Animale Salbatice

Nu departe sunt vremurile cand campiile si padurile erau pline de animale salbatice, pasari
salbatice, de turme de caprioare sau de mistreti. Intr-o plimbare la pas puteai starni stoluri
intregi de prepelite si potarnichi, pasari salbatice care sunt tot mai rare.
La urechile noastre inca mai ajung povesti din batrani despre dropii, lupi, cateii pamantului,
serpi...etc. Sunt animale salbatice care au disparut sau urmeaza sa dispara in viitorul apropiat.
Intr-o carte despre fauna Romaniei a profesorului Simionescu din 1938 sunt folosite in
descrierea animalelor salbatice expresii care sunt astazi imposibil de folosit: "pasari salbatice
puzderie"."roiuri de pasari salbatice", "carduri intregi de pasari", "turme de animale salbatice".
Cam asa arata un citat din descrierea dropiei :"a ramas in mintea unora ideea gresita ca dropia
numai in Baragan traieste. Carduri intregi,de departe pare ca ar fi niste carlani la pascut, se vad
in Dobrogea, pe langa tarmul marii,atat spre nord pe langa vechiul asezamant Istria, de la
capatul lacului Sinoie, cat si spre sud,prin apropierea Mangaliei." O completare ar fi ca aceste
carduri de dropii erau vazute destul de des si in zona de campie din sudul Moldovei.
Habitatul animalelor salbatice a fost distrus. In plus sunt vanate,de multe ori ilegal, fara mila.
Vantoarea ca pasiune, ca hobby are foarte multe parti bune. Trebuie insa sa fim impotriva
vanatului ilegal, iresponsabil, fara masura si fara principii si etica.
Zonele de campie sunt din ce in ce mai pustii iar padurile de la munte sunt taiate in ritm
accelerat. Nu mai e loc destul si pentru animale salbatice. Oriunde ai merge, in padurile
seculare ale Romanie dai peste exploatari forestiere care rad totul in cale si de cele mai multe
ori fara a mai pune nimic in loc. In drumurile noastre catre zonele turistice ale tarii intalnim mai
multe camioane cu lemne decat masini cu turisti care, probabil scarbiti de ceea ce au vazut, o
sa renunte la a mai vizita acele zone. De multe ori padurile arata foarte bine la sosea insa, daca
intri in ele cateva zeci de metri dai peste adevaratul dezastru. In aceste zone nu mai putem
vorbi despre animale salbatice ci despre viata chinuita a animalelor salbatice si asta doar in
cazul in care au mai ramas ceva urme ale existentei lor. De aceeasi distrugere a habitatului au
parte si speciile de pasari salbatice migratoare care in migratia lor catre zonele sudice de
iernare obisnuiesc sa poposeasca si la noi in tara. Nici pentru pasari sedentare nu mai e loc.
In Romania exista multe zone declarate Parcuri nationale si arii protejate unde ar trebui sa
prospere varietatea de animale salbatice dar trebuie mentionat faptul ca de cele mai multe ori
protejarea zonei respective se face in stil tipic romanesc. Nu trebuie generalizat pentru a nu
duce in derizoriu munca unor oameni care pun mult suflet si mai ales un efort considerabil. In
aceste arii protejate de multe ori turistii au un impact negativ deosebit. Se stie ca Delta Dunarii
este raiul cu pasari salbatice insa nici aceste pasari nu scapa de impactul turistilor nesabuiti si
de vanatori fara scrupule. Locurile de cuibarit pentru pasari salbatice sunt rascolite de turme de
oi, de vaci, de cainii de stana si nu in ultimul rand de rotile masinilor cu pescari, turisti, vanatori
etc, desi sunt atentionari clare pe panouri cu protejarea zonei si varietatea de pasari care
cuibareste in areal.
Organizatiile pentru protectia animalelor din Romania au facut eforturi uriase pentru a proteja
cainii vagabonzi. Nu este rau insa de ce animalele salbatice sunt mai putin importante? Periodic
se organizeaza vanatori in care rezultatul il reprezinta carute intregi pline de vanat. Nimeni nu
pare sa fie sensibil si sa ia pozitie impotriva unor astfel de masacre. Se merge pe ideea ca "are
balta peste". Numai ca schimbarile sunt dramatice; se vad de la an la an. Dispar animalele
salbatice de la noi.

Poate a venit si la noi timpul ca statul sa nu mai colecteze bani din taxele pentru autorizatiile
de vanatoare pentru animale salbatice si sa incerce obtinerea unor castiguri din turismul legat
de prezenta animalelor salbatice. Si in cazul turismului sunt multe de comentat, mai ales pe
marginea lipsei de educatie ecologica.
Animale-salbatice.ro isi propune sa fie un atlas virtual cu animale salbatice-pasari, mamifere,
reptile, pesti care traiesc in Romania. Echipa care colaboreaza pentru realizarea acestui site a
facut eforturi imense pentru a aduna materiale, mai ales materialul foto cu animale salbatice.
Asa ca ne cerem scuze pentru descrierile care nu au si imagini . Tinta noastra este ca in cativa
ani sa putem expune, cu ajutorul acestui site, o imagine completa cu fauna Romaniei.
Traim cu speranta ca generatiile viitoare vor iubi si proteja varietatea de animale sabatice,
pasari salbatice, reptile, pesti mai mult decat am facut-o noi pana acum si mai ales avem
speranta ca vor avea ce sa mai protejeze atat in zonele de munte cat si la campie si in delta

Specii protejate, pentru un mediu sanatos

Ursul brun a fost o specie larg rspndit n Europa, situa ie care s-a schimbat
dramatic n ultimele secole, aceast specie disprnd complet din multe ri
de pe continent.
Ursul este un simbol al bogiei i diversitii naturii. Prezena ursului este dovada unui
mediu natural sntos i nealterat. Specie larg rspndit n Europa n trecut, situaia s-a
schimbat dramatic n ultimele dou secole.
Conform unui raport IUCN, n prezent, n Europa (fr Rusia) mai triesc aproape 14.000
exemplare de urs brun (Brown Bear Conservation Action Plan for Europe, 1999). Dintre
acestea, aproximativ 6.000 triesc n pdurile din ara noastr. Specia a disprut complet
din unele ri (Austria), iar n Alpii Elveieni mai triete un singur exemplar de urs brun.
Cu toate acestea, presiunile crescnde asupra pdurilor, habitatul ursului brun, sunt o
ameninare la adresa speciei i n Romnia. Pierderea sau fragmentarea habitatului, din
cauza dezvoltrii infrastructurii urbane sau rurale (construcia de drumuri, prtii de schi,
extinderea oraelor i a staiunilor turistice n zonele protejate, fr a se lua
n calcul costurile din perspectiva pierderii biodiversitii) sunt principala ameninare la
adresa speciei.

De peste 10 ani, WWF deruleaz n Romnia proiecte pentru conservarea

pdurilor i lucreaz cu membrii comunitilor locale pentru identificarea acelor
soluii de dezvoltare pe termen lung care s pun n valoare biodiversitatea
excepional, n beneficiul oamenilor i naturii.
n aprilie 2011, WWF-Romnia a ncheiat un contract cu Primaria comunei inca Veche i
Ocolul Silvic Pdurile incii, prin care acestea s-au angajat, n schimbul compensrii

financiare primite de la WWF, s nu ntreprind tieri de arbori sau exploatri de orice fel n
cele 351 ha de pdure virgin pe care le au n proprietate. De asemenea, WWF a intreprins
demersurile necesare pentru desemnarea zonei drept Rezervaie Natural. Angajamentele
asumate prin contract sunt n vigoare pn la declararea suprafaei de
pdure virgin drept rezervaie natural.
Salvarea de la tiere a 351 ha de pdure virgin de la inca Veche a fost posibil i cu
ajutorul susintorilor WWF, care au la dispoziie dou mecanisme prin care se pot
implica: 2% pentru ursul brun! i Adopt un urs!.

Sturionii reprezint au aprut acum 200 de milioane de ani, fiind mult vreme
contemporani cu dinozaurii.

Romnia i Bulgaria dein nc singurele populaii viabile de sturioni slbatici din

Europa, dar acetia sunt astzi la un pas de dispariie. Cauzele principale sunt pescuitul
excesiv i comerul ilegal cu caviar provenit de la sturionii slbatici.
Pentru a proteja sturionii slbatici din Dunre, WWF deruleaz n perioada 2012-2015
proiectul Life+ Aciuni comune pentru creterea gradului de contientizare privind
supraexploatarea sturionilor din Dunre, n Romnia i Bulgaria. Grupurile int ale
proiectului sunt comunitile de pescari din lungul i Delta Dunrii, organismele de control,
factorii de decizie guvernamentali, precum i procesatorii i comercianii de caviar din
Romnia i Bulgaria. Programul este n conformitate cu Planul de Aciune pentru
conservarea sturionilor din Bazinul Dunrii, adoptat de ctre Consiliul Europei n anul 2005.
n cadrul proiectului s-au colectat date de la pescari, autoriti i companii, cu privire la
situaia sturionilor.
n urma primei serii de interviuri a reieit c 83% dintre pescari consider c pescuitul de
sturioni nu este o ameninare, dei 67% cred c stocurile au o tendin de scdere. n
ceea ce privete braconajul, 65% sunt de prere c att pescarii care prind din greeal
sturioni i nu-i elibereaz, ct i braconierii sunt o ameninare la adresa acestor specii. n
plus, prohibiia, ca unic soluie, este considerat o msur ineficient de pescari i
companiile productoare de caviar.
n 2015, pescuitul reprezint nc o activitate important pentru cei din lungul i
Delta Dunrii, majoritatea pescarilor intervievai declarnd c pescuitul este o ocupaie fulltime, dar veniturile din pescuit reprezint o parte mic din veniturile totale pentru 48.5
% dintre pescarii respondeni (fa de 76.7% n 2013), doar 12.1% dintre respondenii

romni declarnd c tote veniturile provin din pescuit.

n ceea ce privete prohibiia, aceasta este privit ca fiind o msur bun pentru protejarea
sturionilor, dac aceasta este aplicat corect. n plus, prohibiia nu mai este privit ca fiind o
ameninare la adresa asigurrii veniturilor pescarilor. Dac n 2013 68% dintre pescarii
respondeni considerau c prohibiia pe termen lung reprezint cu adevrat o ameninare la
adresa asigurrii traiului pescarilor, n 2015 doar 30.3% dintre pescarii romni mai sunt de
aceeai prere.
Comerul cu caviar
n perioada aprilie 2011- februarie 2012, WWF mpreun cu TRAFFICau realizat un
studiul Comerul cu caviar ilegal n Romnia i Bulgaria, cercetare finanat de Fondul
pentru Conservarea Speciilor Mohamed bin Zayed.
n urma testelor realizate pe mostrele de caviar colectate din cele dou ri, a reieit c 4
din 5 mostre declarate de ctre vnztori ca provenind de la sturioni slbatici s-au
dovedit a fi de morun (Huso huso), specie de sturion ameninat cu dispariia. Acest fapt
confirm c n Romania i Bulgaria nc se mai practic pescuitul de sturioni, n ciuda
interdiciei din 2006 (Romnia), respectiv 2011 (Bulgaria) aflat n vigoare pn la finalul
anului 2015. Rezultatele studiului despre caviar mai indic i faptul c regulile de
etichetare impuse de Convenia CITES sunt nclcate. De cele mai multe ori eticheta
corect lipsete sau coninutul este altul dect cel indicat.

Cormoranul mic este a doua specie important din lungul Dunrii n jurul
creia se concentreaz activitile proiectului transfrontalier Frontiere VerziGreen Borders.
Cormoranul mic se reproduce n sudul i sud-estul Europei (75% din arealul de cuibrire),
populaia european fiind estimat la mai puin 39.000 de perechi. n Romnia, populaia
reproductoare numr 11.500-14.000 de perechi.
n afar de Delta Dunrii, unde specia beneficiaz de un statut special de protecie
(Rezervaia Biosferei Delta Dunrii) reflectat n ntremarea populaiei de-a lungul ultimilor
ani, populaiile distribuite de-a lungul Dunrii Inferioare sunt nc ameninate.