COMPORTARE CU ALBINELE

" Instinctul este geniul albinelor "

Examinarea familiei de albine
Lucrul cu albinele presupune calm si rbdare , miscri lente , continue si precise aplicarea dictonului " grbeste-te ncet " - se exclud miscrile repezite si nervoase care
pot ntrta albinele ce dau trcoale . ntepturile fiind o premis a interventiei n
familia de albine , dup ndeprtarea acului , munca continu pn la sfrsit sau pn
cnd agresivitatea crescnd a albinelor impune rearanjarea si nchiderea stupului .
Dac examinarea familiei se face de mai multe ori brutal , imprudent , aeasta devine
permanent agresiva , albinele ntepnd pe oricine s-ar apropia de stup .
Niciodat nu se va sta n fata urdinisului stingerind zborul albinelor care iritate vor
ncepe s ntepe . nainte de a deschide stupul se pot da pe urdinis 2 - 3 fumuri care
vor determina albinele , datorit instinctului ancestral de salvare a rezervelor de
hran , s-si umple gusile cu miere - ceea ce le ngreuneaz s-si ndoaie abdomenul si
s ntepe cu usurint .
Fumigene : putregai din lemn de salcie sau stejar , iasc , coceni de porumb , scoarta
de copac , conuri de brad , ace de pin , sau de molid , tutun sau coada soricelului .
Se va utiliza fumul numai cnd albinele au tendinte agresive ! Folosirea frecvent si
intens a fumului deranjeaz activittile familiei , albinele pierd 19 % din greutate ,
matca si ntrerupe pentru o perioada ouatul iar matca tnr fuge si se ascunde pe
faguri , pe peretii sau fundul stupului crend albinelor impresia c este strin ceea ce
va provoca nghemuirea si molestarea ei . De altfel calmarea albinelor se poate face
prin pulverizare cu picturi foarte fine de ap . Ajut mult si frecarea minilor cu
roinit , isop , mtciune si tinctur de propolis sau cu extract alcoolic din flori
de soc sau din frunze de verbin .

Cercetarea cuibului se va face :

- primvara si toamna n zile fr vnt , cu cer senin , cnd temperatura depseste +
14C ;
- vara cnd temperatura nu depseste +30C ;
- n timpul unui cules de ntretinere ntre orele 8 - 13 si 16 - 19
- n timpul unui cules abundent doar spre sear pentru a nu stingeri familia n cules ;
- n lipsa unui cules dis-de-dimineat sau spre sear pentru a nu provoca declansarea
furtisagului .
Examinarea ncepe cu familiile cele mai puternice , desi acestea vor crea agitatie n
stupin , lsnd la urm familiile cele mai slabe care pot fi susceptibile de mbolnviri

. nainte de interventia n fiecare familie minile si uneltele se dezinfecteaz ( spal )

prevenind rspndirea unei eventuale boli si declansarea agresivittii albinelor ( din
cauza mirosului altei familii imprimat n degete ) .
Pentru a preveni rcirea cuibului sau iscarea furtisagului primvara si n lipsa unui
cules cuibul nu se va descoperi n ntregime ci numai cteva rame care pe msur ce
sunt cercetate ct mai rapid se acoper din nou .
Dup desprindere podisorul se las cteva minute nemiscat pentru ca albinele s se
linisteasc apoi se ridic si se pot da cteva fumuri n lungul ramelor . Se introduce
dalta apicol ntre rame mrind intervalul dintre ele pentru a putea apuc rama de
speteaza superioar cu degetele ambelor mini si a o scoate din stup evitnd lovirea
ramelor si strivirea albinelor ( sau a mtcii ) de peretii stupului . Se va preveni iritarea
albinelor evitnd frecarea albinelor de pe fagurele care se scoate de albinele de pe
fagurele urmtor . Rama scoas se tine n pozitie vertical ntotdeauna deasupra
stupului pentru ca albinele tinere sau matca ce s-ar desprinde de pe fagure s nu cad
lng stup de unde nu se mai pot ntoarce . n caz c o matc tnr si ia zborul de pe
rama examinat stupul se las deschis cteva minute pentru ca mirosul familiei s o
cluzeasc napoi ; dac matca ce-si ia zborul este mai vrstnic sansele de revenire
sunt mici .
Nu este permis scuturarea ramei de albine dac pe ea se afl matca deoarece printr-o
astfel de actiune riscm s-o molestm sau "stresnd-o" s provocm agitatia albinelor .
Rama cu ou si larve va fi periat de jos n sus sau dintr-o parte pentru a nu rupe
antenele , importante organe de simt , albinelor care stau asezate pe rame cu capul n
sus .
Agresivitatea albinelor
Reflexul albinelor de a ntepa este rezultatul instinctului ancestral de aprare a
individului , a colectivului si teritoriului su . Agresivitatea este declansat de stimuli
ambientali , sonori , vizuali si olfactili care n general imit aspectul si manifestrile
prdtorilor "apicoli" :
1. lovituri n stup , zgomote si vibratii n apropierea acestuia ( lovirea repetat
timp de 5 - 10 minute n peretii stupului provoac dezorganizarea activittilor familiei
si o stare de panic intens care poate determina albinele s prseasc stupul )
2. miscri bruste ( repezite sau agresive )
3. mbrcmintea de culoare nchis si cea confectionat din stofe proase ( albina
ncurcat n prul omului sigur va ntepa )
4. obiecte si suprafete lucioase : ceas , inel , ochelari ( atentie la ochi ! )
5. fum mult si cald dat direct
6. substantele de alarm rspndite de acul nfipt n piele , de albinele strivite sau de
matca "stressat"

7. mirosuri specifice animalelor

8. mirosuri "specifice" omului : transpiratie , parfum , buturi alcoolice , ceap ,
usturoi , carii dentare , adrenalina ( secretat pe piele n stri de team ) ( si mirosul
altei familii imprimat n mini si degete )
9. atacul psrilor , brzunilor , viespiilor , albinelor hoate , furnicilor sau al varroa
10. lipsa de cules : insuficienta hranei si rezervelor de hran
11. cercetarea ramelor cu puiet ; mentinerea stupului deschis dup rcirea vremii
12. naintea deteriorrii vremii
13. predispozitia dat de caracteristicile genetice si puterea familiei de albine
( mrimea "colectivului" de paznice )
14. interferenta teritoriilor familiilor : urdinisurile stupilor prea apropiate ( si lipsa
reperelor optice ) cauznd deriva albinelor .
Totusi albinele nu actioneaz ca niste automate , uneori un singur factor declanseaz
agresivitatea , alteori combinatia diferitilor stimuli o determin .
Apar si situatii particulare n care timp ndelungat o albin sau dou zboar cu
insistent la 20 - 40 cm de fata omului , penduleaz la stnga si la dreapta , pleac si
revine producnd un sunet de joas frecvent , plngtor ; albina nu se repede s
ntepe , bzitul neavnd frecventa nalt a albinei iritate ; acest comportament poate
reflecta o situatie critic a familiei : pierderea mtcii , blocarea urdinisului , ...
Scoaterea rapid a acului duce la micsorarea durerii ( diminuarea cantittii de venin
inoculat ) si la prevenirea atacului altor albine n acelasi loc ( atras de substanta de
alarm a organului vulnerant ) .
Veninul unei ntepturi produce reactii locale dolorice , inflamatorii , congestive si
iritante . Reactii alergice serioase apar dup 50 - 200 ntepturi sau numai dup 1 - 2
ntepturi la persoanele alergice . Simptome : paloare , frison , tegumente reci si
umede , prurit , congestie , tahicardie si hipotensiune , tahipnee , dispnee ,
hiperventilatie , dureri articulare , hipoxie , edem glotic , cianoza , greturi , colici
abdominale ( hipersecretie suc gastric ) , diaree , mictiuni frecvente , convulsii si n
final paralizie ; complicatii : acidoza metabolic si coagulopatia intravascular .
Tratamentul este specific medical ( i.v. hidrocortizon , gluconat de calciu ,
adrenalina ) , doar reactiile minore pot fi auto-tratate cu analgezice , antiinflamatorii si
antispastice ca aspirina si algocalmin , cu antihistaminice ca feniramina ( avil ) ,
Claritin sau cloropiramina si vitamina C ; locul ntepat va fi tamponat cu tinctur de
propolis , ap cu sare sau otet , ulei de cuisoare , perclorur de fier sau seva din frunze
de ptlagin .
Observatii apicole

Deschiderea stupului si cercetarea ramelor echivaleaz cu destructurarea si

destabilizarea unui ansamblu integrat ducnd la frnarea dezvoltrii familiei si la
scderea productivittii . Este inutil ( si duntoare ) cercetarea ram cu ram cnd
situatia familiei se poate aprecia prin verificarea ramelor mrginase si a ctorva rame
din centrul cuibului . Starea familiei de albine poate fi stabilit si prin observarea
activittii la urdinis , zborului albinelor si prin cercetarea oglinzii stupului .
Zborul albinelor :
1. albinele zboar slab la zborul de curtire = orfanizare , umiditate sau soareci n
cuib ;
2. si dup apusul Soarelui albinele ezit s intre n stup plimbndu-se pe fata stupului ,
prnd s caute ceva = pierderea mtcii ;
3. albinele ies din stup si pe vreme rece ( sub + 10C ) = lipsa apei ( necesar din
cauza cristalizarii mierii sau a puietului numeros ) sau suprancrcarea pungii rectale ;
4. albinele "danseaz" n fata stupului = puiet eclozionat recent ( zboruri de
orientare ) ;
5. albinele cerceteaz grmezile umede de blegar sau rumegus = lipsa substantelor
proteice ( polenului ) ;
6. majoritatea albinelor intr n stup ncrcate cu polen = familia este n stare bun ,
are matc si creste puiet ;
7. culegtoarele cad greoaie pe scndurica de zbor si se ndreapt cu greutate spre
urdinis = cules bogat ;
8. albine pe scndurica de zbor cu capul orientat spre cmp balansndu-si abdomenul

= prezenta culesului ;
9. albine pe scndurica de zbor cu capul orientat spre urdinis balansndu-si
abdomenul = cules pe sfrsite ;
10. inactivitatea culegtoarelor chiar n prezenta culesului , mortalitate mare , albine
ngrmdite seara pe scndurica de zbor = insuficienta sau epuizarea rezervelor de
hran ;
11. albinele se lupt la urdinis si albine moarte pe oglinda stupului = furtisag ;
12. albinele stau grmad sub scndurica de zbor formnd asa-numita "barb" =
temperatura n stup depseste + 40 C ( ventilatie insuficient ) , suprapopularea

cuibului ori lipsa de activitti pentru doici sau culegtoare ( mult puiet cpcit ,
sfrsitul culesului ) ;
13. activitate intens a trntorilor , activitatea culegtoarelor aproape inexistent ,
albinele formeaz grmezi pe peretele frontal al stupului si "barba" sub scndurica de
zbor = familia urmeaz s roiasc .
Oglinda stupului ( portiune de 50 cm curtat si netezit n fata stupului ) :
1. un grup de 10 - 12 albine = o matc moart
- a) la nceputul primverii = eliminarea uneia din cele 2 mtci ( de nlocuire )
acceptate toamna de unele familii sau atacul albinelor hoate ;
- b) n plin sezon activ = nlocuirea mtcii necorespunztoare ( schimbare linistit ) ,
neacceptarea mtcii introduse sau atacul hoatelor ori al albinelor bezmetice ( scuturate
de pe fagurii din stupul lor n incinta stupinei ) ;
2. albine moarte si resturi la sfrsitul iernii = zborul de curtire a fost efectuat ;
3. albine chircite care se trsc = victime ale furtisagului ;
4. albine subdezvoltate cu aripi deformate , mortalitate mare = infestare puternic a
familiei cu varroa ;
5. albine adulte care se trsc = epuizare sau mbolnvire cu nosemoz ;
6. albine tinere cu abdomenul mrit care se trsc = victime ale "bolii de
mai"( spiroplasmoza - polen toxic sau alterat ) ;
7. larve si nimfe de trntor n aprilie - mai = rezerve insuficiente de hran , lipsa
culesului de polen ;
8. puiet nimfal = lipsa substantelor proteice sau a apei ( albinele sugnd
hemolimfa unei prti a puietului pentru a putea hrni restul ) , rcirea puietului
primvara si toamna ( temperaturi sczute si familie slab sau depopularea familiei
n urma unei boli ori a varoozei ) sau atacul larvelor de gselnit ;
9. puiet cenusiu - albicios sau gri = mbolnvire cu ascosferoz ( "puiet vros" ) .
Principii biologice
Albinele nu pot fi considerate ca fiind domestice , toate albinele sunt slbatice prin
ritmul si modul lor de viat care nu pot fi modificate , omul putndu-le doar ajuta si
exploata .

Familia de albine este o unitate integrat alctuit din matc , lucrtoare , trntori ,
cuibul cu puiet si provizii si zona lui de aprare . Oricare din componentele familiei
are un rol determinant n viata ei .
Dezvoltarea familiei de albine se desfsoar pe vertical : fagurii se cldesc de sus n
jos ; mierea este depozitat din partea superioar nspre partea inferioar ( , n fagurii
mrginasi albinele acumuleaz rezerve de hran blocndu-i cu miere ) , n primvar
matca si extinde ponta n sus . n timpul culesurilor apare deosebirea dintre adpostul
construit de om si cel natural unde mierea este depozitat sus , n celule vechi iar
matca si trece ponta jos , n celule noi abia cldite .