Facultatea de Arhitectura

ASPECTE ECOLOGICE ALE ARHITECTURII VERNACULARE IN ROMANIA

Prof. Coord. Bica Smaranda

Autori:
Florea Andreea
Munich Ornella
Petho Dora
Anul IV, 2015-2016

Abstract:
Poluarea si globalizarea sunt termeni definitorii perioadei in care traim. Incet incet specificul fiecarei culturi se
risipeste intr-o masa unitara, ceeace duce la pierderea caracterului local. Poluarea este un fenomen determinat de modul
de viata nesanatos pe care il ducem. Natura nu are nevoie de oameni, insa oamenii au nevoie de ea. Astfel, solutia este sa
facem o scurta incursiune in trecut, sa incercam sa adaptam arhitectura traditionala cu tehnicile ei si sa utilizam
materiale locale, cat mai putin prelucrate. Lucrarea de fata studiaza arhitectura vernaculara, metodele si materialele
folosite in trecut precum si cum se pot adapta in prezent toate aceste aspecte, care sunt avantajele, dezavantajele si
costurile unei astfel de abordari.

Introducere:
Vestigiile din arhitectura vernaculara pe care le vedem azi sunt doar un fragment din intreaga istorie, care a
trecut prin numeroase secvente si schimbari, un rezultat a experimentarilor si a evenimentelor ce au avut loc pe
teritoriul tarii in trecut. Au existat atat momente de dezvoltari uluitoare cat si caderi, revenind la momentele de
dinainte. Evolutia a avut loc in paralel cu dezvoltarea societatii umane, insa s-a intercalat si a fost influentata mereu
de conditiile geo-politice.
Taranul roman a fost propriul sau architect, a fost creativ, folosea resurse locale si le punea in opera
inteligent in forme extrem de variate, adaptandu-le nevoilor sale. Pentru a intelege arhitectura populara romaneasca
este necesara parcurgerea tuturor etapelor, fiindca a existat mai mereu o influenta dinspre trecut inspre viitor. Doar
sa putem intelege de ce se construieste intr-un anumit mod si nu in altul si de ce sunt folosite materialele respective.
Studiind aceste lucruri putem trasa niste linii majore de ghidaj ce ne pot ajuta in arhitectura contemporana,
urmarind astfel acelasi fir narativ si anume inspirarea din trecutsi din cunostiintele acumulate deja.

STUDIUL ARHITECTURII VERNACULARE

casele erau collective, era unul de siguranta.

VREMURILE VECHI
Perioada primitiva (70 000-sec VIII)
In paleolitic (70 000-12000 I Hr) si in mezolitic
(10 000-8500 I Hr) oamenii au trait in adaposturi
naturale si caverne.Ocupatia acestora era
predominant vanatul.
Modul de locuire se schimba pe masura ce
oamenii incep sa cultive plante si sa creasca animale.
Astfel In neolitic(9000-1800 I Hr) incep sa traiasca
grupati in triburi, raspanditi pe arii intinse, in
vecinatatea apelor.Locuintele erau bordeie sau colibe
din pari si nuiele.Acestea erau grupate in jurul unei
pieti in mijlocul careia se afla un atelier/magazine de
provizii. In neolitic gasim linii comune in cladirile de
locuit cu arhitectura vernaculara.

In epoca bronzuluise construiesc asezari in locuri usor

de aparat si apare o tehnica noua constructive. Cladirile
sunt asezate pe platforme de piatra, iar peretii sunt din
piatra sparta cu mortar de lut si armature de grinzi de lemn.
Perioada geto-daca
In a2a epoca a fierului pe teritoriul tarii noastre aveau
loc doua fenomene. In cautarea unor piete de desfacere,
grecii intemeiaza in partea de rasarit a tarii colonia Histria,
o civilizatie de tip mediteranean. Restul teritoriului este
locuit de triburi geto-dace si au loc transformari ce duc la
aparitia Daciei, cu o democratie militara. Cele doua
teritorii se influenteaza reciproc, existand intre acestea
schimburi comerciale.
Cetatile grecesti au fost construite conform
principiilor si tehnicilor constructive specifice. Acest lucru
se observa in special la nivel urbanistic. Cetatile aveau un
nivel inalt de dezvoltare. Nu avem date suficiente despre
locuintele grecesti din aceste cetati datorita stratificatiilor
ulterioare.

Mai tarziu, odata cu perfectionarea uneltelor

asezarile cunosc o crestere economica si se dezvolta
asezari de tip satesc tot in preajma apei sau pe
inaltimi, fortificate cu santuri de apare si palisade,
locuintele fiind grupate compact in interior. Acestea
erau atat colibe cat si case.
In neoliticul tarziu oamenii traiau in locuinte
collective. Asezarile erau aparate cu santuri, ceea ce
ne duce la concluzia ca probabil motivul pentru care

Dacia era considerate o zona marginala locuita de

barbari. Dacii erau raspanditi pe o zona destul de intinsa.
Asezarile de campie erau aparate cu valuri de pamant si
palisade, iar cele muntoase aparate natural dar si cu ziduri
si turnuri de piatra. Aveau un nivel ridicat de trai, preluand
principii constructive de la eleni.
Casele dacilor de rand erau de mici dimensiuni,
pe plan dreptunghiular dar si pe plan circular sau oval.
Aveau prispa in fata sau de jur imprejur. Ce observam
deosebit in aceasta perioada, este faptul ca functiunile
precum bucataria, camara etc. se afla in cladiri separate,
izolate. Tehnicile constructive sunt tot cele cunoscute si
pana acum: pereti de lemn umpluti cu paie si lut, sau pereti
integral din trunchiuri de copac, asezati pe fundatie de

piatra sparta. Acoperirea era fie cu stuf fie cu sindrila.

Locuintele nobililor erau reprezentate

deseori de locuinta turn. Cladire cu functiune dubla,
are atat rol defensiv cat si de locuire. Inalte de pana la
15 m, aveau incaperi mari cu laturi de cate 8 m
lungime, functiunea de locuire existand la fiecare
nivel. Acestea erau construite din lemn.
Perioada romana
Cucerirea Daciei are loc in doua razboaie
successive: in 101-102 si 105-106. Arhitectura Daciei
este distrusa in mare parte de romani si urmeaza o
perioada de restructurare, colonizare si exploatare
accelerata a bogatiilor. Incep sa fie folosite tehnicile
lor constructive, mai avansate si principiile lor
arhitecturale si urbanistice. Orasele contin edificii cu
functiuni diverse precum temple, bai publice,
curia,sedii de colegii, forumetc. Se construiesc o serie
de cladiri cu caracter militar si orase noi. Din
resturilor caselor dezgropate observam ca nobilii
locuiau in case din piatra faltuita, ce aveau incaperi
dispuse in jurul unui atrium, villae rusticae, iar cei
saraci locuiau inca in colibe.

Secolele III-IX
In 271 Aurelian decide retragerea trupelor
romane. Cateva din cetati intra sub stapanire romanobizantina, ce se mentine pana in secolul VI, basilica fiind
edificiul reprezentativ pentru aceasta perioada. Datorita
lipsei de date istorice, nu cunoastem informatii in legatura
cu ce se petrece pe teritoriul tarii in perioada dintre secolul
VI si IX, perioada marcata de numeroase valuri
migratoare. Este o perioada in care nu existau conditiile
necesare dezv unei culture infloritoare. Populatia redusa ca
numar, a dus o viata dificila ocupandu-se cu agricultura si
diverse mestesuguri. Constructiile au fost realizate din
materiale cu o durata scurta de viata. Datorita acestui
complex de factori, aceasta este perioada cea mai saraca in
vestigii arheologice. Intre secolele IX si X incep sa se
dezvolte formatiuni feudale, denumite cnezate si
voievodate.
ARHITECTURA MEDIEVALA IN ROMANIA
Secolele X-XIV: Inceputul arhitecturii populare
romanesti

Incepand cu secolul X apar noi metode de

constructie, un progres influentat de prezenta in teritoriu a
Imperiului Bizantin, ce construia intr-un mod nemaiintalnit
pana atunci in acest areal, si anume ziduri de caramida arsa
sau piatra, imbinate cu mortar de var. In aceasta perioada
apare si tinda, ulterior si prispa.
In a doua jumatate a sec X se inregistreaza o
crestere a populatiei, ce traia in asezari rurale mici sau
catune. Cladirile din aceste asezari apartin complet
arhitecturii populare. Materialele de constructie folosite
erau materiale fragile precum lemnul, pamantul, stuful si
panza. Acestea au fost reparate de la o generatie la alta.
Datorita acestui fapt, credinta generala este ca edificiile
pastrate din perioade mai recenta, sunt defapt ecoul celor
din perioada medieval, acestea fiind perpetuate si
transmise generatiilor urmatoare prin viu grai sau prin
trasmiterea indeletnicirilor din tata in fiu.
Arhitectura populara romaneasca este unitara la
nivelul tarii. Aceasta este diferentiata de relief, clima,
resurse si influente, prin aspect, materialitate, structura si
mod de dispunere.
Putem face o categorizare in functie de relief si
avem astfel: regiunile de munte, ce se ocupa cu cresterea
animalelor, in special a oilor si cu locuinte rasfirate;

regiunile de deal, majoritatea, unde oamenii se ocupa

cu pomicultura, cresterea animalelor dar si agriculta;
si zona de campie, unde asezarile sunt adunate si se
ocupa cu agricultura.
In satul rasfirat gospodariile nu au delimitari
clare, in vreme ce la cele adunate observam o
ierarhizare a acareturilor intr-o curte geometrizata.

Arhitectura medievala in Dobrogea,

Transilvania si sudul Carpatilor
Aceste trei zone sunt definite de caracterul
feudal, fiind fiecare condusa de diversi voievozi.
Astfel ceea ce caracterizeaza aceasta perioada este
arhitectura religioasa si cea cu caracter militar. In
Dobrogea exista 10 poleisuri, ex Capidava, cu ziduri
groase de piatra cioplita, in unele cazuri sprijinite pe
pat de piloti de lemn. In Transilvaniaasemenea
asezari fortificate gasim in exemple precum cetatea
lui Gelu sau cetatea lui Glad, Orsova.
Cetatile sunt aparate de un val de pamant
intarit cu palisade si santuri.
Din punct de vedere al locuintei, se intalnesc
din nou locuintele-turn, unde observam trecerea la
zidarie, acestea fiind acum construite din piatra.
Aveau cate o singura incapere pe nivel, scara
exterioara mobila si scarainterioara sapata in zid.

asezarilor existente in orase, dar au aparut si orase noi.

Arhitectura se dezvolta ca urmare a multitudinii de
mesteri, care calatoresc pentru a se perfectiona. Ce este
interesant este faptul ca datorita tehnicii neavansate, multi
oraseni se ocupa ca si in trecut de agricultura si cresterea
animalelor. Cele trei regiuni au fost influentate in mod
diferit,in functie de stapanirea sub care se aflau. Deci
modul de constructie estefie in stil occidental, fie de
influenta bizantina.
In Transilvania preponderent pe langa edificiile
religioase, gasim arhitectura militara. Au fost puse la punct
sisteme de cetati si castele. Unele cetati au fost construite
din lemn si pamant dupa vechea formula, iar altele din
zidarie de piatra si caramida.

Romanic in Transilvania
In urma cuceririi a Transilvaniei de catre
regatul maghiar in secolul XII, intreaga zona este
colonizata de sasi. Odata cu stapanirea regatului
ungar, incepe pe aceste teritorii sa se construiasca in
stilul caracteristic Occidentului in acea perioada.
Satele fiind acum construite in stilul specific
maghiar, aveau case de lemn sau zidarie, grupate in
jurul unor piete. Acestea sunt treptat fortificate.
Deasemenea odata cu patrunderea in anumite zone a
cavalerilor teutoni, incep sa se construiasca si cetati
de lemn si pamant si cladiri cu rol militar de zidarie.
Cucerirea de catre maghiari s-a incheiat in
secolul XIII, iar procesul de feudalizare s-a
intensificat, deci nevoia de a construi locuinte si
edificii cu caracter religios a crescut. Aceasta
arhitectura a continuat sa fie preponderent de lemn si
uneori de zidarie. Din aceste doua tipuri de
constructii, astazi se mai pastreaza doar bisericile, din
zidarie de piatra.
Secolele XIV-XV
In aceasta perioada Tara Romaneasca si
Moldova sunt state independente feudale, iar
Transilvania este voievodat.Transilvania cunoaste un
progress economic ceea ce duce la dezvoltarea

Gotic in Transilvania
Secolele XIV si XVII sunt o faza in care
dezvoltarea oraselor isi are punctul de plecare in progresul
mestesugurilor, ceea ce se reflecta si in arhitectura.Astfel
se explica intense activitate constructive si faptul ca
orasele incep sa aiba numeroase cladiri publice: cladiri ale
breslelor, cladiri de desfacere a marfurilor, cladiri ce
adaposteau conducerea orasului. Bunastarea s-a reflectat in
principal in edificiile religioase nou construite. Au
continuat sa se construiasca donjoane, turnurile locuinta cu
rol defensiv. Casele aveau forme si dimensiuni variate,
insa deseori inguste si adanci.
In a doua jumatate a secolului XV se inlatura
feudalismul. Se construiesc sute de cetati intens fortificate,
pentru a face fata numeroaselor atacuri turcesti. Spre
deosebire de cetatile militare, acestea ocupa suprafete
intinse, impartite intr-o multitudine de curti inconjurate de
ziduri, de-a lungul carora sunt dispuse camerele de locuit si
depozitele de alimente.
In cadrul oraselor avut loc numeroase schimbari.
La inceput casele erau din paianta si lemn, izolate unele de
altele, cu cate doua incaperi. Locuintele celor instariti in
schimb erau din caramida si piatra. Casele mesterilor si a
negutatorilor delimitau strazile principale si pietele. La

parter se aflau atelierele, eventual precedate de un

portic, in spate se gasea depozitarea, iar la etaj,
accesibil printr-o scara aflata in curtea interioara, se
gasea spatiul de locuit.
In ultimele decenii ale secolului XVI,
datorita dominatiei turcesti, arhitectura nu a mai avut
conditii prielnice dezvoltarii. Interventia arhitectilor
italieni sositi pe aceste meleaguri si existenta
atelierelor de pietrari a determinat aparitia arhitecturii
renascentiste in Transilvania.

Tara Romaneasca
In secolul XVII are loc o imbunatatire economica
si astfel clasa dominant poate sa isi construiasca cladiri
mai luxoase. Incepe sa se faca simtita aparitia Renasterii;
se construieste din material durabile si mesterii introduc in
aceste edificii elemente din arhitectura populara. S-au
construit foarte multe case boieresti de o frumusete si o
maiestrie deosebita. In 1660 Bucuresti devine capital.
Casele erau rare, cu curte, gradina, grajd, sub forma unor
insule. Incepe sa se puna accentual pe frumos si pe
sugerarea statutului social prin intermediul locuintei.
Asezarile au centre comerciale, cu mai multe piete sau
targuri.

Spatiul Moldovenesc
Cucerirea Constantinopolului a transformat
Marea Neagra intr-un spatiu turcesc, in care comertul
era controlat de Imperiul Otoman. O trasatura
distinctiva este organizarea tentaculara a asezarilor,
lipsita de fortificatii. Locuintele erau primitive, din
materiale ieftine, semiingropate, putand fi usor
reconstruite.

Odata cu inceputul arhitecturii renascentiste, urmata mai

apoi de arhitectura baroca in secolul XVIII, accentul in
constructia caselor se pune pe aspectul estetic.

Existau legaturi subterane prin pivnite pe

zeci de kilometri. In zonele importante exista si curti
domnesti. Centrele urbane, dezvoltate in jurul curtilor
domnesti, spre deosebire de orasele medievale
occidentale, erau formate din case de lemn, rare si
isolate. Casele dispuneau de curti si gradini cultivate.
Putem numi aceste asezari targuri.
In Moldova exista numeroase influente:
rusesti, otomane, genoveze. Si in acest areal cele mai
de seama vestigii sunt cele de factura religioasa.

Concluzii
Aspectele ecologice in cadrul locuintelor sunt in
principiu legate de conditia asezarii. Adica in perioade de
invazii, criteriile care au determinat arhitectura sunt
derivate din nevoia de securitate. In momentele de pace
oamenii s-au putut gandi la confort si au construit dupa
cunostiintele mostenite, care au pornit in mod cert de la
datele sitului dar si de la proprietatile materialelor.
Dezvoltarea asezarilor urbane si progresul economic au
determinat aparitia unor alte principii de constructie. De
aceea in ultimele secole ale perioadei medievale
semnificativ este aspectul estetic al cladirii. Ce este
important de remarcat este ca arhitectura vernaculara nu a
fost agresiva si nu a lasat urme daunatoare mediului spre
deosebire de edificiile contemporane.

DETALIEREA TIPOLOGIEI LOCUINTELOR

Casele

Bordeie (Oltenia)

Categoria de locuinte cea mai raspandita intre

sec.X-XIV pe intregul teritoriu al tarii o constituia casele
cu un singur cat construite la nivelul solului. Este casa
arhaica specifica satelor pastorale. Spatiile: casa, camara
pentru provizii, bucataria, grajdul.

Bordeiele s-au construit de-a lungul Dunarii,

de la Drobeta Turnu-Severin pana in Delta. Aceste
constructii se afla in sub pamant, si ies din pamant
circa 1.5 metri si sunt dispuse in lungime. Forma cea
mai simpla cuprindea o incapere de locuit numita la
foc care avea vatra si cos de fum scos peste
acoperis. Ulterior s-a dezvoltat, avand trei incaperi
succesive: tinda, hogeagul (cu sau fara vatra) si
incaperea de locuit numita szoba, avand lungimea
totala de 6m, latimea de 4m si o inaltime de 2m.
Sapatla 70cm sub nivelul solului, el este construit pe
un schelet de lemn si acoperit cu paie de lut. Astazi
se mai intalneste numai in unele asezari de rudari la
marginea catorva sate. fiind construit pe un schelet
din lemn si acoperit cu paie si lut.

Locuinta semi-ingropata se comporta foarte

bine la diferentele de temperatura. Acoperisul
protejeaza incaperea de razele solare, iar pamantul
incalzit mentine caldura pe care o transmite ulterior
cladirii.

Aparitia spatiului destinat unei indeletniciri

mestesugaresti poate determina si modificari de structura si
tehnica de constructie. Tehnica cununilor orizontale de
barne incheiate in cheutori, folosita in lungimi de 4-5 m,
nu mai putea fi folosita la un perete de 7-8 m. Din aceste
motive de dimensionare, dar si din cauza conditiilor de
lucru, degajari de abut, camera diarstei emana caldura spre
deosebire de restul locuintei a fost ridicata din piatra bruta,
intr-un contrast placut cu lemnul aparent.

O cas rneasc tradiional n Maramure

include mai multe cldiri. Casa principal este aezat fie
n partea opus porii de la intrare, fie perpendicular cu ea,
dar n aa fel nct faada principal s fie la sud ori la est.
Una sau chiar mai multe cldiri mici se gsesc adeseori
lng gardul casei pentru a adposti animalele mai mici.
In Maramures casa cu tinda si una sau doua
incaperi de locuit se diferentiaza de restul prin faptul ca
tinda ei este intotdeauna neincalzita nu are vatra si de
cele mai multe ori nici plafon; a doua diferentiere forma
ingusta si joasa a prispei, marginita totdeauna de stalpi de
lemn si balustrade.

In Transilvania din Banat pana in Carpatii Orientali

tipul casei cu tinda, cu 2 sau 3 incaperi. mutarea
vetrei joase, a caloiului casei de tip arhaic, din
camera de locuit in tinda.
In Muntenia locuinta se afla pe un soclu inalt
de piatra. Soclul folosit pe post de depozitare. Peretii
sunt din schelet de lemn si umplutura de zidarie.

Piatra este un material folosit exclusiv la temelii

sau socluri inalte, inaltimea acestui soclu variaza intre 1 si
2.5 m . Uneori apare si zidaria mixta de piatra si caramida
la zidul interior de care se alipeste vatra.
Arhitectura taraneasca din regiunea Pitesti este o
arhitectura inalta specifica dealurilor si depresiunilor
submontane din tara.
Arhitectura Subcarpatica se imbina cu arhitectura
de campie a caselor cu prispa sau foisor de scara acoperit
in doua ape.
Domina o arhitectura de campie, case joase foarte
dezvoltate in lung, cu polate, construite din paianta sau
caramida , cu foisoare de scara acoperit in doua ape.

Arhitectura populara romaneasca in zona

Subcarpatica
In aceasta zona majoritatea asezarilor sunt in
vale si dezvoltate liniar. Fatada casei este orientata de
obicei catre sud si numai uneori casele de pe partea
dreapta a drumurilor- in general cu directia nord-sud
se intorc cu fata la sosea si deci la rasarit in acelasi
timp.
Materialul de constructie folosit cu
precadere este lemnul: in nord lemnul de brad, iar in
rest lemnul de fag si stejar, uneori si de ulm sau anin.
Lemnul se utilizeaza sub forma de barne avand
grosimi intre 20 si 30 de cm. Specific acestei regiuni
este tencuirea ce se face pe "cercuiala " din nuiele de
alun precum si varuirea peretilor. Lemnul este utilizat
si ca invelitoare sub forma de sindrila de brad de 4060 cm lungime si de 8-12 cm latime.

Casa joasa cu tinda si 2 incaperi. In aceasta

varianta, jumatatea din fund a tindei este ocupata in
intregime de vatra, al carei cos de fum, construit la baza ca
o bolta, se sprijina pe cei doi pereti laterali si pe cel din
fund.
Oltenia case cu parter si etaj; cu cate o camera sau
doua, cu prispa in fata. Camerele de la parter au rol de
depozitare, la etaj fiind locuinta propriu-zisa. Cel mai des
sunt construite integral de lemn.

Moldova tipul vechi al casei joase cu

tinda, care este dominant, se diferentiaza prin aceea
ca vatra, insotita mai intotdeauna de un cuptor, se
gaseste in camera de locuit, nu in tinda.

Vatra, punctul de foc, realizata din zidarie,

reprezinta concentrarea de masa, capabila de
acumulare termica, volantul termic al casei. Vatra
este elementul care confera inertie termica unei
cladiri altfel usoare, fara inertie. Inertia permite
acumularea caldurii si redistribuirea ei dupa un
anumit timp, permitand realizarea unei ambiante
termice constante la interior.
TIPARUL LOCUINTEI SI ASPECTELE SALE
ECOLOGICE
Amplasarea gospodariei era realizata de
regula in locuri greu inundabile, dar cu acces facil la
apa, ferite de vanturile dominante, cu accese bune
catre alte puncte nodale ale localitatii.

Masa este distribuita optimal, la interior, bine

protejata de anvelopa izolata termic, si este direct incalzita
iarna. Cosul asigura insa vara un bun tiraj al aerului,
permitand o ventilare care contribuie la racorirea spatiului
interior.

In cadrul gospodariei, locuinta era protejata

climatic prin introducerea unor spatii tampon sau a
unor cladiri de protectie. Mai mult, casa are de regula
o fata blindata (dosul casei) fara deschideri, orientata
de regula pe directia vantului dominant de iarna.
Seciunea transversala prin casa traditionala
tipica ne releva caracterul ecologic, de adaptare
climatica exceptionala. Ajungerea la aceste
performante s-a realizat empiric, gradual, prin
incercari reusite si esecuri.
Din punct de vedere al relatiei cu vanturile
dominante reci, purtatoare de omat abundent, casa isi
intoarce spatele la vant, cu o latura lunga oarba, fara
goluri, de multe ori invelita cu sindrila pana jos, ca o
prelungire a acoperisului. Alteori, este doar o fatada
nuda, fara goluri, realizata din acelasi material cu
ceilalti pereti.
Nu de putine ori, in lungul acestei fatade se
realizeaza un spatiu de depozitare, spatiu tampon.
Podul constituie un spatiu termic, incalzit de cosul de
fum al vetrei, cos care traverseaza spatiul podului.
Anvelopa este realizata din lemn sau
chirpici, ambele solutii fiind bune izolatoare termice.

Din punct de vedere al insoririi si al luminii

naturale, casa se deschide cu fatadele posesoare de goluri
catre orientarile favorabile (E, SE, S, SV, V), astfel incat
este bine luminata, in pofida dimensiunulor mici ale
ferestrelor.
Prispa de pe fatada principala, cu prientare de
regula S, SV, joaca si ea un rol de usor tampon termic,dar

mai ales de filtru solar. Astfel, vara, prin

dimensiunile de ansamblu, prispa actioneaza ca un
parasolar orizontal, impiedicand razele solare ce
formeaza un unghu de cc. 60-70 de grade cu solul sa
patrunde prin ferestre in casa, evitandu-se in acest
mod efectul de sera estival.
Iarna, in schimb, vom avea soare pana pe
peretele din fund al incaperilor de locuit, din doua
motive. Primul il constituie profunzimea redusa a
incaperilor respective. Al doilea motiv il constituie
faptul ca aceeasi prispa prin dimensiunile ei, permite
soarelui de iarna (ce vine la un unghi de cc. 20-30 de
grade fata de sol) sa patrunda profund prin suprafata
feresrelor spre interior, contribuind astfel la incalzirea
interiorului (aport solar hibernal). Casa este de regula
suprainaltata fata de sol cu cc. 50-60cm, printr-un
soclu de piatra, legata uscat, fapt ce-i confera
protectie fata de infiltratiile din zapada, dar si o
oarecare protectie fata de urcarea capilara a apei din
sol.

osatura(elem de sustinere), pereti int si ext, grinzi-tavane,

sarpante, balustrade, pardoseli, invelitori, usi, ferestre si
aproape intregul mobilier sunt facute in unele regiuni
exclusiv din lemn.

Piatra a fost utilizata in mod obisnuit sub forma

de bolovani de rau sau de cioplitura. In cazuri
exceptionale, a fost folosita in unele parti ale Transilvaniei
(intregul sat Dumitra din raionul Bistrita) si in Dobrogea,
piatra slefuita (fatade netede in unghi drept), numita in
general "piatra de talie".
Pamantul, material ieftin si la indemana, a fost
utilizat fie sub forma de ciamur: pasta clisoasa, facuta din
lut amestecat cu apa, cu paie tocate sau calti si cu un adaos
de materii organice(balega de vita) sau de chirpici:
caramida uscata la soare, facuta din pasta de ciamur
presata in forme de circa 20x20x40.

Locuintele mai instarite din zonele pomicole

sau viticole posedau un beci, realizat din zidarie de
piatra peste care apare un etaj de fapt partea locuita.
Aceasta este astfel izolata de sol prin
intermediul beciului, a carui fuctie primordiala
ramane cea de depozitare.

MATERIALE DE CONSTRUCTIE

Caramida, fabricata din pamant galben special,

presata si arsa, este un material de constructie care a
inceput sa fie folosit de taranul roman abia catre inceputul
secolului XX si atunci numai in anumite regiuni, in special
in satele apropiate de orase si de centrele industriale.

Taranul roman-arhitectul si constructorul

propriei sale case si a cladirilor anexe. A folosit de-a
lungul veacurilor ca materiale de baza lemnul, piatra,
pamantul si caramida ; aceste materiale sunt eficiente
din punct de vedere energetic.

Peretii erau facuti fie dintr-un sg fel de material:

lemn, pamant, piatra sau caramida, fie din mai multe
materiale combinate: lemn si pamant, lemn si caramida,
piatra si lemn etc.

Lemnul a fost folosit sub toate formele, de la

trunchi curatit doar de ramuri la elemente ecarisate,
fasonate sau cioplite. Lemnul este unicul material ce
puea fi folosit singur pt realizarea intregii locuinte:

Peretii de lemn: Lemnul pt confetionarea peretilor

se prezinta fie sub forma de barne groase (fruieti), adica
trunchiuri de copac cojite dar nelucrate, fie sub forma de
grinzi cioplite pe patru fete (in patru dungi) de sectiune
patrata, sau blani late numite cioplitura, de sectiune

dreptunghiulara. Legarea intre ele a lemnelor la

colturile cladirii sau la intalnirea unui primez(perete
despartitor) cu pereti exterior, se face prin imbinarea
dupa unul din cele doua sisteme populare numite "in
cheotori", "in catei" sau "in chei".
Sistemul in cheotore, diferentiat de
cheotoare drepte sau rotunde, est o imbinare la
jumatate lemn, capetele barnelor fiind inafara liniei
peretilor cu 15-20.
Sistemul de imbinare in catei este o metoda
mai economica de a construi pereti. Sistemul de
sustinere e constituit din stalpi-montanti prinsi din 2
in 2 m intr-o grinda de baza. Peretii, care sunt mai
mult o umplutura, sunt facuti din blani subtiri,
"despicaturi", imbinate cu montantii. Peretii se
incheie in partea de sus cu un rand de grinzi groase
asezate oriz, ce formeaza o legatura numita cununa.
Peretii de pamant-ciamur sau chirpici.
Constructia cere confectionarea in prealabil a unor
cofraje ajutatoare din lemn. Peretele va avea in final
grosimea de 40-60 cm. Pasta de ciamur, bine
framantata, se toarna intre cofraje in straturi
succesive de 20-40 cm grosime, batandu-se bine cu
maiul. Sub efectul soarelui si al vantului, ciamurul se
intareste si se usuca in cateva zile, capatand
rezistenta.

Peretii de lemn si pamant. In foarte multe cazuri,

lemnul este combinat cu ramuri subtiri sau tulpini de
arbusti, nuiele si cu mortar de pamant lutos in constructia
peretilor. Deci peretii sunt formati din doua elemente
distincte: unul de sustinere si altul de umplutura. Elem de
sustinere: sub forma unui schelet constr din grinzi
orizontale, unele sub forma de talpa in partea inferioare, iar
altele ce formeaza coroana in partea de sus. Elem de
umplutura: impletitura de nuiele, tesuta pe pari intre grinzi
si stalpi, peste care este intins un strat gros de mortar de
pamant lutos, amestecat cu paie tocate si materii organice.
Peretii de lemn si caramida. Combinarea lemnului
cu caramida este datata relativ recent. Procedeul de
constructie folosit in acest caz, nuit "in aiante". este
asemanator peretilor de lemn si pamant. Deosebirea consta
in inlocuirea elementului de umplutura cu zidarie de
caramida si tencuiala.
Casele si in general cele de lemn, au in
exemplarele vechi fundatii. Peretii se ridica pe o rama
solida de lemn(talpa), facuta din grinzi intregi, rotunde sau
cioplite(grosi,balvani sau ursi). Pe terenul de dinainte
netezit talpa e asezata direct pe pamant, sau pt a impiedica
umezeala si putrezirea lemnului, pe bolovani mari de piatra
sub cele 4 colturi ale ramei. In acest caz spatiul ramas
dintre teren si grinzile talpii se umple cu zidarie de piatra
uscata, iar cel dintre teren si podea cu moloz si pamant
bine batut. In cazul regiunilor muntoase sau deluroase,
talpa peretilor era asezata pe o fundatie inalta de piatra
zidita, ce permite amenajarea sub casa a unor
pivnite,camari sau depozite.
Stalpii si colonetele: confectionati din lemn, de
obicei dintr-o singura bucata de lemn, de obicei de esenta
tare:stejar,frasin,par,nuc;mai rar brad. La casele boieresti
mai vechi sau la unele case taranesti din prima jumatate a
sec XX, au aparut in compozitia foisoarelor si a prispelor
si stalpi de zidarie. Scunzi, de sectiune patrata sau
circulara, sunt legati intre ei prin grinzi drepte (temeie) sau
arcade in plin cintru sau polilobate.

Constructia peretilor cu chirpici se face prin

zidirea succesiva in asize(paturi) suprapuse a
blocurilor de chirpici. Asizele oriz formeaza linii
paralele continue, rosturile verticale (liniile de
contact dintre doua blocuri alaturate) sunt
discontinue:tesute. Aderenta dintre blocuri se face in
timpul constructiei, prin udarea acstora cu apa sau cu
pasta moale de ciamur.
Zidaria de piatra: folosita de obicei la
pivnite, temelii, partea peretilor interiori de care se
alipeste vatra cu cos; mai rar la confetionarea
peretilor exteriori (Datorita climatului oferit de
zidaria de piatra). Legatura dintre pietre, care sunt
dispuse cu rosturile tesute in forma neregulata, este
facuta cu mortar de ciamur sau de var gras.

Tavanul si bolta. Tavanul:din grinzi cu distanta de

0.8-1m intre ele. Exista la casele mai noi, tavane
infundate(netede), construite prin fixarea pe fetele
inferioare a grinzilor, a unei retele de sipci si trestie, peste
care e intins un strat subtire de tencuiala de pamant
lutos/ipsos etc.

MODURI DE APLICARE CONTEMPORANE SI

ASPECTE ALE ACESTORA

cu pmnt sunt dou tipuri inovatoare de fundaii.

Pana acum am observant ca istoria

arhitecturii vernaculare este o sursa buna de inspiratie.
A construi cu materiale locale, cu tehnici cunoscute
deja din antichitate, aduce o serie de beneficii. Vom
prezenta dupa cum urmeaza tipurile de constructii pe
care le putem utiliza in ziua de azi, precum si ce
presupune fiecare si preturile aferente.

CASE DIN BALOTI DE PAIE

1.

FUNDATIA

Majoritatea fundaiilor convenionale includ att

o talp a fundaiei, o baz lat, solid, care distribuie
greutatea construciei pe o suprafa mai mare ct i
un soclu, care ridic baza peretelui asigurnd
distanarea de sol. n loc de talp, construim de obicei
un an de drenaj care combin funcia de preluare a
greutii construciei cu funcia de drenaj. Un
sistem de drenaj simplu elimin simultan problemele
legate de nghe, de umezeal, de podele umede, de
tensiunea argilei care intr la ap, ameninnd s
dezintegreze casa, i tot felul de probleme cum ar
fi putregaiul, mucegaiul, ciupercile, fr a mai pune la
socoteal inundaiile minore.
Pentru construcia unei case naturale, soclul
trebuie s fie nalt pn la cel puin nivelul
genunchiului (cel puin 45 de centimetri) deasupra
terenului nconjurtor construciei i lat de o mn (n
jur de 16 de centimetri) deasupra pardoselii finite.
Aceast nlime menine peretele ferit att de
apa care se poate scurge de pe streini sau de la
burlanele neetanate, ct i de posibilele inundaii
cauzate de instalaiile de canalizare interioare.

2.

STRUCTURA

Baloii ntlnii frecvent au 50/50/100 cm i pot fi

folosii ca pe nite crmizi i zidite cu mortar clasic.
Se foloseste neaprat var, deoarece are proprieti
deosebite pentru case sntoase.
Pereii, exteriori i interiori din baloi pui pe lat
(50 cm) sau, la un perete mare, pe lung (perete de 100

Tipuri de fundatii: de piatra, beton; anvelopele

uzate umplute cu pmnt compactat i sacii umplui

cm grosime), confer rezisten. Ei se zidesc, lsnd

loc pentru ui i ferestre, dar dac s-a omis, se taie cu
drujba goluri pentru ui i ferestre. La nivelul

S in panouri pentru nclzirea apei,

panouri fotovoltaice i poate chiar o
grdin de acoperi
S colecteze apa de but sau folosin
casnic i/sau irigaii.
S ncurajeze mai degrab dect s
ndeprteze creterea plantelor i viaa
slbatic.

tavanului se ncastreaz prin tiere n balot de lcauri

de 10/10 grinzi pentru btut tavan, fie cu grinzi
aparente i podina luxoas din lemn bun. Se pot folosi
grinzi aparente cu podina oarba pentru rabitzare i
tencuire cu var i ciment, pentru tavane albe i drepte.
3.

Dac acoperiul are vegetaie ce crete pe el, se

numete acoperi viu. Acoperiurile din materiale
compozite (de tip role) i cartonul asfaltat sunt des

ACOPERISUL

ntlnite, ieftine, dar cu durat scurt de via i toxice

Acoperiul caselor din baloi de paie nu necesit

vreun tip deosebit de acoperi cu geometrie aparte sau
materiale speciale, dar, pentru ca o astfel de cas s
in vreme de cteva secole, merit investiia ntr-un
acoperi durabil.

datorit

Trebuie ales un sistem care se potrivete climei,

bioregiunii,
mrimii
construciei,
dar
i

sau

materialelor

derivate

din

produse

petrochimice. Un alt set de opiuni pentru acoperi

include ardezia, igla din ceramic sau beton, ia de
lemn, indrila. Precum n cazul acoperiurilor de
tabl, aceste elemente sunt nurubate, fixate n cuie
legate

de penele

acoperiului

grinzi fixate orizontal de-a lungul cpriorilor.

Acoperiul de paie este un strat gros i bine legat de
trestie, paie sau frunze de palmier, care mbin n
acelai material funcia de acoperire cu funcia de
izolare.
Important este ca indifernt de tipul de acoperi
ales, ntotdeauna trebuie lasat un spaiu de ventilaie
deasupra izolaiei i o barier contra vaporilor sub ea..

4.

buzunarului, abilitilor i materialelor disponibile.

n general un acoperi bun
s ndeplineasc urmtoarele condiii:
-

ar

trebui

S fereasc de ploaie i alte precipitaii

i in apa departe de perei.
S previn pierderile de cldur sau
supranclzirea.
S apere locuitorii casei i obiectele
din interior de vnt, de lumina n exces,
de zgomote, de praf i de alte neplceri.
S rmn locului n caz de uragane, vnturi
puternice i cutremure.
S reziste la sarcini suplimentare cum ar
fi lucrtorii care l ntrein, zpada, grindina,
crengile czute i altele.
n zonele cu pericol de incendii s apere de
foc.

TENCUIALA
Tencuielile pot fi:
- tencuieli natural prefabricate - Marele
avantaj al tencuielilor prefabricate este confortul care
i este oferit prin faptul c aceste tencuieli nu au
nevoie de alt prelucrare dect adugarea apei i
aplicarea acestora pe perei. n schimb exist un mare
inconvenient n ceea ce privete aceste materiale i
anume preul foarte piperat pentru majoritatea celor
care aleg sa-si construiasca o casa naturala.

- tencuieli preparate local, din resursele aflate

n imediata apropiere a terenului - Avantajele
tencuielilor preparate local sunt costurile reduse,
posibilitatea de a experimenta i voia bun la
activitile de preparare i aplicare a acestora. Acestea
pot fi de tencuieli pe baz de var i/sau tencuieli de lut
(argil). n ambele cazuri, varul sau argila au rol de
liant. Ca agregat se folosete nisip (uneori chiar cu
pietri), iar ca armtur diferite materiale naturale cu
fibr cum ar fi paiele, cnepa sau pr de capr, blegar
de cal, dar se poate folosi i plas de fibr de sticl.

din punct de vedere legal intr n categoria caselor

pe structur uoar, dei un perete din lut de 1 mc
poate cntri aproximativ 1600 kg.
CASE DIN LUT (COB)
1.

Pot fi considerate dezavantaje timpul pierdut pentru a

experimenta amestecul perfect i faptul c necesit
ntreinere mai frecvent dect cele prefabricate.
5.

COSTURI

n Romnia, deocamdat sunt putine case din

baloi de paie finalizate 100%, n aa fel, nct s se fi
putut face un calcul exact, i s se obin un pre exact
pe metru ptrat. Un alt factor important care
ngreuneaz un calcul exact este faptul c n acest caz
nu mai vorbim de case fabricate pe band rulant.
Vorbim de case foarte personalizate, case cu mult
munc manual, o munc care, cteodat trece de la
nivelul unui meter la nivelul unui artist. Un alt aspect
important, este faptul c, de cele mai multe ori,
beneficiarul dorete s se implice fizic n ridicarea
propriei case, ceea ce este logic i absolut normal.
n cazul unei contractri cu o firm specializat,
costurile unei case din baloi de paie pot ajunge
aproape de pretul unei case construit in mod
conventional, ba chiar mai mult. Asta mai ales dac
clientul opteaz pentru un design modern, asemntor
cu casele din materiale obinuite. Preul mai depinde
i de posibilitatea de a procura materialele din resurse
locale i de finisajele interioare i exterioare. Pretul
mediu este de 350-400 euro/mp (pre care conine
manoper i materiale, mai puin unele materiale de
finisare). Dar costurile pot scdea semnificativ dac
pe teren, sau foarte aproape gsim toate materialele,
cnd clientul dorete doar finisaje tradiionale (fr
perei extraordinar de netezi, fr colare, etc), cnd i
beneficiarul se implic fizic, deja putem vorbi de
preuri, chiar sub 250 euro/mp.
6.

FUNDATIA

Pentru un bun drenaj, este important sa

se construiasca un sant de drenaj de jur
imprejurul casei. Acest sant se realizeaza dea lungul perimetrului fundatiei si este
umplut cu piatra uscata (pietre mici sau
pietris).
Fundatia se poate realiza din:
-

Piatra se poate folosi orice tip de

piatra. Pietre dau casei din lut un
aspect natural. In orice caz, fundatia
poate fi cea mai scumpa parte a unei
case din lut datorita pretului
pietrelor.

Bucati de beton maruntit reciclat

daca se doreste un pret mai mic, se
poate construe fundatia din beton
reciclat in locul pietrei. Acest beotn
provine din alei trotuare vechi, cladiri
vechi. Este foarte versatile, ieftin si
rezista pentru totdeauna.

Caramizi arse alta optiune pentru

fundatie reprezinta caramida arsa.
Aceste pot fi de orice tip. Pretul

LEGISLATIE

Cei care se hotresc s construiasc o cas din

baloi de paie sau orice alt cas natural, aleg s nu
implice oficialitile i astfel au puine probleme.
ncep s apar din ce n ce mai multe cldiri din baloi
de paie, cu autorizaii de construire, dar presupun
cheltuieli i documentaie considerabile, ca n cazul
oricrei autorizaii. Ca i n cazul caselor din pmnt

variaza,dar se pot gasicaramizi vechi

si astfel se economisesc bani.

Blocu de beton se pot folosi blocuri

solide de beton sau blocuri de zgura.
Blocurile de zgura functioneaza, dar
nu sunt foarte recomandate
deoarece sunt foarte fragile.

nisip este 1:3 i pe urm se frmnt. n momentul n

care se frmnt, se face ca un aluat, el se leag.
Aceast operaiune se face cu picioarele. Materialul e
pus ntr-o prelat i cu prelata se ntoarce de pe o parte
pe alta. Se prinde de coluri i se amesteca materialul
practic cu ea. De unde erau nite materiale disparate,
n procesul frmntrii ele se leag i este ca o coc
sau o plastilin pe care o poti modela. Pe urm se
pune pe zid i se modeleaza. Se folosete un lemn cu
care se fac nite guri n stratul deja aplicat. n
momentul n care se fac aceste guri, stratul de
deasupra intr n cel de dedesubt i face priza mult
mai bun, pentru c paiele se mping dintr-un strat n
altul. Partea de sus a zidului n construcie trebuie s
fie ntotdeauna ud. Vara, n iulie, august, trebuie
puse cel puin dou straturi pe zi. Cnd se usuc, toate
straturile formeaz o singur bucat, mult mai tare
dect chirpiciul, care sunt buci separate, zidite ntre
ele.
Peretii din lut sunt de mai multe feluri, astfel:
-

Chirpici - este similar peretilor din lut, atat ca

in acest caz, materialul este compactat in
blocuri uscate la soare. Blocurile de chirpici
sunt apoi asezate si lipite cu mortar.

Lut cu paie daca regiunea unde se

construieste casa este foarte friguroasa iarna,
este indicat sa se foloseasca paie cu lut.
Acest sistem consta in baloti de paie lipiti cu

Beton turnat de asemenea, se pot

crea forme si turna beton. Dar acest
procedeu reprezinta munca in plus.
Este foarte tehnic, insa nu mai ofera
aspectul natural pe care il putem
obtine utilizand pietre.

2.

STRUCTURA

Materialul se face greu. Chirpiciul este pmnt

lutos nmuiat bine, la care se adaug nisip, raportul lut

mortar si tencuiti cu lut.

Lut simplu

Lemn si lut peretele este format din bucati

de lemn decojite si lipite cu lut

achiziionrii directe a unui acoperi verde, care e

adus n suluri.
Acoperisul poate fi: verde, din paie, lemn,
sindrila.

Lut si cherestea aceste este un mod de

constructie ce foloseste cadre de cherestea
foarte atent imbinate, umplute cu lut.

4.

Lut si nuiele

Finisajul este acelai material: lut cu nisip i cu

pleav sau blegar de cal, pentru c blegarul are
paiul foarte-foarte fin. n general se folosete blegar
la ancadramentele la u, unde este pericol s fie
lovite mai des i s se mai ciobeasc. Blegarul de
vac face exact acelai lucru pe care-l face i varul:
tencuiala mai tare i impermeabil. Pereii n zona de
splat pot fi protejai prin diverse variante, de la cea
mai ieftin unde pur i simplu dai o mn de vopsea,
pn la finisarea pereilor cu TADELAKT, care este
tot un amestect de lut, var, cenu, nisip foarte fin i
alte componente, care seamn cu un smal. ns acest
finisaj luxos cost 30 euro pe metrul ptrat, doar
materialul, la care se adaug manopera
5.

3.

TENCUIALA

COSTURI

ACOPERIS

Acoperiul are cpriorii apareni i ntre ei este

rogojin de plaj aparent i cel mai bun material
hidroizolator este membrana de iaz, peste care se
aplic stratul de pmnt i verdea decapat de pe
locul unde e amprenta casei. Exist i alternativa

Casele din lut sunt printre cele mai ieftine. Lutul

este unul din cele mai ieftine materiale de constructive
existente. De cele mai multe ori, pamantul extras de
pe teren pentru fundatie, este de ajuns pentru a
construi peretii. Proprietarul poate chiar construe
aceasta casuta cu ajutorul unor prieteni. Cu multa

inventivitate, costurile celorlalte componenete, cum ar

fi usi, ferestre, acoperis, pardoseala, pot fi extreme de
reduse. De exemplu, o casa de lut unde se folosesc
material locale , poate porni de la 500$ si pretul poate
creste in functie de finisajele alese sau alte detalii.
6.

LEGISLATIE

Ca i n cazul caselor din paie din punct de

vedere legal intr n categoria caselor pe structur
uoar, dei un perete din lut de 1 mc poate cntri
aproximativ 1600 kg.

CASE DIN PIATRA

1.

FUNDATIA

2.

STRUCTURA

In Romania, o constructie cu zidurile in totalitate

din piatra nu este prea favorabila, din cauza
climatului. Piatra simpla, masiva, folosita la zidarie,
trebuie izolata termic, intr-un fel sau altul. Acest
proces se poate face, de exemplu, prin realizarea unui
zid dublu, care are un miez isolator, tip sandwich; sau
prin folosirea unui singur zid, cu un singur strat
termoizolator, fie la interior, fie la exteriorul casei. In
acest sens, cel mai indicat este sa se termoizoleze
fatada, adica exteriorul, pentru a crea un avantaj gratie
masei termice natural a pietrei. Dar acest lucru ar fi in
detrimental felului in care arata casa la exterior.
Varianta a doua, in care izolarea se face la interior, se
poate rezolva esthetic ceva mai bine, creandu-se, de
exeplu, si suprafete interiorare din piatra.

O casa din piatra necesita o fundatie mai

puternica decat o casa din paie sau din lut.
De obicei, fundatia este realizata tot din piatra,
piatra uscata stivuita si apoi bineinteles, legata cu
mortar. Se foloseste mortar de var sau mortar de lut.
Pocedeul construirii unei fundatii de piatra consta
in:
-

Pregatirea terenului
Se sapa un sant de drenaj si se introduc
conducte de drenaj

Se aseaza pietrele
Se aplica mortarul

3.

ACOPERIS

Acoperisul caselor din piatra nu difera de

acoperisul oricarei case naturale. Depinde de alegerea
benefiarului.

Astfel, casele din piatra pot avea acoperis verde,

din sindrila, din lemn.

De asemenea, in functie de regiunea in care

sunt amplasate, o casa de lemn poate fi asezata pe
piloni.

2.

4.

COSTURI

Costurile unei case moderne de piatra variaza

foarte mult in functie de complexitatea proiectului, de
tipul de lemn folosit, de suprafata si de tehnicile alese.

CASE DIN LEMN

1.

FUNDATIE

Fundatia caselor din lemn trebuie, de

asemenea, sa fie una foarte rezistenta. De aici, cele
mai intalnite fundatii la casele traditionale din lemn
sunt cele din piatra.

STRUCTURA

Peretii caselor din lemn pot fi de mai multe

feluri: doar din lemn, cu imbinari, sau poate fi perete
din lemn in combinatie cu lutul, cum am observat la
casele din lut.

3.

ACOPERIS

Acoperisul caselor din lemn nu difera de cel al

celorlalte case. Poate fi, astfel, realizat din sindrila,
lemn, sau acoperis verde.

CONCLUZII
In prezent, din ce in ce mai multi romani se orienteaza
spre casele ecologice datorita avantajelor pe care le au
comparativ cu cele clasice.
1.Climatul: folosirea materialelor ecologice duce la
imbunatatirea calitatii aerului din interior.
2. Materiale naturale, nepoluante: Materialele de
construcii le poi gsi chiar pe terenul unde
construieti sau n apropierea acestuia. Acest lucru
poate micora costurile. Deoarece materialele sunt
naturale, nu poluezi nici mediul nconjurtor dar mai
important este c nu pui m pericol sntatea celor
care vor locui n cas
3. Eficiente, economice: Pereii din unele materiale
naturale au un nivel foarte nalt de izolare termic. O
cas cu astfel de perei este clduroas iarna i
rcoroas vara. Temperatura se pstreaz constant
pentru mai mult timp, ceea ce nseamn c pe termen
lung ai putea economisi pn la 75% din costurile
pentru nclzirea/rcirea casei. Acestea au beneficii si
in timpul constructiei, materialele fiind mai ieftine
decat cele aflate pe piata.

4.

COSTURI

Costurile unei case moderne de lemn variaza

foarte mult in functie de complexitatea proiectului, de
tipul de lemn folosit, de suprafata si de tehnicile alese.

4. Rezisten: Casele construite din materiale naturale

sunt mult mai rezistente la cutremure i incendii.
Explicaia este foarte simpl : majoritatea materialelor
de construcii naturale sunt foarte flexibile, iar unele
efectiv nu ard. Dac se alege o combinaie bun a
acestor materiale (de exemplu pereti din paie cu
tencuiala de argila) putem obtine o casa rezistenta atat
la cutremure cat si la incendii. Oricum in institutii din
tari occidentale s-au facut teste de rezistenta la
cutremur si incendii, iar rezultatele au fost mult peste
asteptari. (de ex. o casa din baloti de paie tencuita cu
argila, a rezistat la o temperatura de 2000 grade
celsius, 180 minute!)
5. Costuri reduse: Din moment ce o casa verde este
construita folosind materiale durabile si de inalta
calitate, pe termen lung costurile de intretinere si
renovare vor fi mai mici decat ale unei case standard.
Costurile acestor tipuri de case pot fi foarte scazute
din doua motive : materialele de constructii ne sunt
oferite de natura, deci avem de platit maximum
transportu acestora, iar al doilea motiv este ca sunt
usor de construit, fiind nevoie doar de cunostinte de
baza in domeniul constructiilor si una sau doua
participari la workshop de specialitate.

Bibliografie:

[1] G. Ionescu, Arhitectura pe teritoriul Romaniei de-a lungul veacurilor, Editura Academiei Republicii Socialiste
Romania, 1982
[2] G. Ionescu, Istoria Arhitecturii in Rominia, Vol 1., Editura Academiei Republicii Populare Romane, 1963.
[3] G. Curinschi Vorona, Istoria Arhitecturii in Romania, Editura Tehnica, 1981
[4] A. Panoiu, Din arhitectura lemnului, Editura Tehnica Bucuresti, 1977
[5] G. Patrascu, Arhitectura si tehnica populara, Editura Tehnica Bucuresti, 1984
[6] F. Stanculescu, A. Gheorghiu, P. Petrescu, P. Stahl, seria Arhitectura populara romaneasca, Editura Tehnica
Bucuresti, 1958
[6] http://www.casedinlut.ro/
[7] http://www.loghomes.ro/
[8] http://www.naturalhomes.org/
[9] http://www.agrointel.ro/