Vous êtes sur la page 1sur 6

NUTRITIA Albinelor

NUTRITIA
Surse de hran
Plante melifere
: ghiocel ( II.-IV. nectar , polen ) ; salcia ( II.-III. polen , miere 150 kg/ha ) ; alun
( II.-III. polen ) ; corn ( III.-IV. polen , miere 20 kg/ha ) ; viorele ( III.-IV. nectar , polen ) ;
mr , visin ( III.-IV. polen , miere 30 kg/ha ) ; porumbar ( IV.-V. miere 30kg/ha ) ; soc ( V.VI. polen , miere 80 kg/ha ) ; pducel ( V.-VI. miere 100 kg/ha ) ; zmeur ( V.-VII. miere 50
kg/ha ) ; mur ( VI.-IX. miere 50 kg/ha ) ; porumb ( VII.-IX. polen 22 kg/ha ) ; cicoare
( VI.-IX. polen , miere 100 kg/ha ) ; trifoi alb ( VI.-XI. miere 100 kg/ha ) ; dovleac ( VII.IX. polen 40 kg/ha , miere 50 kg/ha ) ; floarea-soarelui ( VI.-VII. polen , miere 60 kg/ha ) ;
mac ( VI.-VII. polen , nectar ) ; ppdia ( IV.-X. nectar , polen ).
Activitatea nectarifer a plantelor este optim ntre orele 7 si 13 la + 16 ... + 25 C si
umiditatea aerului de 60 - 80 % . Secretia de nectar este diminuat de razele solare directe
si stopat de secet prelungit , vnturi puternice si temperaturi mai mari de + 36 C .
Ploile de lung durat dilueaz si spal nectarul floral iar ceata i diminueaz concentratia
de zaharuri .
Florile si mugurii plantelor sunt vtmate cnd temperatura scade sub - 2C .
Salcmul alb
(Robinia Pseudoacaccia ) ( V. )
Originar din America de Nord , adus n 1603 n Franta si n 1883 n Romnia . Este o
specie de lumina , sensibil la ger , sufer din cauza poleiului , vtmat de vnturi
puternice si nu suport inundatiile . nfloreste din prima decad a lunii mai pn n iunie
( la 10 zile
dup ce mugurele floral are 25 mm sau dup nflorirea gutuiului ) . Ofer cules 8 - 12 zile ;
secretia de nectar 1 - 4 mg/floare cu 40 - 70 % zaharuri ; conditii optime : temperatura de +
24 ... + 29 C , presiune atmosferic 1005 - 1010 mbar , umiditate relativ 70 - 80 % si
viteza vntului sub 2 m/s . Productia de miere : 700 - 1500 kg/ha .

Teiul
( VI. - VII. )
- cu frunza mare
( Tillia platyphyllos ( grandifolia ) ) nfloreste primul la 7 sptmni dup nfrunzire - la
20 zile dup sfrsitul nfloririi salcmului .
- cu frunza mic
( Tillia cordata ( parviflora ) ) nfloreste la 10 - 15 zile dup teiul cu frunza mare .
- alb
( Tillia tomentosa ( argentea ) ) nfloreste la 20 - 21 zile dup teiul cu frunza mare ; 5 - 15
flori / inflorescent ; secretia de nectar 0,2 - 0,5 mg/floare : 46 - 62 % zaharuri ; productie
de miere 1200 kg/ha .
Ofer cules timp de 14 - 18 zile . Conditii optime : peste + 28 C , umiditate atmosferic ,
ploi naintea nfloririi . Secretia de nectar depinde si de cantitatea total de precipitatii din
lunile iulie , august si septembrie ale anului precedent cnd teiul absoarbe substante

minerale din sol crendu-si rezerva de hran ce va fi transformat n primordii florale ,


rezerva de amidon fiind sursa secretiei de nectar sau de man pe frunze n timp de secet .
Dac n cursul zilelor cnd teiul este nflorit alterneaz ploaia si arsita la albine apare
diareea din cauza consumului de nectar si polen alterat iar datorit mirosului puternic al
florilor albinele se rtcesc si apar lupte la urdinis .
Albinele prefer nectarul cu 50 - 15 % zaharuri .

Mana
reprezint exudatia ( lcrimarea ) frunzelor de artar , tei , mesteacn , salcie , ... sau
excretia lachnidelor si lecaniidelor de pe molid , stejar , brad , pin , tei , fag , salcie , ...

Polenul
: 24 ( 7- 35 ) % proteine ( a cror constituenti de baz sunt aminoacizii ) ; 10 % aminoacizi
liberi ; 27 ( 19 - 40 ) % zaharuri ; 2,7 - 4,4 % substante grase ; 0,2 - 15 % lipide
( grsimi ) ; 1 - 7 % cenus { 30 % K , 1 - 20 % Mg , 1 - 15 % Ca , 1 - 12 % Fe , 2 - 10 %
Si , 1 % S , 15 % P , 0,6 % Cu , 1,4 % Mn } ; vitamine { 0,6 mg B1 , 1,6 mg B2 , 1 mg
B6 , 2,7 mg B5 , 10 mg B3 } ; 0,5 % acid lactic si 3,4 % ap .
Dup o depozitare de un an , prin degradarea aminoacizilor si vitaminelor , polenul si
pierde 75 % din capacitatea de stimulare a dezvoltrii glandelor hipofaringiene ,
mandibulare , salivare si din gus . Albinele prefer polenul psturei .

Mierea
este nectarul tranformat prin actiunea enzimelor din intestinul anterior al albinelor si prin
evaporarea apei si contine : 18 % ap , 70 - 80 % glucoza ( dextroza ) si fructoza ( levuloza
) , 5 - 7 % zaharoza ( sucroza ) si dextrine , 0,5 % cenus { 10 mg K , 33 mg P , 5 mg S , 5
mg Na , 5 mg Ca , 16 mg Cu , 0,6 mg Fe , 6 mg Mn , Cl , Si , Cr , Mg , Li , Ni , Pb , Sr ,
Zn , Os ... } , vitamine { 0,005 - 0,01 mg B1 , 0,04 - 0,1 mg B2 , 0,01 - 0,05 mg B6 , 0,07 0,2 mg B3 , 0,075 - 0,1 mg B5 , 3 mg C , K , ...} , acizi organici { 0,6 % acid gluconic} si
0,4 - 0,8 % proteine .
Maturarea mierii continu si dup cpcire - astfel dup 2 zile ea contine 63 % zahr
invertit ( glucoza si fructoza ) , 12 % zaharoza si 19,8 % ap iar dup 10 zile 77 % zahr
invertit , 4,5 % zaharoza si 18,3 % ap .
Mierea de salcm : 41,7 % fructoza , 34,8 % glucoza , 10 % zaharoza si maltoza ,
pH = 4 , polen/sediment < 30 % .
Mierea de tei : 38,3 % fructoza , 37,3 % glucoza , polen/sediment = 70 - 80 % ;
contine si o cantitate de miere de man .
Mierea de man ( "mierea de pdure" ) : 37 % glucoza , 32 % fructoza , 6 - 10 %
zaharoza , 5 % dextrine , 11 % melezitoza si 1 % cenus .
Pstura
"pinea albinelor" : granulele de polen de diferite tipuri umezite cu secretii glandulare si
comprimate (2/3 din nltime) n celulele fagurelui sufer transformri sub actiunea
cldurii si umiditatii din stup si a bacteriilor lactice astfel nct dup 7 zile sunt acoperite
cu miere iar celulele sunt cpcite . pstura contine : 35 % zaharide , 22 % proteine , 16 %
lipide , 2,4 % cenus si 3 % acid lactic .

Consumul de hran
1kg albine /24h miere - polen
- nu cresc puiet si nu cldesc faguri 42 g 3 g
- cresc puiet 90 g 42 g

- cresc puiet si cldesc faguri 145 g 56 g


cresterea 1 kg de albine 1100 g 1500 g
producerea 1 kg de cear 3600 g 1400 g
Proteinele din polen sunt asimilate n proportie de 60 % . Pentru dezvoltarea larvei sunt
necesare 25 mg proteine ( = 4 - 6 mg azot ( N ) ) , desvrsirea dezvoltrii n primele 5 zile
dup eclozionare necesit 5 mg proteine iar formarea "corpului gras" solicit 18 mg
proteine . pentru enzimele necesare producerii unui kilogram de miere se consum 3600
mg proteine iar prelucrarea unui kg sirop de zahr 3200 mg N .
De consumul de polen sau pstura depind :
- nceputul ouatului mtcii n primvar ;
- dezvoltarea glandelor la albine = calitatea hrnirii mtcii
( si puietului ) si numrul puietului ;
- longevitatea si rezistenta la mbolnviri a albinelor ;
- cantitatea de cear secretat .

Consumul lunar de miere al familiei de albine :


Ianuarie = 0,8 kg
Februarie = 1,2 kg
Martie = 1,6 kg
Aprilie = 4,7 kg
Mai = 6,7 kg
Iunie = 9,2 kg
Iulie = 12 kg
August = 5,7 kg
Septembrie = 4,2 kg
Octombrie = 0,7- 3,3 kg ( n functie de numrul de zboruri)
Novembrie = 0,6 kg
Decembrie = 0,7 kg

Apa
Necesarul de ap pentru o zi a familiei de albine este de 40 - 60 g crescnd n timpul verii
la 200 g . Astfel pentru fiecare din cele 9.000 de larve
( ct are de obicei o familie ) doicile folosesc ( pentru producerea hranei larvare ) 5,5 mg
ap iar prin mprstierea apei pe faguri si pe peretii stupului se mentine umiditatea si se
diminueaz temperatura n cuib .

Lptisorul de matc
este un produs de secretie al glandelor hipofaringiene al doicilor care contine : 58 - 67 %
ap si 33 - 42 % substant uscat { 13 - 18 % protein , 3 - 6 % lipide , 8 - 12,5 % zaharuri
, 0,8 - 1,5 % cenus , 4 - 8 % hormoni , enzime , fitoncide ( roializina = protein cu actiune
antimicrobian ) , factori biotropi si vitamine ( 0,004 mg B1 , 0,009 mg B2 , 0,03 mg B6 ,
0,1 mg B3 ) } .
Vitaminele
A
= axerooftol ( retinol ) - are rol n formarea celulelor noi , n reproducere , mentine
integritatea celulelor epiteliale , asigur nutritia sistemului nervos ( S.N. ) ;
D
= calciferol - indispensabil structurii celulare a organismului si mentinerii functiilor vitale
.

E
= a - tocoferol - asigur formarea fermentilor pentru respiratia celular , proliferarea
celulelor , sinteza argininei , mentine aparatul neuro-muscular ;
F
= acid linoleic si acid linolenic - particip la structura fosfolipidelor , la transportarea si
utilizarea lipidelor ;
B
1 = tiamina ( aneurina ) - determinant al metabolismului glucidelor apei si lipidelor , intr
n compozitia enzimelor , transform acidul piruvic ( toxic pentru S.N. ) n acid acetic .
B
2 = G = riboflavina - particip la reglarea oxigenrii celulare , la absorbtia glucidelor n
intestin , la metabolismul lipidelor si aminoacizilor ( substant de crestere ) .
B3
= PP = niacina ( nicotinamida ) - component a 2 coenzime care transport hidrogenul n
procese redox celulure .
B
4 = colina - intervine n transportul lipidelor , metabolismul S.N. si sinteza metioninei .
B
5 = acid pantotenic - intervine n metabolismul intermediar , asigur metabolismul
epiteliilor , mreste rezistenta la infectii , influenteaz dezvoltarea glandelor hipofaringiene
, necesar nutritiei albinelor si mtcii .
B
6 = piridoxina ( adermina ) - esential n metabolismul proteinelor , determin asimilarea
fierului n celule , contribuie la buna functionare a sistemului nervos si muscular ,
determin mrirea ovarelor la mtci ( dar si la lucrtoare ) .
B
7 = H = biotina - are rol n dezaminarea aminoacizilor (favorizeaz cresterea larvelor ) , n
sinteza acidului aspargic si acidului oleic .
B
8 = inozitol - are rol n metabolismul lipidelor , influenteaz cresterea albinelor si
dezvoltarea glandelor hipofaringiene .
B
11 = M = acid folic - particip la sinteza aminoacizilor , indispensabil pentru formarea
pterinelor ( componente ale lptisorului de matc ) .
B
12 = ciano-cobalamina - factor determinant al metabolismului proteinelor , intervine n
sinteza aminoacizilor si acizilor nucleici ( contribuie la procesele de crestere ) , mentine
integritatea S.N. , adugat la tratamentul antibiotic al locii europene previne aparitia
recidivelor .

Hrniri artificiale
Hrniri : - de ntretinere = ajutorarea incipient a roiurilor
si a familiilor n perioade lipsite de cules .
- stimulente = stimularea cresterii puietului .
- de nlocuire = nlocuirea mierii de man sau de
struguri .
- de completare = asigurarea rezervei de hran
pentru iarn si primvara sau
dup perioade lipsite de cules .
Hrnirile cu zahr

Mierea din zahr cu o cantitate infim de resturi nedigerabile nu contine substante cu


efecte negative asupra vietii familiei de albine . Desi contine doar 13 microelemente din
cele 30 ( lipsind cobaltul ( B
12 ) ) si 10 % din fosforul ( P ) din mierea floral nu actioneaz nefavorabil asupra iernrii
albinelor ca mierea de man sau de crucifere ( varza , mustar , ridichi ) .
Cnd hrnirea cu zahr se face n lipsa unui cules de ntretinere mult timp dup ultimul
cules - matca reducnd sau ntrerupnd ponta , numrul de puiet si albin tnr fiind mic prelucrarea zahrului slbeste si mai mult familia . Cnd hrnirea cu zahr se face n
timpul unui cules trziu de ntretinere dar familia nu are suficiente rezerve de hran
( minim 0,9 kg/ram ) , albinele se vor abtine de la consum , calitatea prelucrrii scade din
cauza insuficientei polenului si temperaturii sczute iar albinele eclozionate trziu nu au
timp pentru formarea corpului gras .
Familiile slbite de ultimul cules nu pot face o prelucrare de calitate a unei cantitti mari
de sirop de zahr ntr-un interval de timp scurt , zahrul fiind incomplet invertit va produce
iarna uzura suplimentar a albinelor ( n plus albinele vor bloca cuibul ocupnd celulele
pentru puiet cu sirop ) . Norma zilnic pentru completarea rezervelor nu ar trebui s
depseasc 1 litru sirop 3:2 .
n siropul acidulat cu 0,3 % ( 3 ) acid citric albinele introduc o cantitate insuficient de
enzime , invertirea zaharozei fiind frnat ceea ce poate duce la cristalizarea "mierii" .
Siropul acidulat cu 0,1 - 0,3 % ( 1 - 3 g / l ) acid citric ( sare de lmie ) se recomand
pentru hrnirile stimulente cnd consumul este direct si reduce dezvoltarea septicemiei ,
nosemozei si infectiilor mixte .
Primvara aportul de hran "excit" albinele dar le pricinuieste o irosire suplimentar a
energiei vitale pentru evaporarea apei si descompunerea zaharozei , temperatura fiind
sczut si aportul de polen insuficient .
Evitati hrnirile cu zahr uscat sau cu serbet , candi si candel care accelereaz uzura
organismului albinelor datorit suprasolicitrii secretiei glandelor toracice .

Siropul de zahr
1:1 ( 1,6 l ) = 1 kg ( 50 % ) zahr + 1 l ( 50 % ) ap
3:2 ( 3,8 l ) = 3 kg ( 60 % ) zahr + 2 l ( 40 % ) ap
2:1 ( 2,2 l ) = 2 kg ( 66 % ) zahr + 1 l ( 34 % ) ap
( X + 0,6
Y ) [ l sirop] = Y [ kg zahr ] + X [ l ap ]
1 kg sirop 1:1 = 0,8 l = 0,46 kg miere
1 kg sirop 3:2 = 0,76 l = 0,55 kg miere
1 kg sirop 2:1 = 0,73 l = 0,61 kg miere
Prepararea se face la cald , dar nu se fierbe cci poate cristaliza mai trziu , sau la rece . Se
poate aduga pn la 1 g/l ( 0,1 % ) acid salicilic sau acid citric pentru invertirea partial a
zahrului si pentru a mpiedica fermentarea sau cristalizarea siropului . Apa se fierbe 30
minute si se las s se rceasc pentru sedimentarea srurilor minerale .
( Vol. 1 l ap = Vol. 1 kg zahr tos )

Siropul de miere
4:1 = 80 % kg miere + 20 % l ap

Pasta de zahr si miere


4:1 = 4 prti ( 80 % ) pudr de zahr + 1 parte ( 20 % ) miere sau sirop de zahr 4:1 ;
mierea nclzit ( sub + 45 C ) se toarn peste zahr si se frmnt pn la uniformizare ,
se pot aduga 50 g ulei de floarea-soarelui pentru mrirea atractivittii ; se formeaz turte
de 0,3 - 0,7 kg .

Serbetul de zahr
1 kg zahr si 175 ml ap se fierb ~ 30 minute ( sau pn cnd temperatura atinge + 116
C ) , se rceste la + 40 C - dac rcirea este lent se pot forma cristale mari - se adaug
200 g miere si se amestec pn devine consistent ; se formeaz turte de 10 - 15 mm
grosime .

Turte proteice
1) 75 % polen + 25 % miere
2) 100 g ( 22 % ) polen + 100 g miere + 260 g ( 56 % ) zahr pudr
3) 30 % lapte praf ( , fain de soia sau drojdie de bere ) + 20 % miere + 50 % zahr pudra
4) 12 % fain de soia + 5 % lapte praf + 5 % drojdie de bere + 4 % polen + 20 % miere +
54 % zahr pudr

Sirop proteic 70 % sirop de zahr 1:1 + 6 % soia + 4 % drojdie + 10 % lapte


praf + 10 % polen

nlocuitorii de polen
pot dezvolta nosemoza la albinele btrne iar administrarea lor nainte de zborul de
curtire cauzeaz albinelor masive ncrcturi rectale provocnd diaree ; nu se folosesc la
hrnirile de nlocuire si de completare a rezervelor . Limita maxim de folosire a
nlocuitorilor de polen este de 35 % sau n continut de proteine de 15 % - excesul de
proteine cauzeaz "otrvirea proteic" . Continutul de proteine n soia este de 44 % , n
drojdie 44 % , n lapte praf 33 % ; proteinele din lapte praf sunt utile pentru cresterea
puietului iar cele din drojdie pentru formarea corpului gras - de altfel amestecul
nlocuitorilor de polen este cu 25 - 60 % mai eficient dect folosirea unui singur
substituent . Atractivitatea acestor substituente este de 2 ori mai mic dect a polenului
( lipide integrale , steroli , acizii octa-deca-trans2 si cis9cis12-trienoic ) . pentru a stimula
consumul se adaug cel putin 12 % polen , arom de fenicul , extract de musetel , ulei de
porumb sau miere primvara si numai miere toamna .

Plantele medicinale de uz apicol


Este recomandabil ca siropul de zahr s se prepare cu ceai ( extract ) din plante
medicinale care datorit vitaminelor , fitoncidelor si compusilor organici are actiune
stimulent , antibacterian si astringent contribuind la sntatea si prelungirea vietii
albinelor .
20 g
de amestec polivalent din : 21 % urzic , 15 % suntoare , 13 % cimbrisor , 11 % ment ,
10 % musetel , 8 % ptlagin , 7 % tei , 7 % roinit si 4 % coada soricelului se amestec cu
putin ap rece , se las 10 minute apoi se adaug 1 l ap clocotit si se las ( s infuzeze )
15 - 30 minute dup care se filtreaz si se adaug zahrul .