Astigmatism

Astigmatismul (grec. astigma= fr stigm, sau fr punct de focar) este o boal

oftalmologic manifestat printr-o deformare de cornee care atrage dup orefracie defectuoas a
razei de lumin n globul ocular.
In cazul astigmatismului razele de lumin alb care sosesc la ochi sub form de raze paralele vor
suferi un proces intens i inegal de refracie, cu ct aceast refracie difereniat va fi mai mare,
cu att se consider astigmatismul mai grav.
La om ochiul cu un astigmatism de pn la 0,5 dioptrii (1 dpt = f-1) este considerat normal.

Focarul luminii unui obiect aflat la distan i a unui obiect apropiat

Forma de manifestare:
Pe cnd imaginea n centrul focarului a unei surse de lumin ndeprtate are o form sferic n
cazul ochiului normal, va aprea o imagine sub form de dou linii pe punctul focal n cazul
astigmatismului, din cauza refraciei diferite a razelor de lumin, cu ct cele dou imagini sunt
mai ndeprtate una de alta, cu att gravitatea astigmatismului e mai mare.
Cauze:
Frecvent bombarea corneei are o form anormal elipsoidal, aceast deformare poate
determina miopie (vedere scurt), sau keratoconus sau keratoglobus care apare frecvent la ambii
ochi manifestndu-se frecvent ca miopie mai rar ca prezbitism (raport femei/brbai fiind 1:2).
Practic, toi oamenii au astigmatism. Este vorba de astigmatismul fiziologic (0,500,75 dpt),
pentru care nu se impune corecie optic, fiind nsoit de o vedere normal.

Existnd de la natere, el poate fi nsoit de o uoar evoluie i se numete congenital.

Astigmatismul poate fi i dobndit, unul dintre factorii determinani fiind intervenia
chirurgical, dar i diverse maladii oculare, precum keratocon, i pterigion.
Urmri:
Imaginea format pe retin este neclar la ochiul care sufer de aceast afeciune care poate s
apar ori la natere (Amblyopie care apare frecvent numai la un ochi), ori mai trziu, fiind o
form ireversibil.