PO

corpuri român3ști

ETrăzvan țupa

IC 1
 poetic - Monument de aer

Din toate câte nu se spun și poate

chiar lucrurile de nu se întâmplă niciodată
sunt structuri care scot orașe întregi din guri

Bucurii limpezi

ridicate pe neașteptate din ani lungi

de șoapte pe care nu ai apucat să le-nțelegi
dar exact când nu te uiți apar

Coloane de respirații și toane pasiuni clare

peste care ai trece rece dar fiecare
se găsește fix în corpul tău

întins peste toate de la început

până cândva foarte departe
chiar dacă nu ai putut să îți aminești încă

dintr-un capăt la celălalt

al istoriei totul crede sincer într-un singur
corp cu părțile lui unele imaginate altele

prinse în mijlocul fiecărei mișcări

și mai sunt câteva împinse în margini în intensitatea
diurnă a apropierii ca niște unghii ca părul crescute doar

ca să te apere
de zgomotul tău, de căldura fiecărui organ
cu care aprinzi flama calmă a fascinației

2
 lucruri care sunt numai cuvinte
doar când sunt zise există
altfel rămân pentru totdeauna

liniște foșnitoare

și atingerea de fiecare dată când toate astea

sunt spuse undeva se mai află încă
din nou persoana cea mai frumoasă și,

de atâtea ori, ca și poemul, ca și

orașul, persoana asta
ești tu, respirația completă

aprilie 2010