Business mare i mic: avantaje i dezavantaje

Dup dimensiunea lor (n realitate dup numrul persoanelor ocupate), ntreprinderile pot fi: mici, mijlocii, mari. Criteriul
dup care o ntreprindere este inclus ntr-o categorie sau alta difer de la o ar la alta. De regul, ntreprinderile mici au
pn la 100 de salariai, cele mijlocii - ntre 100 si 500, iar cele mari mai mult de 500 de salariai. n Frana ns, de
exemplu, exist o alt clasificare: 0-9 salariai - ntreprindere artizanal; 10-49 - ntreprindere mic; 50-499 - ntreprindere
medie; peste 500 de salariai - ntreprindere mare. RM are o alt tipologie a ntreprinderilor: cele cu 0-20 salariai snt
numite ntreprinderi micro; ,,mici - cele care angajeaz ntre 21 i 75 de persoane; 76-499 - ,,medii; i peste 500
de salariai - ,,mari.
ntreprinderile mici constituie, ntr-un fel, nsui fundamentul economiei de pia. Mai mult, de regula, datorita
cheltuielilor de productie reduse (lipsa cheltuielilor pentru publicitate, gestiune etc.) si a capacitatii de manevra,
aceste intreprinderi mentin mereu aprinsa flacara spiritului de concurenta. Din aceste considerente, in tarile cu o
economie dezvoltata, statul sprijina intreprinderile mici, inclusiv prin elaborarea unei legislatii antimonopol.
In intreaga lume predomina numeric intreprinderile mici. Astfel, in SUA, din cele circa 20 de milioane de
intreprinderi, 70% snt intreprinderi mici. n Franta ponderea intreprinderilor mici este i mai mare. n aceasta tara
circa 94% din numarul total de ntreprinderi angajeaza mai putin de 10 salariai. Mai mult, 60% din toate
intreprinderile franceze n general nu au nici un salariat. Predominarea numerica a ntreprinderilor foarte mici este o
trasatura specifica a Frantei. n Germania, din contra, este foarte insemnata ponderea intreprinderilor mijlocii. n
RM, circa 90% din numarul total al intreprinderilor, in principal din agricultura nu folosesc munca salariata sau o
folosesc ocazional.
ntreprinderile mari, desi relativ nu prea numeroase, asigura producerea partii covirsitoare, in unele tari pina la
70-90% din volumul total de bunuri si servicii produse. Aceste performante se datoreaza crearii conditiilor optime
pentru aplicarea in practica a realizarilor progresului tehnico-stiinjific. Anume intreprinderile mari asigura
stabilitatea i progresul in intreaga economie. In SUA, circa 700 de mii de intreprinderi falimenteaza anual. Acestea
sint, in fond, intreprinderile mici, rareori cele mijlocii, dar niciodata cele mari, care ii schimba doar proprietarul.
Desi fiecare categorie de intreprinderi (mari, mijlocii si mici) are un sir de avantaje specifice, precum si anumite
neajunsuri, impreuna se completeaza, formind un sistem economic viabil, dinamic i eficient
ntreprindere mic si mijlocie dimensiune optim
IMM-urile joac un rol nsemnat n economie din urmt motive:
- Supleea structurilor care le confer o capacitate ridicat de adaptare la fluctuaiile mediului economic;
- ntreprinderile mici i mijlocii se pot integra relativ uor ntr-o reea industrial regional, ceea ce contribuie pe
de o parte la dezvoltarea economic a regiunii respective, iar pe de alt parte la reducerea omajului i creterea
nivelului de trai, pentru c ofer locuri de munc;
- Dimensiunea lor redus, care contribuie la evitarea birocraiei excesive i la evitarea dezumanizrii;
- IMM-urile formeaz la nivelul individual un ansamblu mult mai uor de controlat/condus.
IMM-urile sunt organisme cu vocaie industrial sau comercial cu un centru de profit i cu o singur activitate.
Rolul i importanta IMM-urilor decurg din urmtoarele trsturi ale acestora:
1) Ofer noi locuri de munc
2) Favorizeaz inovarea i flexibilitatea
3) Se constituie practic n locuri unde personalul se perfecioneaz i de unde se poate ndrepta apoi spre
ntreprinderile mari
4) Stimuleaz concurena
5) Ajut la buna funcionare a ntreprinderilor mari pentru care presteaz diferite servicii sau produc diferite
subamsamble
6) Fabric produse i presteaz servicii n condiii de eficien.
IMM-urile formeaz un univers caracterizat prin diversitate, dinamism i flexibilitate. Starea de sntate a
oricrei economii depinde de numarul de IMM-uri create n fiecare an. Mobilitatea IMM-urilor i adaptarea la
cerinele, dinamica pieei induc o serie de elemente specifice in abordarea teoretic i n modalitile de practicare a
managementului n cadrul acestora. Ponderea ntreprinderilor mici i mijlocii n economia rilor dezvoltate
este deosebit de important, iar contribuia lor la realizarea produsului naional brut, a exportului, la crearea unor noi
locuri de munc este substanial.
n general, ntreprinderile mici i mijlocii ocup 60% din producia bunurilor de consum i 20% n industria
bunurilor de echipament i bunurilor intermediare. De altfel, ntreprinderile mici i mijlocii au ptruns pe anumite
domenii de vrf, obinnd chiar exclusivitate n raport cu marile ntreprinderi.
Un domeniu de performan al ntreprinderilor mici i mijlocii este reprezentat de subcontractri, mai ales pentru
activiti specializate i servicii.
Acest lucru este evident n economia rilor dezvoltate, dar i a unora aflate nc ntr-o situaie economic n
dezvoltare. Comparnd densitatea medie la mia de locuitori numrul de ntreprinderi mici i mijlocii active n anul
2000, care a fost n Uniunea European de aproape 50%, se distribuie foarte inegal: 20% n Irlanda, aproximativ
40% n Frana i Germania, deci sub media din Uniunea European, 56% n Marea Britanie, peste 61% n Spania,
peste 64% n Portugalia, 66% n Italia i aproximativ 70% n Grecia. Diferenele vizibile in de politica statului
respectiv, de aplicarea politicilor regionale, de spiritul i chiar de curajul ntreprinztorilor.
Existena i activitatea IMM-lor se desfoar pe coordonate trasate sau determinate de caracteristicile distinctive
ale acestora:

 Dimensiunea redus: determin un potenial redus al ntreprinderii, conduce la limitarea cotei de pia, determin
imposibilitatea unor reduceri substaniale ale costurilor unitare i aduce ntreprinderea n situaia de a face fa unei
concurene puternice din partea ntreprinderilor mari. O cale de a evita aceast concuren pentru IMM-uri poate fi
aceea de a juca rolul de furnizor sau subcontractant pentru aceste nteprinderi mari.
Un ritm ridicat de creare i faliment: este un factor care determin starea de sntate a unei economii, motor de
dezvoltare a oricrei economii.
Specializarea: e determinat de dimensiunea lor redus.
Ponderea redus pe pia: prezint avantaje i dezavantaje. Printre avantaje amintim cunoaterea mai bun a
cererii i o flexibilitate mai ridicat la modificrile care se pot manifesta pe pia.
Dificulti la intrarea i ieirea de pe o pia: pentru IMM-uri pia cea mai bun i convenabil e aceea cu
bariere mai ridicate la intrare i mai reduse la ieire. Aceast pia ofer obinerea unor ctiguri mai stabile.
Cele mai grave probleme care influenteaza negativ activitatea antreprenorilor sunt:
- imperfectiunea bazei legislative a activitatii de antreprenoriat;
- neeficacitatea sistemului de impozitare;
- dificultatea si costul ridicat al nregistrarii noilor intreprinderi;
- imperfectiunea sistemului se licentiere a activit de antreprenoriat;
- dificultatea si costul ridicat al certificarii si standardizarii productiei marfurilor si serviciilor;
- controlul si supravegherea excesiva asupra activitatii de antreprenoriat.
Cele mai des efectuate controale sunt executate de:
- inspectoratul Fiscal de Stat 96% din respondeni;
- Garda Financiar 89%;
- Poliia Economic 81%;
- centrul de Medicin Preventiv 56%;
- Direcia Protecia Civil i Aprare mpotriva incendii - 16%.
Fiecare al 10-lea control este efectuat de reprezentantii primariei si politiei. Aceasta ultima problema a fost
rezolvata partial prin introducerea registrului de evidenta a controalelor agentilor ec.
Crearea in anul 1994 a Fondului pentru sustinerea antreprenoriatului si dezvoltarea businessului mic in RM, fiind
imputernicit de catre Guvern de a se ocupa cu diferite tipuri de activitati: creditarea businessului mic; garantarea
creditelor; studierea, deservirea informationala si consultativa a antreprenorilor mici; realizarea si coordonarea
politicii de stat de sustinere a businessului mic, nu si-a realizat pe deplin misiunea. Pe intreaga perioada de activitate
Fondul a eliberat doar citeva zeci de credite, celelalte functii raminind nerealizate. In ultimii ani (1999-2000)
finantarea de catre Fond a sustinerii si dezvoltarii micului business, practic s-a intrerupt, multe din intreprinderile
inregistrate asa si nu si-au inceput activitatea antreprenoriala din lipsa de capital initial, altele falimenteaza sau din
cauza impozitelor exagerate completeaza businessul tenebru.
Problemele principale cu care se confrunta IMM pot fi sistematizate astfel:
decapitalizarea acestora ca urmare a inflatiei, fenomen care a condus la reducerea sustantiala a capacitatilor de
productie;
incapacitatea de plata, care duce la faliment. Catre 6 martie 2000 au fost rambursate doar 44% din suma totala
de credite alocate IMM, 42 de agenti economici, detinatori de credite, fiind deferiti judecatoriei economice;
Au ieit n eviden unele lacune privind:
- imperfectiunea actelor normative ce reglementeaza activitatile antreprenoriale;
- concentrarea activitatii Fondului asupra executarii unei singure functii - asistenta financiara, accentul fiind pus
asupra unei singure surse de finantare - bugetul de stat;
- lipsa controlului asupra acordarii, utilizarii rationale si rambursarii creditelor;
- lipsa transparentei si controlului asupra activitatii Fondului care a condus la incalcarea Regulamentului privind
conditiile si ordinea acordarii creditelor si subsidiilor cu inlesniri;
- inexactitatea rolului central al Fondului: fie aceasta o institutie, care se ocupa exclusiv de acumularea si
repartizarea resurselor financiare sau ca trebuie sa se ocupe si de coordonarea politicii de stat privind sustinerea
micului business; fie ca efectueaza creditarea directa si garantarea creditelor sau activeaza prin intermediul bancilor,
altor institutii financiare;
- lipsa unei strategii de dezvoltare a fondului si acordarea creditelor doar pe termen mediu si lung, fapt ce a
condus la imobilizarea de resurse financiare si reducerea vitezei de rotatie a acestora, la reducerea capacitatii de
creditare a unui numar sporit de intreprinderi.
Specificul RM - lipsa mijloacelor bneti pentru investiii i o pia mic intern de desfacere.
ntreprinderilor mici le este destul de greu sa-si dezvolte singure afacerile, de aceea in multe state se procedeaza
la incadrarea lor in executarea comenzilor de stat: lucrari de constructie, livrarea unor produse etc. La noi au fost
citeva propuneri din partea unor ateliere de incaltaminte sa incalte armata nationala. Raspunsul a fost negativ pe
motiv ca este prea scump. De acord, dar cumpararile incaltamintei de la o intreprindere de a noastra si nu din Turcia,
de exemplu, era un act de sustinere a economiei nationale. Refuzul, de fapt, nu este ilegal, dar este un mod de a
intelege unilateral deciziile guvernamentale privind achizitiile publice, conform carora ele se fac prin tender, care
este cistigat de cei care propun cele mai avantajoase conditii.
Se pare, insa, ca la acest capitol mai este o problema comisioanele platite functionarilor. Ai nostri nu platesc
(pentru ca n-au de unde), pe cind unii importatori pot plati din plin.

Fara a mai descrie si alte modalitati de sustinere a businessului mic, modalitati care nu trebuie cautate cu
luminarea, de altfel, vreau sa spun ca in toate actiunile guvernamentale se simte o frica cronica de a nu-si imbogati
cetatenii.
Piata interna, infim de mica determina sa ne orientam spre pietele externe. Micii intreprinzatorii, desigur, nu pot
singuri sa-si exporte productia. De aceea este necesar asociarea lor, care tot trebuie sa fie stimulata de catre stat. De
exemplu, Irlanda, despre care am mai vorbit, au ajuns sa exporte 90% din productia de lapte si 80% din cascavaluri
tocmai prin intermediul asociatiilor de fermieri si asociatiilor fabricilor de prelucrare a laptelui. Si trebuie de spus ca
statul le creeaza toate conditiile ca ele sa activeze normal, pentru ca altfel, pierderile ar fi enorme.
Desi au fost facute multe promisiuni si a existat chiar un program de stat de sustinere a micului business,
rezultatele sunt departe de a fi optimiste. Mai mult de o treime din intreprinderi au incheiat anul 2000 cu venit zero,
peste treizeci la suta au iesit cu pierderi, iar ceilalti o duc de azi pe miine.
Aceasta se explica prin puterea mica de cumparare a populatiei, lucru care a fost confirmat de mai multe ori de
experti independenti. Orice s-ar produce nu poate fi vindut sau este comercializat un volum ce nu acopera
cheltuielile pentru materia prima, electricitate, arenda, etc.
S-a vorbit de creditul fiscal stipulat in legea bugetului pe anul 2000. Dar pina au fost elaborate instructiunile
respective si modelul de contract cu inspectoratele fiscale a trecut anul si in fine au putut sa beneficieze de acest
credit doar vreo treizeci de firme. Astfel o idee buna a fost in ultima instanta compromisa.
Ar fi de folos pentru intreprinderi mici simplificarea evidentei contabile, iar darile de seama la fisc si alte
instante sa se faca o data pe an si nu trimestrial. Dupa parerea d-lui Roscovan E., presedintele Asociatiei Micului
Business este nevoie ca numarul de formulare contabile sa fie redus cu 60-70%.
Declaratiile privind deschiderea unei linii de creditare a micului business este o poveste de adormit copii. Sunt
banci care au sectii speciale Creditarea micului business, dar ele ramin doar cu denumirea. Nici o intreprindere
mica nu are posibilitati de a lua credite in conditiile in care dobinda este de 33%. n RM nu exista o politica de
creditare a micului business.
Propunerile Asociatiei Micului Business, care ar impulsiona dezvoltarea intreprinderilor mici:
1) reducerea contributiei la Fond social pna la cota 10% plus 1%;
2) elaborare si adoptarea legii privind protectia proprietatii private;
3) crearea bancilor populare pentru creditarea micului business, bancile sa fie sustinute de guvern;
4) reducerea de acte necesare pentru evidenta contabila.
Conditii necesare pentru dezvoltarea micului business in general:
1. elaborarea unui sistem informational ce ar digitaliza majoritatea tranzactiilor intre institutiile publice si
intreprinderi; astfel relatiile vor deveni impersonale si vor exclude efectul negativ a implicarii factorului uman.
Aceasta ar exclude circulatia inutila de documente si suprapunerea lor. Controlul si verificarea vor fi simplificate
considerabil. Aceasta va ridica eficienta si va reduce costurile;
2. serviciile de emitere a permisiunilor la toate nivelurile trebuie revizuite pentru a putea fi simplificate si reduse;
3. transferarea, acolo unde e posibil a functiilor statului sectorului privat.