Académique Documents
Professionnel Documents
Culture Documents
i a is toriei
literar e
Obiect
iv
tiini
fic
Istoria este o tiin n sensul
c reunirea, verificarea i
coordonarea faptelor sunt
supuse la reguli speciale de
critic i metod tiinific.
n ce poate
consta
obiectiviate
a n istorie?
n afara de autencitate i
onestitate, noiunea obiectivitii
n-are nici un sens. Orice
interpretare istoric este n chip
necesar subiectiv.
Strngerea
faptelor.
Interpretarea
faptelor.
Reguli?
n coal se studiaz de
obicei o oper literar sub
raportul fondului, al formei,
al nruririlor, al soartei
literare, crezndu-le criterii
tiinifice absolute, care n
fond nu sunt dect nite
puncte de vedere personale.
Condiiile de
a putea fi un
critic literar
Critica este o
vocaiune aa cum
sunt poezia, romanul
i celelalte arte. Nu
poi fi critic doar cu
voin.
Recunoaterea
frumosului se
identific cu aceea de
al produce.
Sim critic ( M.
Dragomirescu)
Activitatea ce judec =
gust
Activitatea productoare
= geniu
Pregtire
teoretic
Disciplin de
cercettor
erudit.
Cultur
filosofic
Cunoaterea vast i
sistematic a literaturilor
universale.
Istoricul nu trebuie s
porneasc dinuntru n afar
ci dinafar nuntru
NU istoria literar este totul, ci
istoricul literar, i acesta trebuie
s fie un om de o mare
capacitate intelectual.
Critica
izvoarel
or
Izvoare
vii/crturre
ti
(Gustave
Rudler)
Izvoare
negative/
pozitive
Izvoare
contiente/
incontiente
Critica
genetic
1. senzaii
2.Sentimente
3.idei, adic fondul
psihologic