alarma c o imitare a regimului capitalist din Apus
nu va lucra si nici nu poate s lucreze n viitor din cauza unor contradictii
inerente de dezechilibru n sistem.

Din nefericire mesagiul meu nu a gsit un ecou de ntelegere a problemei

fundamentale nici n cercurile guvernamentale si nici n masa larg a
economistilor de profesie, desi a existat o minoritate de elit care a nteles
cum stau lucrurile dar n-au vrut s se expun lund taurul de coarne !

Asa se explic cum ntr-un fel am rmas singur desi cu poporul nevinovat
care sufer si nu stie de ce !

Totusi, dreptatea si Adevrul stiintific e de partea lor.

Eu nu sunt Domane fereste ! ca Romnia s se izoleze fat de Occident,

de Orient sau de orice alt directie geografic, nici mcar pentru o
sptmn, nici mcar pentru o singur zi D cnd planul cu miracolul
economic intr n actiune, dac se va gsi un grup care s nteleag mersul
istoriei contemporane si s-l pun n aplicare.

Inainte de toate am propus pregtirea social-economic Prin noi nsi-ne

(fr credite sau mprumuturi din strintate), adic un Plan National de
Stabilizare General conceput pe conditii de echilibru general stabil care s
arate cum si pe care cale resursele umane si naturale ale trii sunt utilizate
pn la punctul optim unde nu exist somaj involuntar, inflatie sau deflatie,
dezordine n fluctuatiile cursului de schimb si inechitti sociale pe o scar
ntins.

Dup ce se atinge punctul optim, aproximativ un an sau cel mult doi ani,
economia romneasc nu mai are probleme, este independent desi n mod
liber dar organic este legat prin tranzactii libere dar echitabile cu economia
international de pe tot globul. Atunci economia romneasc nu va mai fi la
periferie ci la CENTRU, un Centru Nou cu mult mai solid dect CENTRUL de
care vorbesti referitor la Occident. Mai mult dect atta, economia
romneasc devine imun la orice fluctuatii abrupte venite din afar. Evident
c vor fi fluctuatii temporare din afar sau dinluntru dar sistemul de
echilibru general stabil le reduce la oscilatii simple si finite cu ajustare
automat din si prin sistem.

Toate aceste lucruri le-am descris n detaliu mai ales n a treia carte publicat
n Romnia : Teoria si Practica Economic n Epoca de Tranzitie si Dup
(1994, Editura Fundatia Romnia de Mine si Universitatea Spiru Haret din
Bucuresti). Cartea o ai fiindc ti-am trimis-o la timpul su. S-a tiprit numai n
2000 ex., care nici nu au ajuns prea departe de Bucuresti. Asa a decis Oficiul
National de Difuzare a Crtii ! Te las s speculezi care a fost motivul. Dar asta
este alt problem.

Momentan am fcut o propunere si anume s ncercm dac nu e posibil s

producem ceva util la CAUZA ROMANEASCA de azi, de mine si de
totdeauna. Eu te consider un prieten n lumea ideilor n cutarea de concepte
noi, de interpretri noi n materie de economie si finante mai bune dect cele

cunoscute. Din acest punct de vedere ne aflm n aceeasi corabie sau n una
asemntoare, care vsleste n ape necunoscute.

E vorba de un dialog deschis ntre doi parteneri care au preri deosebite sau
mai exact care vor s aduc mai mult lumin n puncte de vedere deosebite.
Nu e nevoie s gndesti c esti angajat personal n cele discutate si c n
cutarea adevrului stiintific joci rolul de avocat al diavolului (thedevils
advocate, cum se spune n englezeste).

In acest scop te-as ruga s-ti iei timp si s cercetezi cu cea mai mare
minutiozitate si spirit critic din scoala lui Maiorescu primele 134 pagini din
Teoria si Practica Economic n Epoca de Tranzitie si Dup.

Intr-un dialog liber, deschis si format pro si con s vedem

de ce planul Rugina nu se poate aplica n Romnia si

(2) exist sau se poate concepe un alt plan de stabilizare general mai bun
care s scoat poporul romn din groapa n care se afl acum n ceasul al 12lea ?

In ceea ce propun eu mi dau seama c nu este ceva usor de realizat si nici

nu se poate face la grab. Dar scopul final la CAUZA ROMANEASCA este asa
de important si valoros nct merit toat atentia si eventual sacrificii de timp
necesare pentru finalizare.

M nelinistesc si m preocup suferintele poporului romn nu numai din

prezent dar nc si mai mult faptul c ele se pot prelungi si dup intrarea n
mileniul III. Situatia de dezechilibru major n care se afl omenirea pe ntregul
glob pmntesc nu poate rmne asa mult vreme.

In veacul al 20-lea probleme mari nu au fost rezolvate cum se cuvine ci doar

au fost amnate prin tot felul de compromisuri si scheme artificiale. Iar

problemele nerezolvate si cumulative sunt forta cea mai puternic care aduce
schimbri n istorie, unele pe cale pasnic iar altele prin revolutie si vrsare
de snge.

Gndirea economic a veacului al 20-lea a fost dominat n Apus de doctrina

lui Keynes iar n Rsrit de doctrina lui Marx. Doctrina lui Marx n Rsrit a
czut din cauza Principiului Imposibilittilor n Practica Economic. (vezi :
Teoria si Practica p. 28 f.f.) Doctrina lui Keynes va cdea si ea n secolul ce
urmeaz tot din cauza aceluias Principiu al Imposibilittilor n Practica, desi se
va derula altfel dect la Rsrit.

La nceputul Noului Mileniu va avea loc Marea Transformare ( The Great

Transformation). Este foarte greu de prezis pn la urm pentru c lupta
dintre diferite forte nu se d n cmp deschis. Pe de o parte e spiritul
mercantil, conservativ de status quo pentru regimul capitalist reprezentat
prin conducerea marilor ntreprinderi comerciale si financiare la nivel national
si international, care are ncredere n doctrina economic rmas de la
Keynes, desi bariera principal se afl n Principiul Imposibilittilor n Practic.

Pe de alt parte se afl spiritul reformist reprezentat prin intelectuali si

profesionisti, mai mult sau mai putin de stnga, unii ajunsi deja n posturi de
rspundere n mai toate organizatiile internationale. Acestia agit teza c
problemele sunt acum la nivel global dar nu ofer nimica nou n afar de
Keynes si Marx din umbr. Si aci tot Principiul Imposibilittilor este piatra cea
mare care st n fata casei.

Eu m strduiesc de multi ani s dovedesc c problemele mari ale timpului

nostru nu se pot rezolva nici prin Keynes si nici prin Marx.

Mai exist o alternativ, a treia cale sintetizat n Ecuatia Cunostintei

Unificate (Vezi : Teoria si Practica, p. 324), adic o sintez unic ntre
gndirea clasic si modern. Prin aplicarea acestei formule am vrut ca
Romnia s fie pregtit dinainte pentru Marea Transformare si de la
periferie s treac la CENTRUL cel adevrat, curat si luminos ca s dea un
exemplu viu si concret pentru ntreaga OMENIRE c este posibil de realizat o
societate de economie liber, just si stabil, visul de mplinit la toate
natiunile si la toate rasele de pe glob.

Ce alt coroan mai strlucitoare s-ar fi putut pune pe fruntea neamului

romnesc dect realizarea unui Miracol Economic cum n-a mai fost n nici
o alt tar din lume fiindc cel german si japonez s-a vestejit deja ?

Dar nici Presedintele Iliescu si nici Presedintele Constantinescu n-au nteles

destinul neamului romnesc si cursul istoriei contemporane.

Si aceasta a fost cea mai mare amrciune a vietii mele ca romn si ca om

de stiint.

Astept s-ti citesc reactia ( pro si con ) si cu cele mai alese sentimente rmn
acelas prieten n lumea ideilor.

ANGHEL RUGIN