C. FUNGIE Fugii sau mucegaiurile ori cipuercile sunt microorganisme sau organisme filamentoase sprofite sau parazite. Sunt microorganisme sau organisme cu o mare capacitate de adaptare la conditiile variate, nefavorabile ale mediului in care isi dezvolté activitatea. Cele mai multe cresc in condifii extreme de aciditate, presiune oppotich wmidtate, consinut in substante nut “Proeartot’ superior organizat fafa de bacterii sau levuri, Multe dintre ele sunt ive etc. Corpul lor celular este de tip organisme filamentoase microscopice sau macroscopice. Aparatul vegetativ al ciupercilor este format din hife ramificate sau neramificate (Fig. 22) care se aglomereaza si formeazi micelii Fig. 22. Tipuri de hife intilnite la ciuperci a) hif& neseptata b) hiff septata incomplet c) hifi septata completHifele la ciupercile inferioare sunt neseptate, iar cu cresterea gradului de evolutie hifele pot fi septate incomplet, pe cind Ja ciupercile superioare hifele sunt septate complet. Pe mediile solide ciupercile formeaza colonii specifice de dimensiuni mari pind la citiva cm, pufoase si divers colorate (Fig. 23). EE Fig. 23. Colonii de ciuperci pe mediu agarizat Ciupercile sunt organisme sau microorganisme care produc spori ce reprezint& forme de multiplicare sau forme de rezistenta la conditiile nefavorabile de mediu. Sporii se formeaz in organe speciale cunoscute sub numele de organe sporogene. Ei pot fi endospori cind se formeazi in interiorul organelor sporogene sau exospori cind se formeazi pe prelungiri extrahifale (conidiofor si bazidiofor). Sporii ciupercilor sunt de dova tipuri: spori sexuati si spori asexuati. Sporii sexuati sunt acei spori care se formeaza prin fuziunea a doi gameti egali sau inegali sau prin diviziune, dupa 0 perioada de crestere secundara a unei celule specializate, rezultaté din fuziunea a doi gameti. Sporii asexuati sunt in general spori simpli. Ei se fntilnesc numai la anumite specii de ciuperci Fungii sunt microorganisme sau organisme ce cresc foarte bine in atmosfera umeda. pH-ul lor optim de crestere este 5-6. Temperatura optima de crestere este de 22-32°C, ins ei pot creste si la temperaturi de 5-10°C, dar si la temperaturi de 35-40°C. Sporii lor au o mare rezistenté termicd putind supravietui la temperaturi de peste 100°C. Sunt microorganisme aerobe, dar si anaerobe.Cap. 2. MICROFLORA NORMALA A ORGANISMULUL UMAN Corpul omului ofera microorganismelor conditii favorabile de dezvoltare.Ele gAsesc pe/in corpul uman substantele organice si factorii de crestere reclamati, precum $i conditii de pH , presiune osmotica si temporaturé constante.Cu toate acestea corpul uman nu reprezint un mediu uniform in totalitatea sa, deoarece fiecare Tagine Sali Orwan Gifer¥ din punct de vedere chimile,fizic s Diochimic de alte regiunt sau organe, ceea ce faciliteaza existenta si dezvoltarea numai a anumitor specii microbiene. La om pielea, caile respiratorii superioare, tubul digestiv si alte orgarié $i cavitati, constituie o larga varietate de habitate, in care diferitele microorganisme se dezvolta selectiv.Intre aceste habitate si microorganismele ce-| populeaza se stabilesc diferite tipuri de interrelatii a céror natura este greu de determinat, datorita faptului c& acestea sunt supuse influentei factorilor de mediu. In anumite condifii, o interrelatie poate fi benefica, in timp ce in alte condifii ea devine nutrala sau daunatoare. La om inicroorganisinelé sé intinlésc pe si in organisth sau organe, fapt pentru care microflora poate fi analizata zonal, astfel se poate distinge 0 microflori a pielii, a cavitatii bucale, a c&ilor respiratorii, a tubului digestiv, si a cdilor geneto-urinare. In mod normal microorganismele nu patrund in intimitatea tesuturilor si organelor, in singe sau limfS.Dacé totusi ajung in aceste medii in mod accidental ele produc boli infectioase. 1. Microflora pielei Pielea fiind acoperit& de un strat cornos, uscat nu este favorabil4, in general, dezvoltarii microorganismelor, dar in unele regiuni ea prezint& o umiditate sufecient& pentru a asigura existenta populatiilor microbiene.Astfel, in regiuni cum ar fi pielea capuhui si a fetei, urechi, regiunea anala si genital&, pe palme si spatiile interdigitale, sub brat.etc..existé o microflora caracteristicd.Cele mai multe microorganisme suntasociate direct sau indirect cu glandele sudoripare neuniform distribuite pe suprafata corpului,Densitatea glandelor sudoripare ecrine,glande care secret o transperatie apoasa, este mai mare in regiunea palmara si plantar, in timp ce glandele sudoripare apocrine,glande ce secret o transpiratie mai viscoasa si mirositoare, sunt predominante sub brat, in regiunea genitala si anal, in jurul mameloanelor si in ombilic.Acestea din urma sunt inactive in copilarie ,ele devin active abia la pubertate.In aceste regiuni exist& o populatie bacteriana mult mai numeroasa decit in alte regiuni ale pielei.Mirosul transpiratier este rezuttatul actiunit microorganismetor asupra secretiilor glandelor sudoripare. Foliculii firelor de par sunt in Jegatura cu glandele sebacee care secreta sebum cu rol lubrifiant.Foliculii constituie un bun habitat pentru o serie de microorganisme, in special bacterii aerobe si anaerobe, levuri si ciuperci filamentoase. Secretiile glandelor sudoripare si sebacee sunt bogate in substante nutritive pentru microorganisme.Ele contin uree, acizi aminoacizi, saruri minerale, acid lactic, lipide, glucoza, vitamine, etc., in plus au un pH cuprins intre 4-6 favorabil dezvoltarii multor microorganisme: La nivelul pielii se poate dezvolta o microflora permanenta si o microflora tranzitorie. Microflora permanenté,sau normal a organismului uman, este reprezentati de microorganismele care traiesc si se multiplicd pe piele in conditii de viata i poate schimba normala.Acest tip de microflora este specifica fiecdrei porsoane.Ea i compozitia in cazul in care pielea este tratata cu diferite substante ce au efecte distructive asupra microorganismelor. Numérul de microorganisme, precum si tipurile de microorganisme pot creste sau scadea in functie de actiunea stimulatoare sau distructiva a substantei administrate. Reprezentantii microflorei normale a pielii apartin la diferite grupe sistematice.Dintre bacterii cele mai frecvent intinlite pe piele sunt diferitele speci de stafilococ alb si citrin, bacilli Gram-pozitivi, corinebacterii aerobe si anaerobe, in special Corynebacterium acnes,producator al acneei,bacili Gram-negativi, in special 46E.coli si Proteus vulgaris. Alte specii de bacterii Gram-negative nu se pot dezvolta pe piele datorita concurentei cu bacteriile Gram-pozitive. Microflora tranzitorie este reprezentata de microorganismele contaminante ale pielii.Acest tip de microflora se dobindeste in anumite conditii cind piele igi schimba pH, compozitia in substante si compozitia microflorei permanente.Prin tratamente speciale microorganismele care formeaz microflora tranzitorie pot fi distruse, desi nu cu mare ugurint Microflore pielii se afte inr-unrechilibru divamic, datorita influentelor reciproce gratie cdrora dezvoltarea unei specii se face numai intre anumite limite cea ce asigura o toleranta completé din partea organismului gazda. Pielea fetusului uman in uter, in mod normal este steril&, dar imediat dupa nastere este colonizati de microorganisme care provin de la mam& si persoanelor care asist la nastere,din aer si lenjerie. Pielea noului nascut are un pH neutru deoarece este inca acoperiti de secretiile alcaline de Ja mama, iar dup& aproximativ o sAptamina capata pH —al caracteristic pentru adult.Noii ndscuti sunt mai sensibili la contaminarea cu microorganisme patogene de tip Staphylococcus aureus sau Candida albicans, probabil pentru ci inc& nu s-ainstalat o microfior complet care prin competitie sd opreasc& dezvoltarea acestora. Microflora normal, complet, a pielii se instaleaz abia dupa aproximativ doua siptimini de la nastere. 2. Microflora cavititii bucale Cavitatea bucala reprezinté un habitat foarte complex si favorabil dezvolt&rii micro organismelor.Factorii care favorizeaza prezenta si dezvoltarea microorganismelor in cavitatea bucalA sunt saliva si prezenta resturilor alimentare depozitate in spatiile dintre dinti. Saliva contine 0,5 % substanta uscatd din care circa 50 % este constituita din sdruri minerale, iar festul din proteine, mucoproteine, enzime, glucide, uree, acizi aminici si chiar vitamine. Reactia salivei este slab acida,pH ei find de 6,7. 47Saliva confine i unii factori antimicrobieni dintre care cei mai importanti sunt lizozimul si lactoperoxidaza. Lactoperoxidaza prezenta atit ih lapte cit si in saliva,omoara bacteriile datorit& actiunii tiocianatului si apei oxigenate , substante rezultate ca urmare a actiunii enzimei. Bacteriile intinlite in cavitatea bucala la copii in primul an de viata sunt reprezentate de streptococi lactici si lactobacili, precum si de un numér redus de alte speci aerobe. Aparitia dintilor determina o adevaratd schimbare in echilibral “microflorel bucale, de la aerobi la aniaerobi paratet cu dezvoitarea unor specit care se— localizeazé pe suprafata si in fisurile dentare. Pe suprafata dintilor se formeazi o pelicula continua, cunoscuta sub numele de plack dentar&, care adera foarte strins de dinfi gi are o grosime de 60 um la nivelul coroanei dentare. Placa dentaré este format din bacterii filamentoase gram-pozitive, strins aderente intre ele si incluse intr-o matrice amorfa.Specia reprezentativa este Leptotrichia bucalis (Fusobacterium fusiforme), bacterie anaerob§, capabilé s& fermenteze hidratii de carbon la acid lactic.In asociere cu aceasta bacterie se intinlese un numar mic de streptococi si difteroizi, coci Gram-negativi si alte tipuri de microorganisme. Prezenta resturilor alimentare in cavitatea bucala favorizeazi dezvoltarea unei microflore proteolitice reprezentata de E.coli, diferite specii de Proteus si Pseudomonas aeruginosa, microorganisme a c&ror activitate proteolitica este inhibata de bacteriile care formeaza microflora lactica, producatoare de acid lactic. Printre speciile microbiene din cavitatea bucala adesea se poate pune in evident bacteria Streptococcus salivarius,unele levuri, sarcine, spirili si spirochete, precum gi unele specii saprofite, conditionat patogene, cum ar fi streptococi hemolitici, pneumococi, meningococi, Klebsiella, Micrococcus cataralis,si bacili difterici. Aceste microorganisme sunt, in mod obisnuit, in echilibru datorita competitia ce ia nastere intre specii $i concurentei pentru sursele nutritive.Continutul le fizico-chimice ale microflorei bucale este influentat si de compoziti si propietat salivei si resturilor alimentare. 48Microflora cavitatii bucale se afla in relatii comensale cu organismul gazdi. In anumite situatii, insd unele specii pot produce infectii tipice ca gingivita sau infectii ale pulpei dentare. Rolul microorganismelor in producerea cariilor dentare incd nu este suficient elucidat.se presupune cé ele ar avea o actiune erodantd asupra dentinei, scAzindv-i rezistenta in timp. I 3. Mieroflora tubului-digestiv — Tubul digestiv constituie un mediu favorabil dezvoltirii microorganismelor dat fiind abundenja substantelor nutritive si temperaturii constante. Totusi, in diferitele segmente ale tubului digestiv microflora variazi cantitativ si calitativ.Astfel, stomacul, din cauza aciditafii sucului gastric a cdrui pH este de 2 are un continut relativ steril sau confine un numar foarte mic de microorganisme acidorezistente cum ar fi lactobacili si streptococi, strins asociate de epiteliu mucoasei stomacale. In cazuri anormale, de scAdere a aciditaqii gastrice si de crestere a pH, in stomac se poate dezvolta o microflora constituité din levuri, sarcine si Jactobacili Intestinul subtire confine 0 microflora mai bogatd dar neuniform repartizaté, datoriti neuniformititii confinutului siu. In intestinul subfire se constat& un gradient de pH care influenteazé microflora atit cantitativ cit si calitativ. La nivelu) duodenului, din cauza pH acid, microflora nu difera de cea din stomac, dar lipsesc microorganismele asociate epiteliului mucoasei In jejuno-ileon se constatio crestere treptati a pH de la in regiunea superioara, la 6,6 in regiunea mijlocie, pina la 7,3 in regiunea terminala si in ileon. Corespunzator acestui gradient de pH existé o anumité predominant a speciilor pe regiuni, in urmatoarea ordine: Lactobacillus acidophilus, Bifidobacterium, Aerobacter aerogenes, entrococi. Intestinul gros confine un numar enorm de bacterii care se dezvolta utilizind produsii rezultati din procesul de digestie.La nivelul intestinului gros se gaseste o microflora de fermentatie si una de putrefactie, care in mod normal se gasesc in Oh Chon dime bu LORY AC, 49Ix inletinuk gan pPcle ming suas Ae besten ana wht brxXeroha wl (E-wk) * proteas Gulp, oto Gaetei Gonryurna 6, 00 RV Min A, abimonte lor prwrrtnd ari olrruattarrn abled Hn oe bagteru, en shbget anatrets, Frotruik Gilegat aravrelhl @ MN AAG tn infetoruth 7A 0g *Wmat & Lac rile Acultatiy Brathan Povhin geet chetrihiu G Gach aiey, & G0. bawttr, ln midiflara trdevieriton gar nga Milks yes Kale. cere a Seen Le LOS hin Pestle dantirectechud FEEL Of oleic gto 29% on BE ue’ a vontecl Deeteh cogtoett Sele ers piiolrolole. RAIL “evar ‘Peta dbuafte aati a optar nent batch, io cate ? . feo as ating (, 5 Cae pipet 7 fiDe tnded oper ied, ayvest sb uch. dateouabe: Croksriahe ost (eat) o Didi whoo Heritit oe Coward oO ee Poe coll aque Be his olimectels, muck offal olter ae hp de eb es ees Wiest ore we duro in ded. Os Ween hoot Cr chosterdude as ST Ge Ye ee & de WE ted, Ea a So as tele tu ie ae > f* Rg al | we de ie so ee Bowe Pde. ak seep Red. di Pagon ‘geal - wo aud. co te al robovulad 4 apie ee di e coreobe ay Me ax fe fer. Cw raake dof f ie ombbolalios Son Te ids, haba oe Cia eee RET out pos QM BS Sprite gy i. 4, wat onde Ro Goby Aacbudldes SF iene pot Pe ll wel ft OBembra “e Pia de forty HEE iokstindls ile Nighy euola dit fh fedabects Wate Te OE woh eovk nla etd oth ie ae wy re dhavetty RUGl . cre ae hoi gin Qa tmaleln “i tab xe Re eblig bo faioccn met - dio o> [ seOK coe a Cr ow aebin bine wwdcobiek xi bb. 8. “a dla: xc tadlolagad © AR, aes ‘ a Stag cat: oft af 8 caher oe hes 1 Seulbat nibs (aL) be _bempran whilegeks ah es OS | umen, oh prot A catihins © rece Le edfl J. Mew thy UgBod - sinedy. conhit seep. m cedltpeurcdily dud gr. virlor, Bik oc fide, oh. nd tarde vg it eh » aegperts yl ba cme potte myeto~ Lee COMUENL . Str fe Sobran lonidlle. jou 4: opeabit fer cn ec lat nif naely Ss anh sive, cc aporyte M7 ton’ co awn be og Udot oe he lontl, Tel fet bucile, resnbestcar, Celt, fot cia an feo nee “ netcolrootel a i eee ely on tate ees Pailiigend IT soe & de odie hee a or oe le ope ( | ictus utminie he ne dolest ae hep cok. Lite qlube age Aeeo tof he vdlom. cu cr fo Volrbok der afl gp ke tp lo Reens den of Wt 1 oft: te apptovibe hy & nuit wiv Xl es ee note ne ih mad atiucl pred be as? (ret 02 aohkafoe itivel. bot new ca tern ole OLawen. tb : RI. dike 2 ielekuols @ Ones puat dep nuchiolet dy wene trek eu at, cele eee “apelin admin , eck ee: etrooiclide, ch. oof br ne renee cmyten HP tbesbeucale wget —— tidhree j eclbuiget che alte My A me Qt Cxitet als bie woken, cet [poo , ork eat ppg shu ew prilege fan wl an pot dif. weld HE ahot Gab)pfrtetom. disor aa acimle’ %. cu sittorts U, sso a hook. woth’ Acbadhore Le WF a du Prins fede a eer Pigeme orale Abbuteéry orw rk? boa Mmrot Oke x fink deer HP newal, acre 2 sudtlegs Wx Reabh . cobibbrl. frvofinel Aga Lng. ei be renpireters a 2 cole tekiiche bd col air top: CP CE ccra! ecko we ode lage ne Be combs! Anatom. a facto oO, ke aclaohet Te ou, a ap No Lei awl GH nivel ne, 3 out C video Yi: epson sett cae oh cro ob olui ase, a Mage af 0 top Pe icarnbau’ his pe the “lage bd \o.m. Lier, Aes RA RAIA cou ene phe Us, wh tree Ay Scorch ee wo My & LG af. chi cern & dnrer Le hoo. eu 0 fe ‘Arf freer ee sine WA Noe ay Abit best po a tw om | iinbrobreveil kink.’ Ippo (7 Lies . andliicc-mn! hi hk iene Seeoy ot pe woe Le. ete fy. ome mull mare bambi Crd roolie eee oe tre eid, et ox op: ale : sig. -Qucrcacie co iSeuy & wh ek ee u gt § eben date ep palo ob RetCeaite gente ukeTone — aggreuce ceed wry. res HP. yee a, por pol &, Liborrdlvyeg "2d OF, gees dh a lo iy conehf, onecel: ote C~ Ae beitost' + corde de Wheto 20 cag, Gee! ge vy Veg!nmk - werofir 0 HF Tes eso" tote le he BP be ye Lele ole Shoe of oll Ly Be ee tbe * atlere YY see le OF hail cee 2 wold poco balelad of desi, cot OC lal 15% nll he cate. & BAP tee ok > & heeit? Meher: eee tod » ) Aske 1 tal ee rod mwvreeos - din 220 ihorulld mths. o m fo al = cuit pl =4-4# pe Odes ihlercs lathe Vip’ ot Me bookni Mes Bodice: & ourssiu’ Ses fe f “ Se Vitae Aeokes. 3 wl Gleogonela’, re tf NF ate ue ad ie ears te choos EES ¥ tale. & ence , wea £0 Ce eutyp Agios Ceud fe é odd = ft : qe “ fi+ mai intinlesc stafilococi, levuri si colibaci _Dupa jnenopauzi secrefiile si eliminarea de glicogen inceteaza, bacilii Doderlein dispar si se reinstaleaza microflora de inainte de pubertate. : arnt ; Case Microflora normala a organismului uman este complex si uneori foarte bine Gezvoltaté. Se pune intrebarea, indeplineste aceasta microflora un rol esential in viata omului, Inca din 1885 Pasteur acredita ideia c& microflora normal are un rol esential in viata omului.Ipoteza lui Pasteur a putut fi verificat’ abia dupa ce, s-au pus Ja punct tehnicile speciale de obtinere a animalelor sterile, lipsite de microflora lor normal, aga numitele animale ,-germ free”. Experimentirile facute pe aceste animale arati stari anormale asupra evolutiei lor, constatindu-se c&: = organele lor au mérim si eapacitifi functionale mai reduse; - intestinul este mai “Sabhre, maj Buti musculos, lipsit de tonus, dar functional; -_ cecum (un segment a intestinului gros) este foarte dezvoltat; = dejectele nu au miros fecal si amoniacal; - sistemul limfatic este slab dezvoltat; = fagocitele sunt pasive: 5 = came lor este fads si lipsit& de miros. : Din aceste experimente ca si din cercetarile Facute pe animale gnotoforice ( animale initial sterile bacteriologic, dar apoi contaminate cu unul seu mai multe microorganisme din microflora normala a speciei respective) s-a tras concluzia c& microflora normala intestinal are asupra organismului gazda efecte favorabile functional sale. Aceste efecte favorable se datorese sh i cropramisyele intestinale indeplinesc —esmammmmaie in intestinul umn: Leno a ae - sintetizeaza vitamine necesare metabolismului normal a or! -zanismului uman;- stimuleaza mecanismele de aparare ale organismului gazda determinind 0 crestere a imunitatii nespecifice; - contribuie la dezvoltarea normala a unor organe , cum ar fi: intestin, organe limfatice, prin actiunile lor morfogenetice. Toate acestea aratd cd omul poate trai si fara multe dintre populatiile microbiene, dar se dezvolt& mai bine in prezenta lor, Cap.3. MICROBIOLOGIA PRODUSELOR: FARMACEUTICE 1. Contaminarea microbiana a medicamentelor Contaminarea produselor farmaceutice cu germeni patogeni, conditionat patogeni sau chiar nepatogeni, ridicd din ce in ce mai mult probleme de s&natate publica, colectiva sau individuala: Medicamentele contaminaté prezint& mare tise in cazul arsurilor, plagilor si ulceratiilor grave, mai ales cind intereseazi mari suprafete epidermice denudate. Utilizarea aerosolilor ca vehicul pentru introducerea medicamentului fn regiuni lipsite de germeni, cum ar fi alveolele pulmonare, impune o exigent puritate microbiana. Fdticarea medicamentului pe cale industriala favorizeaz& contaminarea microbiana. Cu alte cuvinte, controlu! microbiologic este si un indicator calitativ,aratind acuratetea respectarii procesului tehnologic de fabricare a medicamentului.Procesul se poate urmari de la materia prima pind la produsul finit. Problema contamin&rii microbiologice a medicamentului devine si mai dificila daca ne referim la marea capacitate metabolic a microorganismelor de a se adapta la temperaturi diferite, pH-uri diferite si chiar stabilitatea de a utiliza anumite substante ca unica sursa de carbon sau azot prezente in medicamente. *Activitatea enzimatica a bacteriilor psihrofile scade la temperaturi sczute, ins@, creste durata durata lor de viata. Exista bacterij care se imulfese si au un metabolism activ la temperaturi ridicate. Bacillus stearothermophillus se dezvolti optim la temperaturi de 60— 65 C, Bacillus caldolyticus la 72 C, Acidothermus infernus la 88 C, iar Pyrodictium oxxuktum la 105 C. : . Capacitatea microofganismelor de a supravetui si adapta la condiftii de mediu diferite, uneori precare, explicd marea lor plasticitate metabolica.Stafilococii, enterococii, sé dezvolta in solufii hipersaline a c&ror concentrafii in saruri este de 20- 30 %, acestea putind deveni chiar medii de cultura a lor, Bacteriile =aharolitice se pot dezvolta chiar la concentratii in zahar de 40-60 %, fapt ce explica multiplicarea lor si modificarea mediilor in care traiesc. Tincturile alcoolice pot contine pind la 50 00 germeni /ml. si chiar unii germeni sporulati, cum ar fi Bacillus cereus, sunt citati ca agenti etiologici in infectiile din spitale. Ciupercile se dezvolt& cu precidere in medii acide, dar sunt altele care se dezvolté intr-o gama variat& de pH, temperatura si umiditate, la concentrafii diferite de substanfe sau alte modificari neprevazute. izate atit de personalul medical, Industria farmaceutica produce preparat. cit si de pacienti; atit unii cit si ceilalti sunt mai putin convinsi de respectarea normelor igenice de fabricare. Microorganismele contaminante a medicamentelor pot fi impartite in doud mari grape: - microorganisme patogene - microorganisme saprofite. Intre cele dou grape se pare c4 nu exist’ o granité clara, deoarece unele microorganisme pot fi conditionat patogene, iar unele microorganisme saprofite pot deveni patogene, dupa cum si unele microorganisme patogene, in conditii de inadaptabilitate devin inactive, Microorganismele saprofite prezente freevent in mediul inconjurator, reprezint& numarul si frecventa cea mai mare de germeni izolati din produsele farmaceuticé. Prezenta lor in aceste produse conduce intr-un timp mai scurt sau mai indelungat la degcadare sau schimbarea propietitilor terapeutice. 34Indubitabil, prezenta microorganismelor patogene sau conditionat patogene exprima existenta unor conditii precare de igiena. Gradul de poluare este mult mai redus pentru materiile prime realizate prin sintezd sau semisintez4, sau pentru substantele izolate in stare pura. Purificarea cu solventi organici pune la adapost substantele de contaminare microbiand.Substantele cu grad ridicat de puritate chimica prezint un numar redus de microorganisme. Produsele de origine animala sau vegetal contin un numér ridicat de germeni, chiar milioane pe gram sau mililitra___ Pudrele, suspensiile, solutiile, au un numér variabil de germeni, dependent de in compozitia lor.Un numér variabil de germeni contin si agarul, susbstantele ce intr: gelatina, guma arabic’, bentonita si coalinul, a Apa distilata contaminata cu germeni influenteaz& mult incirc&tura bacteriana a produselor farmaceutice™Age deloMoats, apa filtratd prin membrane filtrante nesterile sau tratate cu ultraviolete, nu se recomanda pentru utilizarea la prepararea medicamentelor. In plus, apa chiar daca a fost distilata in condifii optime, prin depozitarea in vase nesterile si pAstrarea un timp mai Indelungat poate s& se impurifice bactérian.Apa distilatd are rol dublu in raspindirea microorganismelor. In primul rind este o veritabila sursd pentru vehicularea germenilor si un bun dizolvant in médiu, favorizind dezvoltarea si rispindirea microorganismelor. Unele Entreobacteriaceae, Pseudomonas sp. dispun de un echipament enzimatic capabil sa utilizeze ca unic& sursi de carbon,agentul antimicrobian introdus in preparat. Astfel, Pseudomonas sp., utilizeaz’ pentru crestere ca unica sursa de carbon, urmatoarele substante considerate cu actiune bactericida sau bacteriostatica: p-eresol, o-cresol, m-cresol,acid benzoic, fenol, acid salicilic, acid galie, hidrochinond. Unii conservanti induc rezistenta la anumite specii microbiene. Astfel, boratul- fenilmercurie si polimixina B induc rezistent& unor specii bacteriene cum ar fi: E.coli si Staphylococcus aureus, dar sunt inactive fata de Pseudomonas aeruginosa. Meritolul este singurul conservant care, pina in prezent nu a indus rezistent’ fata despecii cum ar fi: E. coli, Bacillus subtilis, Pseudomonas sp. $i Staphylococcus aureus 2, Germeni contaminanti a produselor farmaceutice Din produsele farmaceutice au fost izolate numeroase specii de bacterii aerobe, microaeronle, anaerobe, patogene, condifionat patogene, sau nepaiogene pentru om.Cele mai importanti sunt prezentati in tabelul x Tabelul x Microorganisme contaminante a produselor farmaceutice Microoreganismul Produsul farmaceutic } Bacillus spiralis “Pilule preparate mecanic,colire Clostridium perfringens Fiole cu adrenalin sau cu ser fiziologic Clostridium tetani Alcool medicinal, tale pudra "Candida albicans Unguiente cu corticosteroizi, antibiotice | ~ Citrobacter sp. : Colire Enterobacteriaceae (in general) Produse chimice organice i micerale de _ | proces, pudre, granule medicamentoase, comprimate, geluri, pomezi, supozitoare. Evcoli Colire, produse suport a unor | medicamente ca: amidon, celuloz& pudra. | | Haemophylus cojuctivitidis si H Colire influenzae Hafnia sp. Colire Klebsiella Unguiente cu corticosteroizi, antibiotice, | aerosoli. | Colire | Micrococcus uraeMoraxella lacunata Penicillium notatum | Colire Unguiente cu corticosteroizi, antibiotice. Pseudomonas sp. Apa sterila, solutie de clorhexidina, colire, unguiente cu antibiotice. Staphelococeus sp. Colire cu pilocarpina sau fluoresceina, pudr cu 1% clorhexidina, unguiente cu corticoizi, antibiotice. Unguiente-cu-corticosteroizi, antibiotic Serratia sp. Colire Saccharomoyees cerevisae Unguiente cu corticosteroizi, antibiotice. ‘Shigella sp. Colire Salmonella sp. Extract tifbidian, produse apoterapeutice Streptococeus faecalis Produse chimice organice si minerale de proces,pudre, gramule, comprimate, geluri. 3. Originea contaminarii produselor farmaceutice Existé mai multe cai de contaminare a produselor farmaceutice. Sikes arata cAile de contaminare pe care ni le prezinta in ordinea importantei lor. Ele sunt: - materia bruta folosita la prepararea produsului, cum ar fi: substanfe sintetice, semisintetice, substante de origine animala sau vegetala, substante adjuvante introduse in forula de medicament, apa; - echipamentul si recipientele utilizate in timpul procesului de obtinere a medicamentului; - aerul si in general mediul inconjurator; - operatorul;+ vabalajele pentru produsul finit; -) modul.de manipulare al medicamentului. 4, Norme microbiologice pentru produsele farmaceutice admite nici un ~ Pentru produsele farmaceutice obligatory sterile n microorganism aerob, microaerofil,sau anaerob contaminant. Farmacopeele nationale si internationale prevad acest lucru. Produsele farmaceutice asa-zis nesterile sunt inc fn discutie cu privire la normarea inedrciturii bacteriene, majoritatea recomandind incarcétura citygermeni cit mai redusa. De fapt, expresia ,nesteril” a fost inlocuit cu termenul “puritatea medicamentului”, Produsele farmaceutice nesterile trebuie s& li se aplicenormele de‘talitate mc ~~ microbiologies piptgede Burdawesi Morel per produselefatimentare, Bian spate absenta germenilor patogeni dintr-un gram de produs, mai ales «een enterobacteriaceae; : - absenta bacteriilor anaerobe toxigene cum ar fi: Clostridium botulinum si Clostridium perfringens; in 5 g produs; - absenta dintr-un gram de produs a germenilor “ indicatori ai poluarii™, germeni care apartin florei intestinale ; - germenii saprofiti si nu depaseasc’i numérul de 100.000 in proba analizata, Normele de puritate microbiologica trebuie s& se adapteze particularitatilor produselor, in raport cu materiile prime folosite in procesul de fabricatie Exigentile trebuie sd fie mai mari pentru preparatele de uz local decit pentra preparatele de uz oval.In aceasta situate trebuie respectate urmatoarele reguli: - “preparatele de uz local nu trbuie s& contina mai mul de 100 germeni Ja un gram de produs analizat. Bacteriile Pseudomonas aeruginosa.Staphylococcus aureus si Enterobacteriiaceaele trebuie sa lipseasca din produs. ~ preparatele de uz oral nu treduie si confind mai mul de 100 germeni, is oh ciuperci si levuri, la un gram de produs.Enterobacteriaceaele trebuie si lipseasca din produs. Comitetul laboratoarelor pentru controlul medicamentului analizind puritatea microbilogica a formelor farmaceutice nesterile, propune impartirea lor patru _.categorii_fiiecare cuexigentele sale (Tabelul 5.) a Tabelul 5. Exigente microbiologice a preparatelor farmaceutice nesterile — FP Gatigs~ /Preparatulfaegega Exigente T. preparate injectabile sterile Il. preparate oftalmice,preparate aplicate | Absenfa germenilor viabili intr-un gram pearsuri sau ulceratii sau mililitru de produs. TI. preparate medicamentoase pentrulMaxim 100 germeni la gram sau aplicatii locale, nas,git, urechi. mililitre. Enterobacteriaceaele, : - Pseudomonas aeruginosa, Staphylococcus aureus, lips. TV. alte preparate Maxim 1000 germeni la g sau ml.Enterobacteriaceaele, Ps.aeruginosa 2 si Staphylococcus aureus, absenti. Ciuperci silevuri, max. 100 /g sau ml. Conform Farmacopeei, preparatele nesterile nu trebuie s4 contin germeni care pericliteaz& snatatea omului. & Controtul microbiologic al produselor farmaceutice Farmacopeele nationale obliga ca produsele farmaceutice administrate parenteral, sau cele utilizate la tratarea arsurilor, ranilor deschise sau cele care se <9Dupa determinarea speciei se trece la testarea serologica cu seruri specifice pentru Salmonella, Shigella si E.coli enteropatogen. Dac& este cazul se pot utiliza si alte seruri. In eventualitatea in care au crescut si alti germeni enterobacteriaceae se face precizarea lor in buletinul de analiza. Determinarea purit&tii microbiologice este utild si obligatorie pentru a evita aparitia unor infectii accidentale suplimentare care pot periclita starea de sdnatate a bolnavilor supusi tratamentului medicamentos. Cars. Cap.4. MICROBIOLOGIA PRODUSELOR COSMETICE 1, Corte minarea 2 2g Se cunoaste de mult capacitatea microorganismelor de a se inmulti in produsele cosmetice, in condifii variate de mediu. Unele microorganisme produc degradarea si prin aceasta cresterea toxicitatii . « A produsului cosmetic pentru organismul uman. dus la descoperirea nte in chimie, teh si introducerea unor noi substanfe, utilizate larg in industria cosmetica. Aceste substante sunt utilizate ca solventi, agenti activi de suprafata, vehiculi sau baze pentru prepararea produsului cosmetic. Prin aceasta, in anumite condifii, poate sa creascd capacitatea de dezvoltare a germenilor, dar si diversitatea lor. Majoritatea produselor cosmetice intra in contact cu pielea sau mucoasele, favorizind posibilitatea patrunderii si unor germeni patogeni, conditionat patogeni sau nepatogeni. Apare, deci, o patologie specifici de naturé microbiana, patologie care poate fi corelata cu sensibilitatea alergicd a unor persoane fat de unele componente ale produsului cosmetic. Din acest motiv, este necesar ca produsele cosmetice sa fie supuse controlului microbiologic de catre laboratorul firmei producatoare (controlul de calitate), dar si de laboratoare specializate in cercetarea produselor cosmetice sau de laboratoare de sanatate publica.Controlul microbiologic a orcarui produs farmaceutic trebuie si se desfasoare irea probelor; 2) pregitirea produsului in mai multe etape: 1) recoltarea si preg’ cosmetic in functie de consistenta si starea fizicd si 3) analiza microbiologica propriu- zisa. ¢ rol var Pua 5,4 Recoltarea si pregitirea probelor 2 octet -C acetal ine ae lm Numiérul-de probe recoltate trebuie sa fie statistic reprezentativ: - cantitatea necesara pentru analiza microbiologica este in jur de 10 g/ml; daca produsul analizat este sub 10 g/ml se recolteaza toata cantitatea; - produsul se analizeazi imediat ce a intrat in laborator; daca cercetarea microbiologica nu se poate efectua imediat, produsul se depoziteaz la temperatura camerei (15-20°C), sau la temperatura indicat de producator. Se va evita termostatarea, refrigerarea sau inghefarea produsului inainte sau dupa analiza; - proba se inspecteazA macroscopic si se vor face observatii specifice referitoare la culoarea produsului daca este corespunzitoare sau modificati, consistenta, continuitate sau contiguitate la scurgere, miros specific sau nespecific (alterare), aspectul si integritatea ambalajului; - inainte de deschidere, ambalazul este supus dezinfectiei exterioare cu 0 mixtur& apoasa alcool etilic 80% (V/V) si 1% HCI (V/V); dupa dezinfectie se usucd suprafata prin stergere cu un tampon steril; - dac& din aceeiasi proba se cer multiple analize (microbiologice, toxicologice, chimice etc.), examenul microbiologic are prioritate. In acest caz, cantitatea util diagnosticului microbiologic este dependentd de celelalte examinari, inst pe buletinul de analizi se va mentiona cantitatea care se foloseste pentru examenul microbiologic. De exemplu, daca proba confine 5 g/ml, cel putin 1/5 din proba, deci 1-2 g/ml se utilizeaz& pentru examenul microbiologic.pz. Pregatirea produsului cosmetic in functie de consistenta si starea fizicd Pregatirea produsului cosmetic se face in functie de natura lui: - produsele lichide se vor dilua astfel: la 10 ml proba se adaugé 90 ml solutie diluanté. Daca analizim o cantitate inferioara se respect raportul proba/diluant, deci 1/10. De exemplu, la 5 ml proba se adauga 45 ml lichid de dilutie. - produsele de consisten{& solidi si pulberile se cintaresc aseptic intr-un mojar steril. Astfel, se cint&resc 10 g proba in condifii sterile, se supun mojararii adaugiiid picdtura cu picdtur’ 10 ml Tween 20 sau Tween 80 steril pina la obtinerea unei paste omogene care se dilueaz cu diluant la dilutia 1/10. Omogenitatea probei de analizat este esentiald in analiza microbiologica. produsele uleioase (creme si uleiuri). Aproximativ 10 g produs se intoduce intr-un mojar steril. Se mojareazi cu insistenté adaugind picdtur’ cu picdtura 1,0 ml ulei.de parafina steril si apoi 1,0 ml Tween 20 sau 80 steril. Se continua adaugarea de diluanti pind la obtinerea in final a unei dilutii de 1/10. - aerosolii sub forma de pulberi, sipunuri, lichide si alte produse similare dupa desinfectarea ambalajului se preia in mod steril intr-un flacon steril 10 g din proba. Operatia se efectueazA la balanta si proba se dilueazi la o dilutie de 1/10. Dac& aceasti operatie nu este posibila, cum este cazul deodorantilor se sifoneaza produsul timp de 30 sec intr-un vas cu solutie diluanta sterila. Produsul din flaconul steril se amestecd bine.Cantitatea de solutie diluanta din flacon trebuie sa fie de 90 ml. Indiferent de natura produsului probele vor fi supuse dilutiilor zecimale pina la obtinerea unor dilutii cu un domeniu de 10/10"; dilutia de pornire fiind de 10 g/ml Ja 90 ml lichid diluant, respectiv dilutia 1/10.73 Analiza microbiologicé propriu-zisd Analiza microbilogic’ a produsleor cosmetice trebuie sé ia in considerare urmatoarele aspecte: - inc&rc&tura microbiand a probei, respectiv numarul total de unitati formatoare de colonii (NTUFC); - analiza spectrului microbiologic al produsului cosmetic; -_prezenta unor germeni de interes medical. Analiza numarului total de unitati formatoare de colonii (NTUFC), este operatia ce urmareste punerea in evidenta a formelor microbiene de natura bacteriana levuriana si fungicd prezente intr-o proba: Metodologia cuprinde: pregiitirea mediilor de cultura, inocularea, termostatarea si analiza unititilor formatoare de colonii. (citirea probelor). Mediile de cultura utilizate sunt: geloza simpl4, nutritiva pe bazd de pepton’ triptica, in cazul bacteriilor si mediul de culturé Sabouraud, pentru levuri si fungi. Pentru realizarea procesului de inoculare trebuie realizaté operatia de obfinere a diluiilor. In cazul bacteriilor metodologia consta i - dilutiile bine omogenizate se repartizeaza in duplicat in placi Petri, pipetind cite un ml in fiecare placa; - in fiecare plac Petri se toam 12-15 ml gelozé simpla racitd la 45-47 C, omogenizind bine amestecul prin miscarea placii in sensul cifrei 8; - se termostateaza plicile Petri (Intoarse cu gura in jos) Ia 35-37 C, timp de -48 ore ; - se citesc placile, luindu-se in considerare cele care contin 30-300 colonii NTUFC se stabileste luindu-se in considerare toate diluitiile sau cel putin trei dilufii succesive care se va imparfi la numarul de dilutii calculate NTUFC se raporteaza la g sau ml. In cazul levurilor si fungilor metodologia consta in:- se insiminteaz cite 1 ml din fiecare dilutie in cite patru placi Petri pentru fiecare dilutie; - in fiecare placa Petri se toarna cite 20 ml mediu Sabouraud; - se amesteca bine respectind traectul cifrei 8; - dupa solidificarea mediului se intore plicile si se termostateaza cite un duplicat din fiecare dilutie la 35-37 C si altul la 28 C, timp de 7 zile. Plicile se controleaza zilnic; ~ se caleuleazé NUFC ca in-cazul-bacteriilor. Daca este cazul se poate se poate face si identificarea taxonomicd a drojdiilor sau fungilor. Analiza spectrului microbian al produsului cosmi In produsele cosmetice pot fi prezenti diferiti germeni, patogeni sau nepatogeni, bacili sau coci, germeni sporulati sau nesporulati, Gram negativi sau Gram pozitivi, aerobi , microaerofili sau anaerobi. Pentru evidentierea acestora este util s4 se foloseascd mai multe sortimente de medii de cultur’, incepind cu mediile simple, cum ar fi :bulion nutritiv sau geloza nuiritiva, medii nutritive pe baz de peptone triptice bogate in acizi aminici si medii imbogatite prin adaosul de produse biologice ,cum ar fi: singe,ser, factori hemoglobinici.Se pot folose de asemenea medii speciale pentru anaerobi, universal sau specifice pentru un anumit grup microbian. In analiza spectrului microbian se pot folosi diferite tehnici de lucru. Telmica de lucru pentru germenii aerobi consti in : ~ se incubeaza cite un ml din dilutia primara a produsului cosmetic in mediul BCT-80, sau in lipsa acestuia se utilizeaza mediul universal 1 IC; ~ se termostateaza 7 zile la 35-37 C urmarind zilnic aparitia turbiditatii. In momentul aparitie unei turbiditati evidente se ins’minteaza cu ansa cite o placa Petri cu geloza nutritiva simpla, geloz singe si mediul McConkey. - se analizeaza coloniile crescute pe unul dintre aceste medii si se raporteazi numarul de germeni.Tehnica de lucru pentru germenii anaerobi const in : - se insimin{eaza cite un ml in eprubete cu cite 15 mediu universal nr.1 IC peste care se adaugii ulei de parafina steril; - eprubetele se termostateazi 7 zile la 35-37°C; ~ daca exista o crestere evident se insiminteaz cu ansa sau cu pipeta Pasteur cite o placa cu mediul gelozi-singe, o ploaca cu mediul Nagler si una cu mediul Willis-Hobbs; ~ se termostateazi placile in conditii de anaerobioza ~ se urmareste aparitia germenilor anaerobi precum si activitatea lor lecitinazica, manifestati de Clostridium bifermentans, Cl perfringens, Cloedematiens, Cl.septicum activitatea proteolitic’ manifestat predominant de Clostridium sporingenes, Cl.bifermentans, CL.histolyticum Se recomanda gi efectuarea unui frotiu colorat Gram in vederea analizei morfologice a germenilor anaerobi formatori de colonii pe mediile de cultivare. Analiza culturilor care au crescut atit pe Dupé termostatare se trece la examinarea coloniilor mediile aerobe cit si pe mediile anaerobe.Se va'urmari aspectele morfologice, comportamentul enzimatic, serologice,genetice,etc. - se efectuiaza un frotiu Gram din coloniile izolate; - se selecteaz coloniile Gram-negative si Gram-pozitice si se repicd pe mediile specifice care si nu modifice propietatile morfologice si biochimic; - se efectuiaza frotiuri, se coloreazi Gram - se fac testele biochimice, de recomandat ar fi : testul oxidazei, testul catalazic, indologenazei,testul de reducere a nitratilor, producerea de hidrogen sulfurat, descompunerea zaharurilor sau alcoolilor cu formare sau nu de gaze, metabolizarea unor aminoacizi, precum si alte teste considerate ca fiind necesare. 79Pentru incadrarea germenilor in gen sau specie se utilizeaza rational unele din testele mentionate, tinind seama de aspectul morfologic al bacteriei, comportamentul la colorare Gram si comportarea lor fata de diferite medii. Analiza germenilor patogeni Sunt supuse acestei analize in special bacteriile ce apartin genului Salmonella, Staphylococcus aureus, si Pseudomonas sp. ~ Salmonella sunt bacterii mult implicati in patologie si au o larga rispindire in medijul extern.Pentru analiza diferitor specii se poate folosi o metodologie specifica. Coloniile obtinute pe mediul McConkey se repici si se trec pe mediul TSI si mediul AABTL, iar dupa crestere se testeaza: ~ cresterea spcifica pe mediul TSI ,se urmareste descompunerea ghucozei cu formare sau nu de gaze si producerea de hidrogen sulfurat; agluticarea cu ser polivalent H; aglutinarea cu ser polivalent O; aglutinarea cu ser polivalent specific de grup zero; fermentarea dulcitolului; decarboxilarea lizinei; testul ureazei care trebuiewé fie negativ. Pentru un diagnostic prezumtiv se poate practica aglutinarea screening cu ser polivalent Ha unei colonii lactozo negativa. Coloniile lactozo-negative se repicd in mediu bulion nutritiy si se termostateaza 4-5 ore la 37 C pind la aparitia opalescentei. Se obtine o noua cultura cu care se va inocula mediul TSI, iar 1 ml se trateazi cu 1 ml ser fiziologic formolat 0,6 %.0,5 din acest amestec se trece intr-o eprubet10/100 peste care se adauga 0,5 ml ser polivalent H . Dupa o ord se termostateaz la 37 C si se urmareste formarea de flocoane, test pozitiv indica prezenta antigenelor H. -Staphilococcus aureus se analizeaza dupa schema: - medii de cultura: Vogel-Johson sau Chapman; - din dilutia 1/10 si 1/100 efectuate pentru NTUFC se repartizeazé cite 0,5 ml in fiecare placa Petri cu mediul Vogel-Johnson sau Chapman; 80~ se raspindeste cultura uniform pe toata suprafata mediului; ~ se termostateaza la 35-37 C, timp de 48 ore; ~ dupa 48 ore de termostatare se citese placile, observindu-se coloniile caracteristice: colonii negre cu luciu metalic cu sau fara zona galben pe mediul Vogel-Johnson sau colonii galbene cu zona galbena pe mediul Chapman.; ~ se repic& pe geloz4 nutritiva 10 colonii caracteristice; - se termostateazi coloniile repicate 24 ore la 35-37 C ; - cocii Gram-pozitivi, cu aspect specific la examenul microscopic se testeaza pentru evidentierea activitatii coagulazei; ~ se calculeaza numérul de colonii coagualazo- pozitive.Se noteaza cite colonii din 10 au fost coagulazo-pozitive si se raporteaza la numarul total de colonii cu aspect caracteristic de pe fiecare placa Petri. - Pseudomonas sp. Este o bacterie intinlita in mod frecvent in produsele farmaceutice si cosmetice. Caracteristicile de gen a acestei bacterie sunt: sunt germeni Gram- negativi, asporogeni, cu activitate catalazica, de obicei oxidazi-pozitivi, scindeazi glucoza pe cale oxidativa cu exceptia lui Pseudomonas iculis, P.acidovorans si P. testoteroni,Pentea alcaligenes,P.pseudoalcaligenes, P.v. incadrarea lor in gen si specie se vor efectua urmitorele teste: - coloratia Gram si testul pentru mobilitate; = testul pentru oxidaz, deoarece nu toate speciile de pseudomonas sunt oxidaza-pozitive; - determinarea capacitatii de scindare oxidativa a glucozei, lactozei si maltozei, folosind mediul Hugh-Leifson; - testarea capacitatii de utilizare a zaharozei, manozei, manitei, xilozei, galactozei si fructozei; = testarea capacitatii de hidroliza a esculinei; - testarea capacitatii de scindare a ureei; - testarea capacitatii de reducere a nitritilor; 81