Bacili gram pozitivi

Dr. Hilma Geta

Medic primar laborator,
doctor in stiinte medicale

Genul Corynebacterium
Specia

tip a genului este

Corynebacterium diphteriae, agentul
etiologic al difteriei. Genul cuprinde
i alte specii care n anumite condiii
pot genera infecii umane

Genul Corynebacterium

C. diphteriae
Difteria
C. jeikeium (CDC grup JK)
Infecii oportuniste
C. urealyticum
Infecii ale tractului urinar
C. pseudodiphtericum
Endocardite, infecii uoare ale tractului respirator
C. minutissimum
Infecii cutanate, infecii sistemice
C. xerosis
Infecii oportuniste
C. ulcerans
Faringite

Genul Corynebacterium
C.

pseudotuberculosis
Limfadenita cronic
Arcanobacterium (C. haemoliticum)
Faringite, infecii cutanate
Actinomyces (Corynebacterium
pyogenes)
Infecii ulcerative granulomatoase
Rhodococcus (Corynebacterium equi)
Pneumonie supurativ, infecii
oportuniste

Morfologie

Genul

Corynebacterium cuprinde
bacili gram pozitivi, pleomorfi,
nesporulai, facultativ anaerobi,
imobili, necapsulai. Dispoziia lor
este n lanuri scurte, sub forma
literelor V sau Y sau n form de
litere chinezeti.

Habitat
Corynebacteriile

sunt ntlnite, n
general, la plante i animale,
colonizeaz n mod obinuit pielea,
tractul respirator, gastrointestinal i
urogenital uman.
Pentru C. diphteriae ns, omul este
singura gazd natural. Transmiterea
sa se realizeaz pe cale respiratorie.

Patogenez i simptomatologie
clinic

Difteria este o angina febril cu false membrane

pe amigdale si faringe, cu adenopatie cervical,
paliditatea, tulburrile de respiraie pn la
asfixie, sindromul toxic, paraliziile.
Simptomele apar dup o perioad de incubaie
de 2-6 zile. Microorganismele se multiplic
local, n celulele epiteliale faringiene, unde se
formeaz o pseudomembran (o fals
membran) cenuie. Aceast pseudomembran
acoper amigdalele, palatul i se poate extinde
n nasofaringe, trahee sau n laringe; este
foarte aderent de esutul subjacent i poate
obstrua cile respiratorii, putnd duce la
complicaii redutabile de tipul asfixiei (n crupul
difteric).

Patogenez i simptomatologie
clinic
C.

diphteriae elibereaz exotoxina

care difuzeaz pe cale sanguin n
organism i produce leziuni necrotice
n miocard (miocardita), rinichi,
glande suprarenale, nervi periferici
(disfagie i paralizii).

Diagnosticul de laborator
Recoltarea

produselor patologice

Exudat nazal
Exudat faringian

Pentru

depistraea portajului se
recolteaza un tampon nazal si unul
faringian
Pentru diagnostic la bolnav se recolteaza
un tampon nazal si doua faringiene sau
de pe locul falselor membrane.

Examen microscopic direct

Din

tamponul faringian se fac doua frotiuri

care se coloreaza Gram si Neisser
( coloratie cu albastru de metilen, cristal
violet, sol de crisoidina si lugol)
La ex. microscopic se observa bacili gram
pozitivi care se dispun caracteristic
asemanator literelor chinezesti. Sunt
drepti si au cele doua extremitati bombate
datorita corpusculilor metacromatici .

Examen microscopic direct

Corpul

bacteriei se coloreaza in
galben brun iar corpusculii
metacromatici in violet. Dispozitie
caracteristica in litere chinezesti,
cuneiforme.

IZOLARE
Tamponul nazal si un tampon faringian se
introduc in mediul OCST( ou, cisteina, ser,
telurit de potasiu) si se incubeaza 18-20
de ore la 37o. A doua zi se fac treceri pe
mediul Tinsdale( mediu selectiv)
Tamponul nr 3 recoltat de la bolnav se
insamanteaza pe: mediul Loffler
Tinsdale
Geloza sange
Se termostateaza la 37o C si se
examineaza dupa 20 de ore respectiv 48h

Identificare
Examen

morfotinctorial
Bacili gram poz la limita dispusi in
litere chinezesti, V,W L cu
extremitatile bombate.

Proprietati de cultura
Pe

mediul Tinsdale
Colonii mici fine granulare negre,
inconjurate de halou maroniu
Pe Loffler colonii mici fine granulare,
semicremoase.

Proprietati de cultura
Dupa

aspectul coloniilor pe medii

solide si in medii lichide se deosebesc
trei tipuri de bacili difterici;
Tipul gravis; colonii R ca floarea de
margareta
Tipul mitis: colonii S netede, untoase,
bine delimitate
Tipul intermedius: colonii rotunde, cu
suprafata neregulata.

Pseudodiftericii
Formeaza

pe mediile de cultura
colonii netede, cremoase iar pe
mediul Tinsdale nu formeaza halou
maroniu in jurul coloniilor.

Caractere biochimice
Se

cerceteaza:
-producerea de hidrogen sulfurat pe
mediu cu cistina
- descompunerea ureei
-fermentarea glucozei si zaharozei
Bacilii difterici produc hidrogen sulfurat,
nu descompun ureea
Bacilii pseudodifterici descompun ureea,
nu produc H2S.

Cultura pe mediu cu telurit

Culturi
Geloza

sange

medii cutelurit de K

Teste de patogenitate
In

vivo: testul Fraser=dermonecroza

la iepure
Se inocul. I.D. filtrat de cultura de
bacil difteric toxigen si dupa 2-3 zile
apare o escara umeda. Protectia cu
ser antidifteric previne formarea
escarei.

Teste de patogenitate
Testul ELEK
este un test de precipitare in gel care
demonstreaza eliberarea de toxina
difterica. Este un test de patogenitate in
vitro.
Se executa pe mediu solid turnat in placi
Petri in care se insamanteaza tulpina de
testat alaturi de o tulpina toxigena=martor
pozitiv si o tulpina netoxigena=martor
negativ

Testul ELEK

Diagnostic indirect
Serologic
Prin

hemaglutinare pasiva
Prin seroneutralizare
Se titreaza anticorpii antidifterici din
serul pacientului
Titrul minim protector este de 0.03
UA/ ml.

Diagnostic indirect
Biologic
Consta in reactia toxina antitoxina Schick.
Starea de imunitate a organismului se
poate determina prin testul Schick: se
inoculeaz pe faa antebraului drept
intradermic toxina difteric (0,2ml) iar la
cel stng 0,2 ml toxin inactivat(testarea
alergiei).

reactia toxina antitoxina Schick.

Reacia este pozitiv dac dup 48 ore
apare o zon edematoas, cu necroz i
descuamare numai la locul de inoculare al
toxinei = susceptibilitate la difterie.
Persoana respectiva nu are Ac
neutralizanti sau are sub 0,03UA/ml.
Reacia este negativ dac la locul de
inoculare al toxinei nu apare nici o
modificare = imunitate fa de difterie,
deoarece toxina a fost neutralizat de
antitoxinele din ser, care sunt peste 0,03
UA/ml.

Bacillus antracis
Bacteriile acestui gen sint bacili Gram
pozitivi,mobili,dispusi in lanturi.
aerobi (exista citeva specii facultativ
anaerobe), fara capsula (exceptie Bacillus
anthracis care are capsula ); sint bacterii
ubicuitare ( sporii le confera o mare
rezistenta in mediul exterior).

Bacillus anthracis

Face parte din genul Bacillus

Speciile acestui gen ca de ex.
B.subtilis,
B.polimixa,
B. cereus, etc.
sint saprofite gasindu-se in sol, apa, aer si
alte elemente de mediu.
Datorita sporilor, care prin
rezistenta lor persista in sol, sint in principal
caracterizate ca bacterii de sol (telurice).

Bacillus anthracis

Este sporulat aerob

Se dezvolta pe medii simple de cultura, pe
mediile solide
sub forma de colonii R.
Singura specie patogena care produce carbunele
la animale (ovine, bovine, mai rar porcine si la
cabaline).
Omul se inbolnaveste prin contactul
cu animalul bolnav sau cu produsele provenite
de la acesta. De aceea, infectia la om face parte
din antropozoonoze si are un caracter
profesional.

Bacillus anthracis

Bacillus anthracis
Formele clinice ale infectiei la om in functie
de
poarta de intrare sint urmatoarele:
forma cutanata (pustula maligna),
care apare ca o leziune unica sau multipla,
inconjurata de edem, la inceput sub forma
de macula, apoi papula, vezicula si
pustula, care se transforma intr-o crusta
de culoare neagra de unde si numele de
carbune.

Carbunele cutanat

Evolutia clinica
Forma viscerala a bolii:

intestinala care evolueaza ca o

enterita grava cu scaune
mucosangvinolente,

pulmonara sub forma

unei pneumonii severe

meningeala
Toate aceste forme pot fi insotite de

septicemie

Diagnosticul direct
Recoltarea
principalul

produselor patologice

produs patologic este

serozitatea din pustula
Se mai poate recolta sputa, fecale,
tesuturi de necropsie.
In toate formele se recolteaza singe
pentru
hemocultura.

Diagnosticul direct
Examenul microscopic direct
pe frotiul colorat Gram
apar sub forma unor bacili lungi, izolati
sau lanturi(streptobacili) Gram pozitivi,
capsulari.
Daca recoltarea se face din lichidul de
vezicula,in preparatul nativ se observa
bacili lungi,imobili. Se pot obtine astfel de
informatii pentru un diagnostic provizoriu
de urgenta.

Izolarea
se

realizeaza prin insamintare pe

geloza simpla sau geloza singe.
Incubarea

la 35-37o C

Identificare

Proprietati morfotinctoriale: bacili lungi, grosi, drepti, cu

capete taiate drept, asezati in lanturi
asemanati cu trestia de bambus.
Gram pozitivi,
capsulati, imobili si sporulati, cu sporul situat de
obicei central si mai mic decit diametrul celulei
vegetative.

Caractere de cultura
Colonii

mari , alb cenusii, de tip R,

rugoase, in cap de meduza sau
coama de leu

Proprietati

biochimice: este
zaharolitic, slab
proteolitic, lichefiaza lent gelatina

Identificare

Proprietati antigenice pe linga antigenul

capsular de natura polipeptidica mai exista
si un antigen proteic si unul polizaharidic
legate de peretele celular.
Prin extractie la cald a antigenului(polizaharidic)
se realizeaza un
preparat care, in contact cu serul
anticarbunos este utilizat in practica in
reactia de precipitare inelara -Ascolifolosita in diagnosticul retrospectiv al
infectiei carbunoase la animalele moarte de boala
carbunoasa.

Alte specii din genul Bacillus

Bacillus

cereus si bacillus megaterium

( bacterii saprofite) pot elabora
enterotoxina
si pot declansa la om toxiinfectii
alimentare.
Bacillus

subtilis saprofit- poate

produce(rar): sinuzite, conjunctivite,
infectii urinare

Bacillus anthracis

:proprietati morfologice

Proprietati de cultura

Mycobacterium tuberculosis
Face parte din genul Mycobacterium care
cuprinde bacili acido-alcoolo rezistenti BAAR.
Proprietatea de AAR este datorata structurii
peretelui bacterian bogat in fosfolipide si acid
micolic.
Genul cuprinde specii saprofite care traiesc
in apa, sol, etc,
iar speciile patogene pentru om produc
imbolnaviri de lunga durata, cu leziuni
cronice localizate in organele interne sau
cutanat.

Principalii patogeni umani

Mycobacterium

tuberculosis
Mycobacterium bovis
Mycobacterium leprae
Mycobacterium ulcerans
Mycobacterii netuberculoase care
produc imbolnaviri numite
micobacterioze la persoane
imunocompromise.

Clasificarea speciilor patogene

de mycobacterii netuberculoase

Gr.

1 fotocromogene se
pigmenteaza dupa expunerea la
lumina ex. M. Kansasii, M. marinum.
Gr.2 scotocromogene- se
pigmenteaza si la intuneric Ex. M.
scrofulaceum produce adenita
cervicala la copii.

Clasificarea speciilor patogene

de mycobacterii netuberculoase
Gr.

3 necromogene Ex. M. avium, se

dezv. Intracelular produce inf la
imunocompromisi.
Gr. 4. M. cu crestere rapida: ex. M.
fortuitum, chelonei majoritatea
nepatogene.

Diagnostic de laborator
Recoltarea

produselor patologice
Cea mai frecvanta localizare fiind cea
pulmonara principalul produs
patologic recoltat este sputa.
Se mai recolteaza in functie de
localizare: urina, puroi, lcr, lichid
pleural, lichid peritoneal.

Recoltarea produselor patologice

Sputa

se recolteaza prin expectoratie

spontana in recipiente de unica
utilizare sterile.
Dimineata inainte de masa se
clateste cavitatea bucala cu apa sau
ser fiziologic si se expectoreaza
direct in recipient 2-3 ml.

Examenul microscopic direct

Frotiul

direct se face din portiunile

purulente
Se intinde subtire, cat mai omogen
posibil
Se acopera din lungimea lamei
Se folosesc lame sterile, bine
degresate.

Coloratia Zhiel-Neelsen
Se

coloreaza lama ( vezi coloratia)

Ex. Microscopica evidentiaza bacili
AAR rosii pe fondul albastru al
preparatului.
Morfologia bacililor
Sunt drepti sau usor incurbati,subtiri,
colorati uniform sau granular, dispusi
in aglomerari, sub forma literelor V,
L, Y, W.

Examinarea lamei
Se vor examina 100 de campuri
microscopice si rezultatul se exprima:
Negativ la 0 bacili/100campuri
Dubios la 1-3 bacili/100campuri
Slab pozitiv(+) la 4-9 bacili/100 capuri
Moderat pozitiv(++) la 10-100
b/100campuri.
Intens pozitiv (+++) peste
100b./100capuri

Examenul microscopic
Exprima

gradul de contagiozitate al
bolnavului
Serveste la efectuarea antibiogramei
pentru ca ne arata cat trebuie sa
diluam sputa.

Examenul microscopic direct

Examenul microscopic direct

Examenul microscopic direct

Coloratia fluorescenta
Se

face cu auramina-rodamina.
Examinarea se face in UV
Bacilii vor fi galbeni-aurii

Omogenizarea
Daca sputa contine un numar mic de bacili
se face omogenizare.
La un volum de sputa se adauga acelasi
volum de NaOH 4%, se agita 5`, se
incubeaza la 37o C, 30`apoi se
neutralizeaza cu Hcl 10% in prezenta unei
pic de albastru de bromtimol si se
centrifugheaza 15` la 3000t/min.
Din sediment se fac frotiuri si se coloreaza
Z-N

Izolare
Insamantare

pe mediul LowensteinJensen care conine glbenu de ou,

glicerol i acizi minerali cu inhibitori verde malachit pentru a mpiedica
creterea altor bacterii
Incubare la 37o C, timp de 60 de
zile.

Identificare
Proprietati morfotinctoriale
Caractere de cultura: dupa 2-3 saptamani
pe mediul de cultura se dezvolta colonii
uscate, rugoase, proeminente, conopidiforme,
favorizate de glicerina din mediu ( dezvoltare
de tip eugonic).
M. bovis se dezvolta sub forma de colonii de
tip disgonic: colonii turtite, rugoase, cu dezv.
Lenta, inhibate de glicerina din mediu.

Cultivarea
Pe

mediul Dorset, pentru mentinerea

tulpinilor.
In bulion glicerinat pentru obtinerea
tuberculinei si a vacc. BCG
( formeaza pelicula groasa in mediile
lichide.

Caractere biochimice
Testul

catalazei este pozitiv la

Mycobact TBC
Testul niacinei poz la M. tbc
Caractere antigenice: Ag-nele
extrase din culturi de micobact. Se
numesc senzitine si se folosesc
pentru evidentierea hipersensibilitatii
de tip tardiv.

Caractere de patogenitate
Inocularea

cobaiului s.c., cu o cultura

patogena in regiunea inghinala, este
urmata la 15 zile de aparitia unui
nodul indurat care se va cazeifica, va
ulcera, si apoi fistulizeaza, iar in doua
luni cobaiul moare. Va prezenta
leziuni cazeoase in ggl. Regionali,
noduli tuberculosi, confluenti in splina
si ficat si tubercului in plamani.

Antibiograma
Datorit creterii lor lente, concomitent
cu cultivarea se va proceda i la
testarea sensibilitii lor la
chimioterapicele antituberculoase.
Fiecare tub contine cate-un
tuberculostatic( unde nu avem crestere
=sensibil)
Izoniazida, PAS, etionamida, cicloserina,
kanamicina, rifampicina, etambutol.

Cultura pe mediul LowensteinJensen

Mycobacterium tuberculosis

Diagnostic indirect
IDR
Se face testare PPD( derivat proteic
purificat) prin inoculare a 0.1 ml sol PPD
strict intradermic pe fata anteriara a
antebratului sting. Se citeste dupa 72 de
ore ( tehnica Mantoux). O,1 ml PPD= 2U
de tuberculina bruta.
Reactie pozitiva=macula dermica
denivelata fata de tegumentele adiacente
cu un diametru >de 10 mm.

Virajul tuberculinic
Este

momentul infectiei naturale cu B.

Koch si consta in aparitia unei Reactii
pozitive la o persoana cu reactie negativa
anterior.
Au reactie negativa:neinfectatii

nevaccinatii

pierderea reactivitatii
alergice prin boli anergizante ( rujeola,
tusea convulsiva, gripa, inf. HIV/SIDA)

Bacterii strict anaerobe de

interes medical

Bacteriile strict anaerobe sunt

microorganisme care nu se dezvolt dect
n absena oxigenului, prezena acestuia
fiind foarte toxic culturii. Bacteriile
anaerobe sunt implicate n etiologia unor
infecii umane severe dar, n acelai timp,
sunt cele mai frecvente microorganisme
care colonizeaz organismul uman, avnd
un rol important n meninerea echilibrului
ecologic al florei normale.

Bacterii strict anaerobe de

interes medical

Numeroase specii bacteriene anaerobe fac parte

din flora normal a tegumentului, mucoaselor
orofaringian i nazofaringian, tractului gastrointestinal i tractului uro-genital (mai frecvent
colonizeaz uretra i vaginul).
Cunoaterea bacteriilor anaerobe ce colonizeaz
diferite situsuri ale organismului este esenial,
deoarece majoritatea infeciilor anaerobe sunt
endogene, cu bacterii ce fac parte din flora
normal. Exist dou grupe principale de germeni
anaerobi:

Infectii produse de anaerobi

Germeni anaerobi exogeni, sporulai,
toxigeni, care aparin genului Clostridium
i au ca habitat natural solul, dar pot fi
ntlnii i n intestinul unor animale i
chiar al omului, mai ales sub form de
spori i care n condiii favorabile au
capacitatea de a germina.
Infeciile exogene cauzate de germeni
anaerobi includ infecii alimentare,
gangrena gazoas, fasceita necrozant,
celulita crepitant, botulismul, tetanosul,
gastroenterita i enterita necrotic.

Anaerobi nesporulati
Germeni anaerobi endogeni, nesporulai,
netoxigeni, pot deveni patogeni pentru om
dei habitatul lor natural este chiar
mucoasa unor caviti naturale ale omului
i animalelor.
-dupa traumatisme, manopere
chirurgicale, degenerari tisulare, scaderea
rezistentei organismului.
Ex. Bacteroides fragilis, Actinomyces,
Veilonella.

Genul Clostridium

Semnificaia clinic. Infeciile de origine

exogen produse de clostridii sunt gangrena
gazoas, tetanosul, intoxicaia botulinic i
toxiinfecia alimentar cu Cl.perfringens.
Cl. difficile din flora normal a intestinului
produce, n anumite condiii, infecii ale tractului
digestiv care se pot transmite i interuman.
Clostridiile endogene din flora comensal pot
iniia infecii grave n condiii deosebite ca, de
pild, traumatisme, intervenii chirurgicale,
imunosupresie etc.

Clostridiile gangrenei gazoase

Habitat:

sunt bacterii cu habitat

mixt: foarte rspndite n natur
(sol, ap, aer, praf), i totodat
fcnd parte din flora saprofit a
tubului digestiv, vaginului, sau cilor
aeriene superioare ale omului i
animalelor.

Diagnosticul de laborator
presupune izolarea i identificarea
clostridiilor din produsele recoltate
(secreii din plag, snge, materii
fecale) n funcie de tipul i
localizarea infeciei.
Tipizarea (identificarea speciei) se
face prin boal experimental la
oarece.

Gangrena gazoasa
Este

o infectie polimicrobiana cel mai

frecvent fiind implicate: Clostridium
perfringens, Clostridium histoliticum,
Cl. Sporogenes.
Clostridium sporogenes nu lipseste
niciodata. Se mai asociaza germeni
aerobi: Stafilococ, Streptococi,
enterobacterii, b. piocianic.

Gangrena gazoasa

Este o urgenta medicala si nu se asteapta

diagnosticul bacteriologic pentru a incepe
tratamentul.
Se face un examen direct din produsul patologic
recoltat( puroi, secretie din plaga)
La coloratia Gram observam: bacili mari, cu
capetele rotunjite sau taiate drept, de lungimi si
forme diferite. Sporii situati central, subterminal
sau fara spori.
Bacili sunt Gram pozitivi, nu au capsula cu
exceptia Cl. Perfringens.
Aspectul polimorf al frotiului ne orienteaza spre
diagnosticul de Gangrena gazoasa.

Izolare
Insamantarea

se face pe geloza
sange si pe medii pentru anaerobi:
agar-galbenus lactoza care are
incorporata toxina. Fiecare placa
folosita avand incorporata alta
toxina, lipsa cresterii intro placa
reprezinta identificarea serologica
rapida a tipului de clostridium.

Sensibilitatea la antibiotice
Clostridiile gangrenei gazoase sunt
sensibile la
penicilin G
eritromicin
ampicilin
metronidazol
Cefoxitin
i n mod natural rezistente la tetraciclin.

Epidemiologie, prevenie
Profilaxia

const n toaleta plgilor,

ndeprtarea corpurilor strine i a
esuturilor necrozate, antibioterapie
profilactic, asepsia riguroas a
gesturilor operatorii.

Tratamentul

este o urgen chirurgical, prognosticul

bolii fiind influenat de precocitatea
instituirii sale. Posibila prezen a unei
flore de asociaie impune asocierea n
terapie a unei -lactamine cu un
aminoglicozid i metronidazol.
Oxigenoterapia i msurile de reanimare
sunt indispensabile. n cazul toxiinfeciilor
alimentare rehidratarea i tratamentul
simptomatic sunt suficiente.

Clostridium tetani
Habitat:

foarte frecvent rspndit la

suprafaa solului, unde poate
supravieui timp ndelungat sub
form sporulat. Face parte de
asemenea din flora normal a tubului
digestiv al unor numeroase specii
animale, fiind eliminat la exterior
prin materiile fecale ale acestora.

Morfologie
bacil gram pozitiv anaerob
sporulat, cu sporul dispus terminal
(are aspect de "mciuc", "rachet
de tenis").

Semnificaia clinic

. Cl. tetani se gsete n tractul intestinal al animalelor

(bovine, cabaline, ovine) care elimin bacilul sub form
vegetativ.
Odat eliminat, gsete condiii nefavorabile i sporuleaz,
putnd fi izolat din sol. Sporularea este favorizat de
condiiile de anaerobioz, precum i de contaminarea
concomitent cu germeni piogeni.
Sporii ptrund prin poarta de intrare reprezentat de plgi
ale tegumentelor sau mucoaselor ce pot fi: mici (tiate sau
nepate) murdrite cu pmnt sau mari cu esuturi
necrozate, zdrobite ce conin corpi strini. Mai rar se
infecteaz bontul ombilical la nou-nscui, tratat n unele
inuturi tropicale cu blegar de vit (septic). Boal produs
de Cl. tetani este tetanosul.

Semnificaia clinic

Sporii germineaz la poarta de intrare unde elaboreaz

toxina tetanic care difuzeaz n organism, bacilul
rmnnd cantonat la poarta de intrare. Exotoxina prezint
dou componente, tetanospasmina ce acioneaz asupra
sistemului nervos central la nivelul centrilor motori unde
inhib elaborarea de acetilcolin i se fixeaz de
gangliozide, iar la nivelul sinapsei neuro-musculare
blocheaz elaborarea mediatorilor chimici rezultnd spasme
musculare n crize paroxistice la cea mai mic excitaie i
tetanolizina cu efect cardiotoxic. Din punct de vedere clinic,
dup o perioad de incubaie de 6-15 zile, timp n care are
loc difuzia toxinei, apare contractura muscular, iniial
localizat (trismusul), iar apoi generalizat. Moartea se
produce prin paralizia spastic a muchilor respiratori.

Clinic

Sporii germineaz la poarta de intrare unde elaboreaz

toxina tetanic care difuzeaz n organism, bacilul
rmnnd cantonat la poarta de intrare.
Exotoxina prezint dou componente, tetanospasmina ce
acioneaz asupra sistemului nervos central la nivelul
centrilor motori producand spasme musculare n crize
paroxistice la cea mai mic excitaie
i tetanolizina cu efect cardiotoxic. Din punct de vedere
clinic, dup o perioad de incubaie de 6-15 zile, timp n
care are loc difuzia toxinei, apare contractura muscular,
iniial localizat (trismusul), iar apoi generalizat.
Moartea se produce prin paralizia spastic a muchilor
respiratori.

Diagnosticul
Diagnosticul

tetanosului este clinic.

Diagnosticul de laborator este un
diagnostic de confirmare care se
solicit numai cnd trebuie stabilit
responsabilitatea medical pentru un
caz de tetanos (postoperator,
postpartum, cu punct de plecare de
la bontul ombilical etc.).

Recoltarea produselor patologice

Se

recolteaza:
Puroi
Tesuturi din plaga
Pansamente

Izolare
Insamantarea se face pe medii pentru
anaerobi: bulion cu acid thioglicolic care se
termostateaza 48 h si apoi se fac treceri
pe doua medii solide agar cu sange dintre
care una contine ser antitetanic.
Pe placa cu ser este inhibata specific
cresterea
Pe placa fara ser se vor dezvolta colonii
caracteristice, hemolitice.

Identificare
Caractere

morfotinctoriale:
Bacili G+, lungi, subtiri, cu un capat
taiat drept si cu unul bombat
prezentand un spor terminal care-I
confera aspectul de bat de tobosar.

Caractere de cultura
Bulionul

este tulburat slab si se

limpezeste datorita depunerii sporilor
la fundul eprubetei
Se degaza un miros de corn ars
Pe geloza sange se dezvolta colonii
rotunde, cenusii-galbui, cu margini
rau delimitate cu structura granulara.

Caractere de patogenitate
Sunt

cele mai importante pentru

diagnostic.
Evidentierea toxinei se poate face in
vivo prin inoculare la soarecele alb a
culturii sau direct a produsului
patologic
In vitro prin ELISA.

Tratament:
-curativ, prin administrare de ser
antitetanic i anatoxin,
-preventiv, prin vaccinare i toaleta
chirurgical a plgilor. Vaccinul DTP (anti
diftero-tetano-pertususis) face parte din
vaccinrile obligatorii ale copilului i se
administreaz la scurt timp dup natere
sub forma unor injecii subcutanate, la o
lun interval, cu rapel la 7 ani.

Contractura musculara

Clostridium botulinum

Habitat: este o bacterie cu un habitat mixt:

suprafaa solului i rareori n intestinul animalelor.
Uneori poate contamina legumele i fructele
conservate.
Morfologie, structur: sunt bacili gram pozitivi
anaerobi, mobili, cu capetele rotunjite, sporulai,
cu sporul (termorezistent 3-5 ore la 100C)
dispus subterminal. Sintetizeaz 6 tipuri de
toxine, antigenic distincte (notate de la A-F) i
eliberate prin autoliza celulei. Cel mai frecvent
asociate patologiei umane sunt tipurile: A, B i F.
Sunt toxice n doz foarte redus.

Patogenie

Clostridium botulinum, este agentul patogen al

botulismului, o intoxicaie alimentar fatal, produs prin
ingerarea de alimente ce conin toxina botulinic. Foarte
sensibil la oxigen, prolifereaz n alimente n care exist un
anumit grad de anaerobioz: conserve de legume, pete
sau carne (toxina eliberat produce gaz care bombeaz
capacul conservei), mezeluri, unc ( n are loc o dezvoltare
caracteristic n cuiburi), crnai afumai etc.
Intoxicaia survine la 18-96 de ore postprandial.
Toxina, (termolabil) ingerat rezist la aciunea sucului
gastric, ptrunde n intestin, de unde ajunge n circulaia
general pe cale limfatic i acioneaz asupra sistemului
nervos prin blocarea eliberrii de acetilcolin la nivelul
sinapsei neuro-musculare.
Se produce paralizia flasc a musculaturii buco-faringiene
(disfagie, greuri, vrsturi), cu paralizia n final a
muchilor respiratori.

Diagnosticul de laborator
are

rolul de a confirma diagnosticul

clinic i urmrete evidenierea
toxinei botulinice n ser, materii
fecale, coninut gastric, vrsturi i
mai rar a bacilului botulinic n
materiile fecale. Tipizarea toxinei
botulinice, care are 7 tipuri
antigenice (de la A la F), se poate
face prin boal experimental la
oareci.

Recoltarea produselor patologice

Alimentul

incriminat
Lichid de varsatura
Urina
Materii fecale
Singe
Fragmente de organe de la necropsie

izolare
Insamantare

pe medii pentru
anaerobi in strica anaerobioza
Medii lichide: bulion cu acid
thioglicolic
Medii semisolide: geloza Veillon
Medii solide: geloza sange, mediul
Nagler, mediul Willis-Hobbs

identificare
Caractere

morfotinctoriale: bacili
sporulati, insotiti de numerosi spori
liberi, au 4-8 cili, gram +
Caractere de cultura; colonii mari, cu
centrul opac, proeminent, cu margini
filamentoase, cu tendinta de a se
intinde.
In geloza veillon produce gaz si rupe
coloana de mediu.

Tratament
Este o maladie cu declarare
obligatorie.
Profilaxia se refer la supravegherea
procesului de fabricare a conservelor.
Tratamentul curativ este simptomatic
i se efectueaz n servicii de terapie
intensiv.

Bacili sporulati

Culturi bacteriene

Anaerobi nesporulati
Sunt

comensali ai tegumentelor si
mucoaselor
Invadeaza tesuturile dupa
traumatisme: muscaturi, perforatii
intestinale
dupa manopere chirurgicale
In urma degenerarii tesuturilor
In urma scaderii rezistentei( diabet,
imunosupresoare)

Patogenitate
Pot

produce abcese cu orice

localizare
Septicemii
Frecvent sunt asociati cu aerobi si cu
aerobi-facultativ anaerobi.

Principalii patogeni
1.

Bacili gram negativi

Genul Bacteroides mai frecvent
specia Bacteroides fragilis
Genul Fuzobacterium: F. nucleatum,
F. necroforus produc frecvent
faringite necrozante alaturi de specii
de spirochete ( angina fuzospirilara),
abcese cerebrale, hepatice, etc

Principalii patogeni
2. Bacili gram pozitivi nesporulati
Genul Actinomyces specia A. Israeli face
parte din microbiocenoza bucofaringiana si
produce abcese dentare, infectii ale
tractului respirator, sinuzite. Produc
granule de sulf in tesut.( microcolonii)
Genul Propionii bacterium
Lactobacilus bifidus
Bifidobacterium

Principalii patogeni
3.

Coci Gram pozitivi

Peptococcus si Peptostreptococcus
Pot produce infectii singure sau in
asociere cu alte bacterii
Produc abcese dentare, amigdaliene,
sinuzite, abcese pulmonare, infectii
postpartum, septicemii, apendicite,
peritonite, infectia plagilor.

Principalii patogeni
4.

Coci Gram negativi

Genul Veillonella si Acidaminococcus
Fac parte din microbiocenozele
organismului, rar pot produce
imbolnaviri.

Diagnostic direct
Recoltarea

produselor patologice
Se face in functie de locul infectiei
Poate fi asociata cu hemocultura
pentru anaerobi
Examenul microscopic direct
Evidentiaza asociere polimicrobiana
cu specii care se cultiva greu.

Diagnostic direct
Izolarea
Se

face dupa tehnicile de

anaerobioza
Identificarea
Este destul de dificila ineori
necesitand metode ca Gaz
cromatografia.