1) Ecuatiile circuitelor electrice in regim variabil

KI:

( A) i k 0

l k n j

E
E
A
R
R
R
E E
i L (t) e L t
i L (0 ) A

dq
dt

q ct
K II :

( A) u k 0

l kb p

inductiei electromagnetice)

d s

(legea

dt

s ct

2) Conditiile initiale. Utilizarea lor in rezolvarea ecuatiilor

diferentiale ale circuitelor electrice
Pentru determinarea constantelor de integrare (Ak) se pun conditii
initiale.

uL

R
E
t
1

e
L
R

u L (t ) L

R
di
E R Rt
t
L

E
e L
e L
dt
R L

Constanta de timp este subtangenta la curbe de variatie a marimii

respective. Subtangenta reprezinta segmentul masurat pe valoarea de
regim permanent a unei marimi obtinute prin proiectarea tangentei la
curba pe dreapta de regim permanent.

di
i
L lim

dt
t 0 t

i L (0 ) i L (0 ) 0 ; i L ( 0 ) i L ( 0 )
conditia de continuitate a curentului prin bobina ;

u C (0 ) u C (0 )

conditia de continuitate a curentului

prin condensator. Avem n conditii de acest tip corespunzatoare

elementelor din circuit, deci putem determina toate constantele de tip
Ak.
3) Regim tranzitoriu. Cuplarea bobinei cu rezistenta la o sursa de
t.e.m. constanta in timp
4) Regim tranzitoriu. Cuplarea bobinei cu rezistenta la o sursa de
t.e.m. variabila in timp sinusoidal

i L (0 ) 0 ; e u R u L ;
e Ri L
;

di
di
. Solutia ecuatiei omogene: L
Ri 0
dt
dt

Lr R 0 ; r1

. Solutia particulara:

eE ;

R
L

i Lo i Lt Ae L t

i Lp (t ) I p ;

d
E RI p L
( I p)
dt

E
R
R

E
R

r1

R
L

di
Ri 0 ; Lr R 0 ;
dt

i Lo i Lt Ae L t

e E m sin t ; i Lp (t ) I m sin(t )
E m sin t RI m sin(t ) LI m cos(t ) I m R

=>

i L (t ) i Lt (t ) i Lp (t ) Ae L t

i L (0) 0

Solutia ecuatiei omogene:

; Ak=A ;

L
cos(t )] I m R[sin(t ) tg cos(t )]
R

2 (t ) Ae RC t
u Ct

; e=E ;

L
cos(t )

I m R[cos(t )] 1 E I m RC
R du c ; u u
Cp
C
u
c
cos
dt
R

2 (L) 2

sin(t )

E m I m R 2 (L)

Im

u Cp (t ) E

u c (t ) u Cp (t ) u Ct (t )
E Ae RC t

u c (0) 0 u c (0) E A A E

=>

0 arctg

i Lp (t ) I m sin t arctg

du
(u c )
dt

=>

Em
R 2 (L)

E u c RC

L
R

u c (t ) E Ee RC

i L (t ) i Lp (t ) i Lt (t ) I m
R
L
sin t arctg
Ae L t
R

6) Circuitul serie R,L,C in regim periodic sinusoidal. Regimul

oscilant

i L (0 ) 0 i ;
i L (0) 0 i L (0) I m sin( )
u c (0 ) 0
R
t
Solutia
E u R u L uC
A A I m sin i L (t ) I m sin(t ) I m sin
eparticulara:
L

5) Regim tranzitoriu. Cuplarea unui condensator cu rezistenta la

o sursa de t.e.m. constanta in timp

E Ri L

iC

u c (0) 0 ; e u c u R ; e u c Ri ;
e u c RC

du c
dt

iC

du c ; RC du c 0
uc

r1

1
RC

dt

dt

; RCr+1=0 ;

di
uC
dt

du c
dt

2
du
d
uc
c
E RC
LC
uc
dt
dt 2
2
d
u c RC du c
LC
dt
dt 2

 u c E ; u Cp (t ) E
LCr

2 RCr 1 0

t
E 1 e ( sin(t )) 1 E[1 e t
2

;
;

RC ( RC ) 2 4 LC
2 LC

r1,2
2

R
RC
1
R

2 LC 2 L
LC
2L

R
1

2 02

2L LC

2 02 0 ; r1,2
j 02 2 j

u c (t ) Ae ( j )t

7) Circuitul serie R,L,C in regim periodic sinusoidal. Regimul

j )tcritic
Be ( j )t u Ct u Cp E Ae ( j )t Be ( aperiodic

i L (0 ) 0 i ;
u c (0 ) 0
Solutia particulara: E u u u
R L C

du
i(t ) e c e[ A( j ) e ( j )t B( j ) e ( j )t ]
dt

u c (0 ) 0 u c (0 ) E A B ;
i (0 ) 0 i ( 0 )
C[ A( j ) B ( j )] => A+B= -E ;
A( j )
B ( j ) B A
A A
A

E Ri L

iC

j
;
j

j
E <=>
j

j j
j
E A E
j
2 j

di
uC
dt

du c
dt

2
du
d
uc
c
LC
E j
RC
2 uc
; B E
dt
dt
2 j

j ( j )t
j ( j )t
E

e
e
2 j
2 j

2
d
u c RC du c
LC
2
dt
t

jt
jt dt
e
j

E 1
j e j e
e e
E[1 e t

2j

uc E E

( sin t cos t )] E[1 e t (sin t / cos t )]

 u c E ; u Cp (t ) E
LCr 2 RCr 1 0

r1,2

RC ( RC ) 2 4 LC
2 LC

R
RC
1
R

2 LC 2 L
LC
2L

R
1

2 02

2L LC

2 02 0 ; r 1,2

u Ct (t ) ( A Bt ) e t ;
u Ct u Cp (t ) u Ct (t ) E
( A Bt ) e t ;

du
i C c C[ Be t ( A Bt )( ) e t ]
dt

C[ B A Bt ) e t

u c (0) 0 u c (0) E A ; i(0)

0 i (0 ) C ( B A ) A E ; B A E

u c E ( E Et ) e t E[1 (1 t ) e t ]

8) Circuitul serie R,L,C in regim periodic sinusoidal. Regimul

aperiodic supraamortizat

i L (0 ) 0 i ;
u c (0 ) 0
Solutia particulara: E u u u
R L C
E Ri L

iC

di
uC
dt

du c
dt

2
du
d
uc
c
E RC
LC
2 uc
dt
dt

2
d
u c RC du c
LC
dt
dt 2
u c E ; u Cp (t ) E ;

LCr 2 RCr 1 0

RC ( RC ) 2 4 LC
2 LC

r1,2
2

R
RC
1

2 LC 2 L
LC

R
1

2 02

2L LC
2 02 0 ;

2 02

u Ct Ae ( )t Be ( )t ;
u c u Cp (t ) u Ct (t ) E
Ae ( )t Be ( )t ;

ic C

du c C[
A( )e ( )t
dt

B ( )e ( )t ]

u c (0 ) 0 u c ( 0 ) E A B
i (0) 0 i (0 ) C[ A( ) B ( )]
=> B A

KI:

( A) i k 0 => ( A) I k ( s) 0 ;

l k n j

l k n j

I k ( s) L{i k (t )}
di h

di k 1

( A) ( dt)
K II : R h i h Lh dt k 1 Lhk dt c h i h
lh b p

2
E A A
0 <=> E A
0 =>

A E
2

B E
;
2

u c (t ) E E

9) Metoda transformatei Laplace in analiza regimurilor

tranzitorii ale circuitelor electrice. Forma operationala a
ecuatiilor circuitelor electrice

k h

( A) e h
l hb p

1 t

Ch 0

Ch

i h dt

( )t

E

e
2
2

[q(t ) q (0)]

Ch

q0

di l di 1 t
(A) (Rh ih Lh h Lhk k ih dt uCh (0))
dt k 1 dt ch 0
lhbp
k h

t
t ( A)
e t e t e e e h .Aplic Laplace:

2
2 l h b p

(R h I h ( s) L h [ s I h ( s) i k (0)]
E[1 e t (sht cht )] E[1 e t ( sh t lh/bp cht )]

e ( )t E 1 e

sh( t )
t sh( t 1l 2 / 2 )] 1 I h ( s) u Ch (0)
E 1 e t
E[1 e
( L hk s I k (s) i k (0))
)
E ( s)
ch

s l b h
ch s
k 1
k p
k h
t

E 1 e
sh( t )
/ o

( A) I h ( s) 0 ; K II:

=>

u c E[1 o e t sh(t )]

KI:

l hn j

[ R h I h ( s ) s L h I h ( s ) L h i k ( 0)

l hb p

l
1
u (0)
(s L hk I k (s) L hk i k (0)) I h (s)] Ch E h (s)
s ch
s l b
k 1
k h

k p

U Rh R h I h (s) -tensiunea operationala a rezistorului

=> Z
Rh R h -impedanta operationala a rezistorului ;
U Lh sL h I h (s) L h i h (0) ;
Z Lh sL h -impedanta operationala a bobinei;
E Lh L h i h (0) ;
U Lhk sL hk I k (s) L hk i h (0)
Z Lhk sL hk -impedanta de cuplaj operationala ;
E Lhk L h
1
u Ch (0) ;

(
s
)

U Ch
Ih
s
sC h
Z Ch

sC h

E Ch

u ( 0)
Ch
s

(t.op)

10) Schemele echivalente operationale ale ecuatiilor circuitelor

electrice

ZC

1
sC

11) Metoda reducerii la conditii initiale nule

Metoda presupune: a) rezolvarea regimului permanent al circuitului
cu contactul k deschis si determinarea marimii X corespunzatoare
acestui regim (tensiuni,curenti) si determinarea pentru un anumit sens
de referinta tensiunea de la bornele contactului care se inchide; b) se
considera un al doilea circuit in care conditiile initiale sunt nule si
sursele de energie sunt pasivizate. Exista in circuit o singura sursa de
t.e.m. in care contactul k este inchis. Sursa de t.e.m. este egala cu
tensiunea la bornele contactului din cazul anterior si sa aiba acelasi
sens. Se determina marimea X, apoi marimea corespunzatoare
regimului tranzitoriu X=X+X.
12) Metoda separarii componentelor de regim tranzitoriu si de
regim permanent

u (t ) u p (t ) u t (t ) .Solutia unui regim tranzitoriu are o

componenta de regim permanent si o componenta de regim.

u p (t )

este de tipul surselor existente in circuit. Se determina ca

solutie particulara a ecuatiei integrala diferentiala a circuitului.

u t (t ) este solutia ecuatiei omogene a circuitului in care

marimile de excitatie corespunzatoare elementelor reactive de circuit
(L,C) de determina prin conditiile initiale. Determinarea separata a
solutiilor simplifica schema echivalenta operationala a circuitului
astfel incat nu mai apar marimile de excitatie normale de surse.

u c (0 ) u c ( 0 )

u Cp (0) u Ct (0) =>

u Ct (0) u c (0) u Cp (0)

si

i Lt (0) i L (0) i Lp (0)

U R ( s) Z R I ( s)
U L (s) Z L I (s) E L
Z L sL ; E L Li (0)
ZR R
Z L sL

13) Ecuatiile de stare ale circuitelor electrice

Variabilele de stare sunt un sistem de marimi care daca sunt cunoscute
valorile la momentul initial (t=0) si sunt cunoscute interactiunile cu
exteriorul atunci ele determina starea sistemului in orice moment. In
cazul circuitelor electrice, variabilele de stare sunt intensitatile si
tensiunile. Pentru a scrie sistematic ecuatiile si solutiile se foloseste o
scriere matriciala astfel incat ecuatiile de stare ale unui sistem se scriu
=Ax+By, unde X =matricea coloana a derivatelor
sub forma: X
marimilor de stare; x=matricea coloana a marimilor de stare;
y=matricea coloana a marimilor de excitatie; A=matricea patratica a
coeficientilor marimilor de stare; B=matricea patratica a coeficientilor
marimilor de excitatie.
14) Formarea sistematica a ecuatiilor de stare la circuite fara
elemente in exces

Se inlocuiesc condensatoarele prin surse de tensiune si bobinele prin

surse de curent. X=ax+by ;

uL

di
;
dt

IC C

du c
dt

(t )
u (t ) m e (t ) ; f (t ) m e Z (t ) ;
k

U (s )
;

I ( s )( R sL)

X PX =>

X P 1 X ;
X P 1 (ax by ) P 1 ax P 1by A B
15)Metoda analizei in domeniul timp a circuitelor electrice in
regim tranzitoriu

1, t 0
(t )
functia treapta unitate ;
0, t 0
0, t 0
(t )
functia impuls unitate. Raspunsul unui circuit
1, t 0
in conditii initiale nule la o functie (excitatie) treapta de o anumita
amplitudine:
al circuitului ;

m i (t ) k (t )

m e (t )

se numeste raspuns tranzitoriu

reprezinta marimea de iesire. Se defineste

functia de transfer tranzitoriu raspunsul dintre marimea de iesire la

amplitudinea treptei:

f (t )

m e (t )
k

. Pentru condensator:

Z
Z (t ) R
C
t

i L (t ) k (t ) ;

U (s)
k/s
k
k

R sL R sL sL( s R / L) L

1
A
B
k
k / R

;
s ( s R / L)
s
s R/L
Rs s R / L

i(t )

k k Rt
e L
R R

i (t )
f (t )
k

(admitanta tranzitorie) ;

f (t )

R
1
(1 e L t ) (t )
R

f (t )

R
1
(1 e L t )
k

f (t )

m e (t )
k

i (t ) k (t ) ;

=>

16) Functii de transfer tranzitoriu pentru circuitul serie R,L

Se defineste functia de transfer tranzitoriu raspunsul dintre marimea
de iesire la amplitudinea treptei:

m e (t )

I ( s)

1
1 k Rk k 1

U ( s) R I ( s) R

sC
sC s
s C s2

f (t ) e RC

f (t )

u (t ) k (t ) ;

17) Functii de transfer tranzitoriu pentru circuitul serie R,C

Se defineste functia de transfer tranzitoriu raspunsul dintre marimea
de iesire la amplitudinea treptei:

Z (t ) R (t ) L (t )

1
k

f Z (t ) R (t ) L (t )

; Pentru bobina:

R
1
f (t ) 1 e L t
k

k
kR
( R sL )
kL ;
s
s

u (t ) Rk

k
t ;
C

Z (t )

u (t )
t
R
k
C

u (t ) k (t ) =>

I (s)

U ( s)
s
k
kC

R 1 / sC
R 1 / sC
s (1 RsC ) / sC
RC ( s 1 / RC

k
1
=>
R ( s 1 / RC )

1
k

f (t ) e RC

f (t )

i(t ) 1 t
e RC
k
R

2
u
2u

R e G e u ( R e C e L e G e) L e C e
2
t
t
t
(3)

i
2i
i

)
Le C e
G
C
G
R
R
L
e
e
e
e
e
e
t
x 2

(4)
(3) si (4) sunt ec. cu deriv. partiale de ord. al II-lea ale telegrafistilor.
19) Linii electrice lungi in regim periodic sinusoidal

u ( x, t ) U ( x) 2 sin(t u ( x))

=>

U U ( x ) e j u
i ( x, t ) I ( x) 2 sin(t i ( x))

=>

I I ( x ) e j i
18) Ecuatiile cu derivate partiale ale liniilor electrice lungi

i
u
dx i i G i C G e dx u C e dx
x
t
i
;
dx G e dx u
x
u
u i
;
(1);
C e dx
Geu Ce
t x
t
u
u
dx u R e dx i
x
i
i u
;
(2); (1) si (2)
L e dx
Re i Le
t
x
t
i

sunt ecuatiile cu derivate pertiale de ordinul I ale telegrafistilor ;

2u

R
e
2

x
x

U
R e I j L e I si
x
I
G e U j C e I
x

2U ( j ) I ( j )( j
C
Re
Le
Re
Le Ge
2

x
x
Notam

e ( R e j L e)(G e j C e) j =
>

2U 2U

2
dx

U A e x B e x ; r 2 2 => r 1,2
I

R e j L e

U
1

( A e x B e x ) ;
x R e j L e
2i
u
u 1 2 u

Le
R e (G e u C e ) L e (G e C e )
xt
t
t Z c t 2

=>

u i U i ( x) 2 sin(t b x) e x
( R e j L e)(G e j C e)

G
C
e
e

R e j L e
R e j L e i i d i i
(imp. caract.) =>

Zc

( A e x B e x)

i d I d ( x) 2 sin(t a x c) e x

( R e j L e)(G e j C e)

j L e
Z c Re
G e j C e

; x=0 =>

vu

U2 ZcI2
2

1 U2 ZcI2 x
(
e
2
Zc

U2 Zc I2
2

Exista doua semnale care se propaga in sensuri opuse, dar cu aceeasi

viteza: de la inceput spre sfarsit unda directa si de la sfarsit spre
inceput unda inversa (sau reflectata).

Linia adaptata:

U U 2 ch x Z c I 2 sh x

; t b x const. =>

dx
0 => v'u

dt

=>

21) Linia electrica adaptata. Linia electrica fara pierderi

U 2 Z c I 2 x U 2 Z c I 2 x
U
e
e
=>

dt
dx

0 =>
dt
dt

v u 0 =>

( A B) ; A
Zc

U2ZcI2

i i I i ( x) 2 sin(t b x c) e x
t a x const. ;

U1 U 2 ; I1 I 2 ; U 2 A B
I2

R C
( R e j L e)( e e j C e)
Le

C
C
( R e j L e ) e ( R e j L e ) ( R e j L e ) e
Le

e x) =>

U2
sh x I 2 ch x
Zc

20) Unde directe si inverse de curent si de tensiune pe liniile

electrice

u u d ui ;

u d U d ( x) 2 sin(t a x) e x

R e G e =>
Le C e

=>

Le

vud

Le

Ce
C e Le ;
Le

Le C e

Le C e

v ui

Le C e

Le C e

linie lunga, este nevoie de conditia:

pierderi:

R e G e . Linia fara
Le C e

Re 0 ; Ge 0

u1 u d 1 u i1 u 2 u d 2

Pentru linia a doua, semnalul nu a ajuns la capatul liniei.

=>

i
( j ) 2 L e C e j L e C e j ( 0) d 1
;

Zc Zc

ii

Zc

ii i d ; U 0 u i u d
1
2
1
2

i1 i 2

U 0 u i1 u d 2
Z C1 Z C1 Z C 2

u u d ui

u u
u
i i d ii d i ; i d d

u i1
U0
;i
Z C1 i1 Z C1

u d 1 U 0 ; u i1 ; i d 1

. Pentru a adapta o

ui
Zc

U 0 u i1 U 0 u i1 ;
Z C1 Z C1
Z C2
U 0(

(ultimele 2 grafice pt linia adaptata)

Z C1

u i1

Z C2

) ui (

Z C 2 Z C1
Z C1 Z C 2

U0

Z C1

Z C2

) =>

2Z C 2

u d 2 U 0 u i1 U 0
Z C1 Z C 2
2Z C 2

ud2 U 0
Z C1 Z C 2

=>

ud2
2U 0

id 2
Z C 2 Z C1 Z C 2
22) Reflexia si refractia undelor de tensiune si curent la
jonctiunea a doua linii

t 0,
v

l 2l
,
v v

u i1
U 0 Z C 2 Z C1

i i1
Z C1 Z C1 Z C1 Z C 2
Reflexia reprezinta aparitia undei inverse pe linia 1. Refractia
reprezinta trecerea undelor dintr-o linie in alta.
23) Reflexia undelor de tensiune si curent pentru un receptor
rezistiv la capatul liniei

 l 2l
, ;
v v

ud U 0 ; id

ud U 0 ;
Zc Zc

25) Linia electrica in scurtcircuit

t 0,
v

u R i

u d u i R(i d i i) ;

U 0 u i ) =>

R
(
U 0 ui
Zc Zc
RZc
; Fie R>Z ;
ui U 0
R Zc
ui U 0 R Z c

ii
Zc Zc R Zc
C

l 2l
,
v v

u 0 u d ui U 0 ui

=>

u i U 0

U u U U
U
i i d ii 0 i 0 0 2 0
Zc Zc Zc Zc

Zc

Dupa t 2l / v , cand undele s-au stabilizat pe linie, adica unda

inversa a ajuns la inceputul liniei, tensiunea pe linie este 0, iar
intensitatea este dubla (2U0/ZC), linia fiind solicitata la curent.
26) Regimul tranzitoriu pe o linie electrica inchisa pe o bobina
ideala

l 2l
di
t 0, ; t , ; u L
;
v
v
v
dt

24) Linia electrica in gol

u d U 0 ; ui 0 ;

U0
id
Zc
i i 0 ; i=0 la x=0 => i d i i 0

U 0 u i 0 ; Cand unde ajunge la capatul liniei, apare o

Zc Zc
U0 ;
unda inversa. ; u U
i
0 ; ii
Zc
l 2l
,
v v

u u d ui U 0 ui

U u
i i d ii 0 i

Zc Zc
d U 0 ui
U 0 u i L ( ) ; U 0 ui
dt Z c Z c
L du
L du i
i =>

u i U 0
Z c dt Z c dt
=>

Z
Ct

ui
U 0 Ae L

i L ( 0 ) i L (0 ) ;
i

U 0 1 ( Z C t ) 2 U 0 A Z C t
U 0 Ae L
e L
Zc Zc
Zc Zc

; t=0 semnal ajuns la capatul liniei ;

2U A =>
i ( 0 ) 0 i (0 ) 0
Zc Zc
A 2U 0

2U 0 (1 Z C t ) ; U 0
i
e L id
Zc
Zc

u (0) 0 u (0) 2U o A =>

A 2U o
=>

ZC
U
2
U
0
0

ii
e L t ; ud U 0
Zc Zc
u i U 0 2U 0 e

2U 0 Ae CZ t
C

t
t
1
U
2
U
0
0

i
(U o 2U 0 e CZ )
e CZ
C
C
Zc Zc
Zc

ZC t
L

28) Elemente neliniare de circuit. Caracteristici

Circuitele neliniare sunt circuite la care caracteristica tensiune nu este
27) Regimul tranzitoriu pe o linie electrica inchisa pe un
condensator ideal

l 2l
, ;
v v

u u d ui U 0 ui ;

U u
i i d ii 0 i

K II :

( A) I k 0 , n-1 ecuatii independente ;

l k n j

( A) U k 0 , l-n+1 ecuatii independente.

l k b p

Caracteristici:

Zc Zc
u i C du i ;
du U 0
;
iC

dt
dt
Zc Zc
du u U
C i i 0 =>
dt Z c Z c
u i U 0 Ae CZ C t

o dreapta.; K I :

-caracteristici unicursale:
-caracteristici neunicursale cu
puncte de ramificatie:

-caracteristici neunicursale
cu puncte de intersectie:

29) Metoda grafica de rezolvare a circuitelor neliniare rezistive

-rezistenta statica:

Rs

u u d u i U 0 U 0 Ae CZ t
C

R s1

U (M )
I (M )

U1 ;
U2
R s2
I1
I2

R s1 R s 2 ; R s ( I ) , R s (U )
-rezistenta dinamica:

U dU

I
dI M
I 0

R d lim

; Rd precizeaza

modul de comportare al
elementelor de circuit la mici valori ale marimii de intrare.
-conexiunea serie:

P tx
exx exy exz

P ty o eyz eyy eyx

P tz
ezx ezy ezz
Legea magnetizatiei temporare:

-conexiunea paralel:

neliniar:

M t mH

M t m (H )H

M t mH ; m

; Pentru

; Pentru anizotrop:

=susceptibilitate magnetica ;

Materiale: -conductoare (de speta I metale si de speta a II-a

acizi,baze); -semiconductoare; -izolate.
30) Metoda dreptei de sarcina utilizata in rezolvarea circuitelor
neliniare rezistive Aceasta metoda se aplica atunci cand circuitul
poate fi impartit in doua parti: una care contine parti exclusiv liniare
si alta care contine si liniare si neliniare. Partea liniara a circuitului se
pune sub forma unui generator echivalent (in general de tensiune).
Pentru partea neliniara, daca este posibil, se determina caracteristica
echivalenta. Se conecteaza cele doua caracteristici, de unde rezulta
punctul de functionare.
31) Metode numerice in rezolvarea circuitelor neliniare rezistive
Metoda aproximatiilor succesive: se aleg initial anumite valori pentru
rezistentele statice ale circuitului astfel incat ecuatiile Kirchhoff ale
circuitului sunt niste ecuatii liniare. Se rezolva sistemul de ecuatii
Kirchhoff si se determina, de exemplu, intensitatile curentilor. Se
calculeaza valorile rezistentelor statice ale elementelor unui circuit
corespunzatoare valorilor curentilor. Deci, se calculeaza curentii
tinand cont de noile valori ale rezistentelor statice. Se repeta
procedura pana cand diferenta determinata de doua valori consecutive
ale curentilor este mai mica decat o eroare impusa.

33) Legea conductiei electrice. Aplicatii. Materiale

J ( E E i)

(densitatea curentului de conductie) ;

E=intensitatea campului electric; Ei=intensitatea campului electric

imprimat;
=conductivitate ; Materiale: -conductoare (de speta I metale si de
speta a II-a acizi,baze); -semiconductoare; -izolate. Materiale
conductoare sunt Au, Ag. Cu este conductor electric. ;
(rezistivitatea) ; u+e=RI ; R J

l
; depinde de mai multi
S

factori, unul dintre ei fiind temperatura:

o [1 (T T o)] ;

o [1 (T T o) (T T o) 2 (T T o
Exista materiale la care rezistivitatea scade cu temperatura
(termistorii); ele permit masurarea unor temperaturi joase.
34) Legile legaturii dintre D,E si P, respectiv B,H si M

32) Legile polarizatiei electrice temporare si magnetizatiei

temporare. Materiale
Legea polarizatiei temporare:
neliniar:

P t o e (E)E

P t o e (E)E

P t o e E . Pentru mediu

F
4 9 10 9 m

. Pentru anizotrope:

e =susceptibilitate;

Legea legaturii dintre D,E,P:

D oE P

D oE P

o E P t P p o E o e E P p o (1 e) E
o r E P p E P p ; P=polarizatie ;
E=intensitatea campului electric; Pentru materiale liniare:

permitivitate

D E P p

. Materialele care prezinta Pt se numesc

dielectrice. Legea dintre B,H,M:

materiale liniare:

B o ( H M ) ; Pentru

M t mH

B o ( H M t M p ) o ( H m H M p ) o(1 D
) H DdA D dA DA
mdA
S int
S int
S int
o M p o r H o M p H o M p
B

H
o 4 10 7
m

in vid) ;

Q A ; V A V B u AB E ds

oo

(viteza luminii

Eds E ds Ed

B H o M p

P p 0 =>

D E ;

u
E AB ; DA Q A ; V A V B Ed
d
=>

EA A

Ed
d

=> C

A
d

36) Condensatoare electrice conectate in serie si paralel

-serie: Presupunand initial condensatoarele descarcate electric, in
momentul in care se aplica ansamblului tensiunea U1 la bornele
condensatorului vom avea tensiunea:
35) Legea fluxului electric. Capacitatea condensatorului plan
Legea fluxului electric: Fluxul electri care iese dintr-o suprafata
inchisa este egala cu sarcina electrica din acea suprafata inchisa .

q ;
v

D E P p E

Pp

=0) ;

Q
Q
; U
;
U
C

U U1

D dA v dv <=>
v

divD dv v dv => divD

v

U 2 ... U n
;

Ce

C1

C2

q1

q1

C1 C 2
...

...

q1

Cn Ce

Cn

D dA D dA D dA

S2

S1

D 2n DA D1n DA s DA =>

D 2n D1n s ; divD s
Condensatorul este un ansamblu de doua armaturi metalice separate

printr-un dielectric:

QA

V A V B

-paralel:

q q1 q 2 ... q n ;

C e U C1U C 2U ... C n U
C e C 1 C 2 ... C n

. Condensatorul plan:

37) Legea fluxului magnetic. Consecinte

Fluxul care iese dintr-o suprafata este nul:

B dA 0

D dA D dA D dA

S int

S ext

=>

q1

0 ;

 divB dv 0
v

=>

divB 0 ; Liniile

de camp magnetic se inchid. La separarea dintre

doua medii avem:

B 2n B1n 0

Conservarea componentei normale a inductiei magnetice la suprafata

de separare intre doua medii:

B 2n B1n

tg 1 E1t E 2n D 2n 1 1

tg 2 E1n E 2t 2 D1n 2
tg 1 1
=>

tg 2 2
40) Legea circuitului magnetic. Bobine electrice. Inductivitati

U mn i S
38) Legea inductiei electromagnetice. Potential electric
Tensiunea electromagnetica indusa pe o curba inchisa este egala cu
viteza in scadere a timpului fluxului magnetic:

e
timp;

d S

. Fie un mediu in care marimile nu variaza in

dt
ct ( 0)

E ds

A( 1)

A( 1)

A( 2 )

E ds

A ( 1)

U A ( 2)

E ds 0

A( 2 )

E ds

=>

E ds

si

E ds

A( 2)

In conditiile de flux magnetic nul, tensiunea dintre doua puncte nu

depinde de drum, depinde de capetele lui, astfel incat se poate defini o
functie de drum, numita potential electrostatic ;

d
( B dA )
E ds
dt

U mn

D
Hds JdA (
v divD rot ( D v )) dA
t

S
S

rot H J

D
v v rot ( D v )
t

(legea

1 N 1 1 ; d 1 N 1 f d 1
21 N 2 f ;
21

d1
1
;
L1
L d1
i1
i1

(inductivitatea
de dispersie)
B
B
divB v rot ( B v )]dA
dA (v B )ds
t
t

39) Teorema refractiei liniilor de camp electric

E
E
tg 1 1t ; tg 2 2t
E1n

d
D dA
dt
S

f f f
1
d1
21

E ds [

H ds J dA

pentru domenii de necontinuitate) ; Bobinele electrice sunt realizate

prin infasurarea unui fir ondulator izolat pe
un suport dintr-un material oarecare.
Totalitatea liniilor de camp magnetic care
nu trec si prin bobina 2 formeaza fluxul
fascicular de dispersie. Totalitatea liniilor de
camp magnetic produse de bobina 1, dar
care trec si prin bobina 2, formeaza regimul
fascicular de cuplaj;

A(1)

dt

D

dA v v dA rot ( D v ) dA
t
S
S
S

d S

E 2n

=>

21
(inductivitatea de cuplaj). Inductivitatea depinde
L 21
i1

numai de dimensiunea geometrica, numarul de spatii si calitatea

mediului.

 d1 N 1 f d1

0
L d1
i1
i1
Ld 2

P J P J dv =>
vcond

P J E J ds dA E ds JdA u i
vcond

N 22 ( A 2 A1)
l

C AB

47) Teorema energiei (Poynting). Consecinte

dw dw J dw : dt
41) Teorema refractiei liniilor de camp magnetic

tg 1

tg 2

1
2

42) Legea conservarii sarcinii electrice. Consecinte

Intensitatea curentului de conductie care iese dintr-o suprafata este
egala cu viteza de scadere in timp a sarcinii electrice din interiorul
acelei suprafete ;

dq
dt

d
J dA
v dv
dA

JdA

dv v v dA
t

( J v v)

v 0 =>

v
t

; Daca v 0 si

43) Teorema refractiei liniilor de curent

B dA

44) Legea transformarii energiei in procesul conductiei electrice.

Consecinte
Densitatea de volum a puterii electromagnetice cedate de campul
conductoarelor este egala cu produsul dintre intensitatea campului
electric si densitatea curentului electric de conductie ;

PJ E J

=>

dw dw J dw

P J P
dt
dt
dt

E Jdv S dA

D
dw

dt

; S =vector flux de putere ;

D
E ( rot H
) dv S dA ;
dt

D
D
rot H J v v

t
rot ( D v ) ;

doua medii se conserva componenta normala a lui J. Daca mediul nu

are camp electric imprimat => J E
( D E )

divJ 0 ; La suprafata de separatie dintre

tg 1 1

tg 2 2

dw
D
E ( H )dv E
dv S dA
dt
t

D
D

PJ E J

div ( E H ) ( E H ) H ( E ) E ( H )

E rot E
Erot H H

B
; rot H H ;
t

B
( E H )
t

dw
B
D
( E H ) dv H
dv E
dv S d
dt
t
t

D
D
D
Consideram mediile fara polarizatie si magnetizatie permanente.
D E ;

B B B 1 B 2
H B ;

( ) (
)
t t t 2
t 2

B H

D
E D

(
);
t
t
2

dw
E D
( E H )dA
(

dt
t
2

H B
W wdv
)dv S dA ;
; S E H
2
Dv

; w

E D H B

2
2

Energia campului electromagnetic este transmisa prin exteriorul

conductoarelor.

48) Teorema actiunilor ponderomotoare

dw dw mec dw J

; Densitatea de volum a

51) Forta de magnetostrictiune

Magnetostrictiunea este o forta care apare in anumite materiale atunci
cand variaza in raport cu densitatea de masa.

1
1
d
f v E E 2 grad grad ( E 2
) D rot E
2
2
d
1
1
d
H 2 grad grad ( H 2
) B rot H
2
2
d
1
d
, unde forta de magnetostrictiune este:
grad ( H 2
).
2
d
52) Forta electrica la suprafata de separatie dintre doua medii
Forta electrica este o forta datorata neomogenitatilor in campul

fortelor de natura electromagnetice este:

2
electric ; F e
E graddv .
1 2
1
d
2
2
f v E E grad grad ( E
)
J
2
2
d
53) Forta magnetica la suprafata de separatie dintre doua medii
1
1
d Forta magnetica este o forta datorata neomogenitatilor in campul
D rot E H 2 grad grad ( H 2
) B rot H
1
2
2
d magnetic ; F m H 2 graddv .

2v

49) Forta (Coulomb) de interactiune dintre doua corpuri

incarcate cu sarcini electrice

F v E dv
v

F E v dv
v

E1

; In cazul unei forte punctuale: F q E

=>

4R

q v dv

F 21 q 2 E 1

F 12 q1 E 2

q2

E2

4R

q1 q 2
4R 2
q1 q 2

4R

; Daca avem q>0 =>

q1

54) Forta (Laplace) de interactiune dintre campul magnetic si

conductoarele parcurse de curent

vcond

; J dA i

( B J )dv ( J B )dv (ds B ) JdA

vcond

J dAds ;

vcond

F i ( ds B )
econd

F i (e B )

56) Forta (Lorentz) de interactiune dintre campul magnetic si

corpurile incarcate electric

F Lz ( B v ) v dv v (v B )dv
vcorp

; Pentru conductor punctual:

=>

F 21 F 12
50) Forta de electrostrictiune
Electrostrictiunea este o forta care apare in anumite materiale atunci
cand variaza in raport cu densitatea de masa. Forta de
electrostrictiune reprezinta aparitia unei forte intr-un anume material
in conditiile aparitiei unui camp electric. Exista si fenomenul invers.

1
1
d
f v E E 2 grad grad ( E 2
) D rot E
2
2
d
1
1
d
H 2 grad grad ( H 2
) B rot H
2
2
d
1
d
, unde forta de electrostrictiune este:
grad ( E 2
).
2
d

vcorp

F Lz q(v B ) .