Vous êtes sur la page 1sur 9

Este BDSM o parafilie?

Roxana Maria Rusu

Diagnosticarea deviantelor sexuale este bazata in mare masura pe


influenta valorilor socio-culturale dominante si pe eforturile societatii de a
produce conformism. Prejudecatile, atitudinile stereotipe si interpunerea
valorilor morale fac ca intelegerea parafiliilor sa fie un proces dificil
(Mitrofan & Dumitrache, 2010), unii autori fiind de parere ca principalul
criteriu in diagnosticarea acestora este codul moral (Silverstein, 1984,
apud Mitrofan & Dumitrache, 2010).
Aceasta lucrare urmareste sa analizeze aspectele practicilor sexuale
tip BDSM practici ce au la baza dominarea si supunerea partenerului,
legarea si disciplinarea lui, insotite de extazul sexual la receptarea sau
provocarea durerii (Mitrofan & Dumitrache, 2010) dintr-o perspectiva
obiectiva, incluzand punctul de vedere al practicantilor BDSM.
Sadomasochismul este termenul umbrela folosit pentru a descrie
aceasta clasa de activitati, acronimul BDSM (bondage, disciplina,
dominatie, submisivitate, sadism si masochism) fiind folosit pentru
descrierea acestor comportamente in cultura populara (Lehmiller, 2014).
In comunitatea BDSM, acest termen se traduce prin sadomasochism
consensual (Williams et al., 2014).
Circuitele placerii si durerii sunt interconectate in cazul persoanelor
care prefera aceste practici supunandu-se durerii ei ating placeri
maxime. Freud a descris sadismul si masochismul ca fiind complementare
(Mitrofan & Dumitrache, 2010). S&M implica, pe langa durere, si umilirea
ca parte a sexualitatii. In majoritatea intalnirilor S&M, un partener joaca
rolul dominant (master, Lord) si celalalt rolul submisiv (sclav, Mistress)
(Cross & Matheson, 2006; Wiseman, 2000, apud Caroll, 2010).
Intr-un articol recent, prolificul autor Todd B. Kashdan (2014), atrage
atentia asupra stigmatizarii si discriminarii sociale cu care se confrunta
practicantii BDSM, datorate prejudecatilor.
In primul rand, activitatile sado-masochiste sunt mai comune decat
se crede, statisticile indicand ca intre 10-15% din populatie a avut cel
putin o experienta de acest tip (Janus & Janus, 1993, apud Lehmiller,
2014). Unele cupluri pot folosi aceste practici ca variatii ale actului sexual,
fara alte elemente S&M hardcore (Comfort, 1987, apud Caroll, 2010). In al
doilea rand, desi masochistii simt placere cand experimenteaza durere in

timpul actului sexual, ei nu gasesc placuta sau excitanta orice forma de


durere.
In al treilea rand, majoritatea oamenilor tind sa asocieze practicile
BDSM cu activitati extreme si cu instrumente de tortura - probabil datorita
reprezentarilor BDSM in mass-media, insa practicantii prefera durerea
moderata sau chiar simbolica SSC (safe, sane and consensual sigur,
teafar si consimtit) fiind mantra in cele mai multe comunitati BDSM.
Cele mai comune practici BDSM raportate includ bondage, flagelarea
usoara, legarea la ochi sau calusul activitati cu risc scazut de pericol
(Sandnabba, Santtila, Alison, & Nordling, 2002, apud Lehmiller, 2014).
Unele persoane pot participa la un singur tip de practica, in timp ce altele
se pot implica intr-o varietate mai larga de practici BDSM (Kleinplatz &
Moser, 2006; Wiseman, 2000, apud Caroll, 2010). Comunitatea utilizeaza
ca si cadre de baza SSC (Safe, Sane and Consensual) sau, mai recent,
RACK (Risk Aware Consensual Kink), in ideea structurarii negocierii
participarii in activitatile BDSM. Si mai recent s-a propus de catre Williams
si colaboratorii sai, psihologi la Centrul pentru Sexualitate Pozitiva un
cadru alternativ pentru negocierea BDSM 4Cs: Caring, Communication,
Consent and Caution, ca raspuns la limitele conceptuale si practice ale
celorlalte cadre. In timp ce SSC si RACK se focuseaza pe doua concepte
esentiale consimtamant si siguranta/constientizarea riscului, 4Cs retine
aceste concepte generale si adauga dimensiunea de grija si comunicare,
acestea fiind interconectate (Williams et al., 2014).
Alison si colaboratorii (2001) au derivat empiric patru scenarii
sexuale in raport cu activitatile SM: hipermasculinitatea (folosirea
vibratoarelor, etc.), administrarea durerii (aplicarea carligelor, palmuirea,
biciuirea, etc.), umilirea (flagelarea, umilirea verbala, etc.) si restrictia
fizica (bondage, catuse, lanturi, etc.) (Alison et al., 2001, apud Sagarin et
al., 2009).
In al patrulea rand, multi oameni considera ca BDSM este patologic
deoarece sadismul si masochismul sunt incluse in DSM si pentru ca se
promoveaza stereotipul conform caruia cei care asociaza durerea cu sexul
au fost abuzati in copilarie si acum au dezvoltat probleme psihologice ca si
adulti in realitate, cei care practica BDSM nu au mai multe tulburari
psihice decat cei care nu practica. Mai mult decat atat, cercetarile arata ca
BDSM nu este asociat cu abuzul in copilarie sau cu distresul psihologic la
maturitate (Richters, de Visser, Rissel, Grulich, & Smith, 2008, apud
Lehmiller, 2014). Bauimeister (1988) sugereaza faptul ca este mai probabil
din partea celor care nu au fost opresati sau abuzati sa `evadeze din sine`
prin practici BDSM.

Incercand sa explice aceste practici, psihologul social Roy


Baumeister
sugereaza ca masochismul este in fond o strategie de
eliberare din `povara sinelui`, din constientizarea si perceperea identitatii,
experientere strans legata de stres, anxietate, responsabilitate personala,
sentimente de vinovatie si culpabilitate, presiunea mentinerii unei imagini
pozitive in fata celorlalti, inlocuind-o cu o constientizare bazala, a senzatiei
imediate care polarizeaza constiinta, o noua identitate cu o semnificatie
simbolica (Baumeister, 1988). O perspectiva apropiata este aceea ca
persoanele masochiste se elibereaza de sentimentul de culpabilitate
lasandu-si partenerul sexual sa le controleze, abuzeze (Mitrofan &
Dumitrache, 2010). Durerea poate disipa anxietatea si insecuritatile care
impiedica placerea sexuala, redirectionand atentia de la sine.
Odata ce eul este adus la un nivel bazal, stare ce a luat numele de
subspatiu in comunitatea BDSM (Sagarin, 2015), se poate produce
transformarea identitatii, explica Baumeister. A fi altcineva este urmatorul
pas din evadarea din sine, iar manifestarea umilintei si audienta
(partenerul) au un rol esential (Baumeister, 1988). Subspatiul, ca stare de
constiinta modificata, corespunde rolului submisiv, stare asociata cu
alterarea functiilor executive, sentimente de plutire, pace, a fi aici si acum
in contrast, rolului dominator ii corespunde starea de topspace, stare de
flow asociata cu atentie focusata, pierderea constiintei de sine si
peformanta optima (Sagarin, 2015).
In literatura de specialitate, academica, pe aceasta tema se
regasesc doua tipuri de abordari prima care a descris practicile SM ca
parafilii sau patologii (Krafft-Ebing, 1886; Freud, 1938; Money, 1986, apud
Cutler, 2003), iar a doua a descris si analizat aceste comportamente fara
sa aplice judecati morale (Gebhard, 1969; Spangler, 1977; Karmel, 1980;
Weinburg, 1995; Moser, 1996, apud Cutler, 2003).
Actualmente, cercetarile au adoptat o perspectiva mai putin
negativa, abordand S&M nu ca simptom al unei patologii mentale, ci ca un
fenomen social relativ sanatos (Gebhard, 1969; Kamel, 1980; Weinberg,
1994, apud Sagarin et al., 2009), practicat de persoane cu educatie inalta
(Breslow, Evans & Langley, 1985; Moser & Levitt, 1987, apud Sagarin et
al., 2009), cu atitudini pozitive despre ei si comportamentele lor (Breslow,
Evans & Langley, 1986; Spengler, 1977, apud Sagarin et al., 2009)
aceste studii au fost facute pe esantioane de subiecti non-clinici, incluzand
cititori ai revistelor S&M si clienti ai sex-shop-urilor care comercializau
echipamente S&M, participanti la workshop-uri SM (Sagarin et al., 2009).
Studiile care urmaresc starea de bine a practicantilor BDSM, desi
putine, evidentiaza normalitatea psihologica a acestora. Un studiu bazat
pe un esantion de 902 practicanti BDSM si 434 non-practicanti, Wismeijer

si colaboratorii (2013, apud Kashdan, 2014) a relevat ca, in comparatie cu


grupul de control, evaluarile practicantilor au aratat un grad mai mic de
nevrotism si sensibilitate la respingere, un grad mai mare de extraversie,
deschidere la experiente noi, cat si al constiinciozitatii, dar un grad mai
mic de agreabilitate mai cu seama in cazul dominantilor, decat in cazul
submisivilor. Din punct de vedere al atasamentului, a reiesit ca practicantii
BDSM nu au in mod necesar probleme de atasament, ca urmare a unei
istorii traumatice scorurile dominatorilor au fost cele mai mari, iar
submisivii si grupul de control aveau scoruri similare (Wismeijer & Aasen,
2013).
Persoanele implicate in acest gen de practici nu prezinta neaparat
caracteristici psihopatologice desi durerea este scopul primar, insulta si
ranirea nu (Kashdan, 2014).
Brad Sagarin, profesor de psihologie
la Northern Illinois University a cercetat efectele fiziologice si psihologice
ale activitatilor BDSM, precum si daca efectele sunt diferite la dominatori
si submisivi. Rezultatele au demonstrat o crestere apropierii, scaderea
stresului si stare alterata de constiinta, diferita in functie de rol
subspace, respectiv topspace. Consensul este fundamental, si delimiteaza
BDSM de abuz, insotit de mecanisme care intaresc consensul si protejeaza
starea de bine (Sagarin, 2015).
Participantii cluburilor si conferintelor SM demonstreaza prevalenta
relatiilor de lunga durata de calitate tip BDSM, in contrast cu o buna parte
a literaturii academice, cat si BDSM despre acest stil de viata, care neaga
probabilitatea acestor relatii. In lucrarea lui de doctorat, Cutler (2003)
exporeaza vietile si relatiile a 33 de indivizi (17 cupluri heterosexuale) care
se definesc ca participanti activi ai practicilor BDSM, practicand
comportamente sadomasochiste si/sau dominante si submisive ca parte
obisnuita a relatiei, in scopul evaluarii dinamicii acestor relatii, inclusiv
alegerea partenerului, dinamicile de putere si negocierea sexuala (Cutler,
2003). In ce priveste literatura provenita din interiorul comunitatii BDSM,
primul autor de acest tip (Townsend, 1972, apud Cutler, 2003) a raportat
putine relatii SM de lunga durata, sugerand ca practicantii SM gay
functioneaza cel mai bine cu parteneri ce nu sunt practicanti SM,
satisfacandu-si nevoile de acest tip in afara relatiei.
Toti respondentii au declarat ca sunt impliniti cu ceea ce sunt si multi
dintre ei au spus ca a fost un lung drum de auto-cunoastere. Ei valorizeaza
interesele si activitatile BDSM povestind despre beneficiile acestui stil de
viata, mentionand schimbari precum crestere personala, constientizare de
sine, contributie in ce priveste relatia, conexiune cu comunitatea BDSM,
sentiment de apartenenta si sex mai bun. In ce priveste relatia, cea mai
puternica valoare mentionata de respondenti a fost comunicarea,

respondentii demonstrand solutii elegante de comunicare si recadrare a


dificultatilor aparute in relatie. Aceasta deschidere include conceptul de
transparenta dezvaluirea tuturor sentimentelor si nevoilor de catre
submisiv dominatorului, transparenta care permite dominatorului sa faca
alegerile potrivite, rezultatele indicand un nivel inalt al cunoasterii sexuale
a apartenerului.
Majoritatea respondentilor au deprins abilitatile pentru activitatile
BDSM in cadrul comunitatii BDSM a invata de la altii si a putea sa te joci
cu ei implica comunicare extensiva despre legaturi, granite, dar si gelozie
si poliamorie. Respondentii au aratat un grad mare de entuziasm pentru
aventura si placere de a descoperi noi aspecte alaturi de partener.
Congruenta povestilor despre `cum ne-am cunoscut` si `cum ne-am
indragostit` indica o mitologie comuna fundamentala in relatia de cuplu, ei
co-construindu-si realitatea, dat fiind ca conceptele de sclav si stapan nu
sunt obisnuite in societate. In sensul a co-constructiei, cuplurile folosesc
frecvent ritualuri - pentru stabilirea rolurilor, pentru apropierea de
partener, pentru a initia jocul SM, pentru a discuta conflictele si a se ingriji.
Dintre cele 17 cupluri, 12 au raspuns ca partenerul dominant are
control asupra submisivului in viata de zi cu zi, insa jocurile de putere sunt
flexibile. In ce priveste sarcinile casnice, in majoritatea cazurilor partenerii
analizau care ar fi mai potrivit pentru o sarcina anume si o atribuiau in
functie de acest criteriu. Descriind raportul de putere, partenerii dominanti
au mentionat ca ei au ultimul cuvant si decid asupra sexului, pedepselor,
imbracamintii si banilor, cat si asupra activitatilor recreative. Aria de
putere a submisivilor include hrana, aspectele ce tin de sanatate, munca,
finantele familiei si achizitiile majore, relationarea cu copiii si familia
(Cutler, 2003).
Raspunsurile directe practicantilor sunt esentiale in intelegerea
acestei dinamici. Iata raspunsul unei femei submisive: Cred ca am
suficienta putere personala in aceasta relatie in sensul ca imi pot exprima
opiniile si acestea sunt luate in consideratie. El are ultimul cuvant, dar
daca unul din noi nu vrea sa `se joace` sau eu am sentimentul ca nu
vreau ca el sa o faca cu altcineva, imi pot spune punctul de vedere si el va
asculta. Si daca spun ca nu vreau nici in ruptul capului sa ma joc cu un
lucru sau altul, el respecta asta. (Cutler, 2003).
Un barbat dominant spune ca: in termeni de putere, eu o cam
detin aici. Aleg sa ii ofer partenerei mai multa libertate in comparatie cu
alti dominatori, dar imi exercit controlul asupra persoanelor cu care `se
joaca`, sau daca are contact cu altcineva. Daca este cineva cu care nu
sunt de acord si ea ar vrea sa aiba contact cu el, NU-ul meu este

absolut, iar ea nu ar face niciodata asa ceva fara permisiunea mea.


(Cutler, 2003).
O dominatrix povesteste: Punerea zgardei incepe de vineri, cand el
vine de la munca, si si-o da jos duminica. Se intampla 100% in week-enduri. Cand iese din dus, el imi da zgarda, iar eu i-o pun. Dar in afara weekeend-urilor, nu este o practica continua. In unele zile cand ajunge acasa si a
avut fantezii toata ziua, imi vine sa imi spuna ca Iubito, m-ai tinut in
padure toata ziua! si eu sunt ceva de genul Ce?! Oh, oh, ok. pentru ca
nu am chef mereu depinde de ce fac in momentul in care el ajunge
acasa. Uneori sunt zile in care nu fac nimic decat sa fantasmez si atunci
cand ajunge acasa, il intampin cu zgarda la usa, deci mai sunt si exceptii
de la regula. El nu este un sclav pe bune, e doar submisiv, dar nu ma
astept sa ma slugareasca in momentul in care intra pe usa. (Cutler,
2003).
Iata si impresiile unui barbat submisiv: Sunt submisiv si masochist,
de asemenea. Iubesc durerea. Cand ne jucam si eu sunt deasupra, nu ma
simt in regula. Ma simt mult mai bine sa fiu submisiv. (Cutler, 2003).
O femeie switch impartaseste: Noi avem o relatie foarte egalitara.
As spune ca avem doar episoade sexuale bine definite de schimb de
putere. Pentru mine este foarte important sa fie egalitate. Cred ca
functioneaza asa deoarece si el este un barbat egalitarist cu adevarat.
Cred ca acesta este unul dintre motivele pentru care suntem impreuna.
(Cutler, 2003).
Raspunsul unei femei submisive include si experimentarea, drumul
spre cunoasterea de sine: Sunt submisiva si masochista. La inceput nu as
fi spus asta, dar acum ma transform intr-o persoana care adora durerea.
Am fost lesbiana timp de 15 ani. Sunt dominanta la locul de munca, asa ca
in afara dolului sunt mai dominanta decat as vrea sa fiu. Sunt destul de
indrazneata uneori Hai sa o spun altfel: aspir sa fiu submisiva. Sunt mai
degraba incapatanata. Nu am o problema sa fiu sadica, arata-mi numai
cine si cata durere vrea! (Cutler, 2003).
Chiar si in cele mai stricte relatii, partenerul submisiv avea
oportunitatea de a-si exprima dorintele si nevoile, contand alegerile
dominantului I-am spus partenerului meu ca, ca si stapan, el poate sa
imi ceara sa port orice, iar el este atat de dulce Mi-a spus Orice te face
sa te simti confortabil. povesteste o fewmeie submisiva. (Cutler, 2003).
Chiar si in cazul pedepselor, submisivul ii transmite partenerului
dominant ca acesta are dreptul sa il pedepseasca. Pedeapsa este
considerata de ambii parteneri ca ritual de curatare si de anulare a

greselilor, similare ritualurilor religioase. O femeie submisiva impartaseste:


As spune ca am fost pedepsita de doua ori in trei ani o singura bataie.
Dar a fost un ritual in sine. Am discutat despre abatere inainte de
pedeapsa si este aceasta are un rol psihic, mai mult decat o simpla bataie.
Pentru noi, pedeapsa poate avea loc doar dupa ce am discutat problema,
am rezolvat-o si am inteles care ar trebui sa ma comport. Odata cu
pedeapsa vine si sfarsitul absolut a problemei, care nu va mai fi dezbatuta
niciodata. Este foarte greu pentru mine, imi aminteste de copilarie prin
constiinta ca l-am dezamagit pe tata.. Pentru mine este insuportabil sa
stiu ca l-am dezamagit pe Sir intr-un fel.. Vreau sa zic ca plangeam in
hohote cand tata imi spunea Sunt dezamagit de tine.. Si pentru noi,
pedeapsa inseamna ca eu sa recunosc ca l-am dezamagit si el imi da
instrumentele pentru a reface lucrurile nu inseamna atat durerea, ci
sentimentul recunoasterii ca el stie ca am gresit, eu stiu ca am gresit, iar
acum se sfarseste. (Cutler, 2003).
Aceasta viziune se regaseste si la partenerul ei dominator:
Pedeapsa este un act de curatare. Este aplicata numai in cazul in care a
fost vorba despre o greseala foarte serioasa, iar pedeapsa marcheaza
sfarsitul acesteia. Ea este eliberata de responsabilitate. (Cutler, 2003).
Un alt aspect interesant revelat in timpul interviurilor a fost ca
partenerii submisivi isi doreau un control inca mai asupritor din partea
dominatorului, in special in ce priveste jocurile intime sau restrictiile. In
legatura cu acest aspect, un alt studiu condus de autor ce a urmarit
schimbarile hormonale in timpul scenelor SM, partenerii dominati au
relevat o anticipare mai mare a scenei BDSM comparativ cu dominantii
(Sagarin, Cutler, & Cutler, 2002, apud Cutler, 2003). Acest fapt vine in
contradictie cu prejudecata des intalnita ca partenerul dominat este o
victima. Explicatia ar putea fi responsabilitatea resimtita de partenerii
dominatori de a conduce scena (Cutler, 2003).
Sadomasochismul poate fi considerat o parafilie in masura in care nu
sunt respectate cadrele de negociere ale acestor practici, consimtamantul
fiind esential. Aceste coduri (SSC, RACK, 4Cs) sunt foarte interesante
deoarece structureaza aceste interactiuni si ofera membrilor un set de
valori pe care le au in vedere. La fel de interesant din punct de vedere
social este subcultura BDSM, cu propriile ei reguli, practic o societate
alternativa, nonconformista, in interiorul careia relatiile non-BDSM sunt
numite vanilla (vanilla sex, vanilla relations).
Personal, consider ca aceste practici nu ar trebui sa fie considerate
patologice decat in situatii in care nu exista consimtamant sau
constientizarea tuturor riscurilor presupuse de jocurile SM. Apreciez
continua cautare personala, a preferintelor, clarificarea si coerenta

valorilor personale, asumarea acestora si continua discutare a lor cu


partenerul, dar si cu comunitatea BDSM, co-construirea alaturi de partener
a relatiei ce le regasesc in acest stil de viata, cat si coeziunea comunitatii
BDSM, aspecte care, de multe ori lipsesc din raporturile normale,
conformate societatii.

Bibliografie

Mitrofan, L. &
Dumitrache, S. (2010). Parafiliile:
comportamentului sexual uman. Bucuresti: Editura SPER

extremele

Kashdan, T. D. (2014). What Is Sexually "Normal?" Rethinking Pain and


Pleasure. https://www.psychologytoday.com/blog/curious/201404/what-issexually-normal-rethinking-pain-and-pleasure
Lehmiller, J.J. (2014). The psychology of human sexuality. John Wiley &
Sons,
Caroll, J. L. (2010). Sexuality Now: Embracing Diversity. Wadsworth,
Cengage Learning
Wismeijer, A. A .J. & van Assen, M. A. L. M. (2013). Psychological
Characteristics of BDSM Practitioners. The Journal of Sexual Medicine,
10(8), 1943 1952
Baumeister, R. F. (1988). Masochism as Escape from Self. The Journal of
Sex Research, 25 (1), 28-59
Sagarin, B. J. (2015). Never tried BDSM? Go on, its good for you.
http://www.theguardian.com/commentisfree/2015/feb/09/bdsm-good-foryou-fifty-shades-of-grey-relationship
Sagarin, B. J., Cutler, B., Cutler, N., Lawler-Sagarin K. A., Matuszewich, L.
(2009). Hormonal Changes and Couple Bonding in Consensual
Sadomasochistic Activity. Archives of Sexual Behavior, 38 (2), 186200

Cutler, B. (2003). Partner Selection, Power Dynamics and Sexual


Bargaining in Self-Definer BDSM Couples. Dissertation Paper. California,
San Francisco: Institute for the Advanced Study of Human Sexuality
Williams, D. J., Thomas, J. N., Prior, E. E., Christensen, M. C. (2014). From
SSC and RACK to the 4Cs: Introducing a new Framework for
Negotiating BDSM Participation. Electronic Journal of Human Sexuality, 17