Vous êtes sur la page 1sur 3

Aspecte privind Delicvena Juvenil

Delicvena juvenil, cunoscut i sub denumirea de infracionalitate n rndul


tinerilor, este participarea la un comportament ilegal de ctre minori (persoane mai
tinere dect vrsta legal a majoratului). Cele mai multe sisteme juridice prevd
proceduri specifice pentru a rezolva problemele cu minori, cum ar fi centrele de
detenie pentru minori, i instanele. Un delincvent minor este o persoan care este de
obicei sub vrsta de 18 ani i comite un act care, altfel, ar fi fost perceput ca fiind o
infracionalitate n cazul n care acesta ar fi fost un adult. n funcie de tipul i
severitatea de infraciune comis, este posibil ca persoanele sub 18 ani s fie acuzate
i judecate ca i aduli.
n ultimii ani, vrsta medie pentru prima arestare a sczut n mod semnificativ,
iar bieii mai tineri i fete comit infraciuni. Intre 60-80% la sut din adolesceni, i
copii se angajeaz ntr-o form de infraciune juvenil. Acestea pot varia de la
infraciuni de stare (cum ar fi fumatul), la infraciuni de proprietate i crime violente.
Procentajul adolescenilor care svresc infraciuni este att de mare nct s-ar prea
s fie un motiv de ngrijorare. Cu toate acestea, delicvena juvenil poate fi
considerata un comportament normal adolescentin. Acest lucru se datoreaz faptului
c majoritatea adolescenilor au tendina de a recidiva prin comiterea de infraciuni
non-violente, doar o dat sau de cteva ori, i numai n timpul adolescenei. Atunci
cnd adolescenii recidiveaz n mod repetat sau violent, recidiva lor este probabil s
continue dincolo de adolescen, i s devin din ce n ce violenta. De asemenea, este
probabil ca, dac este cazul, sa nceap recidiva si afiarea comportament antisocial,
chiar nainte de a ajunge la adolescen.
Tipuri de delicven juvenil
Delincvena juvenil poate fi mprit n trei categorii: delincven, infraciuni
comise de ctre minori, care sunt soluionate de instanele pentru minori i de ctre
sistemului de justiie; comportament infracional, infraciuni soluionate de ctre
sistemul de justiie penal, si infraciuni de stare care sunt clasificate doar ca atare,
deoarece sunt minore, chiul, de exemplu, tratate de instanele de judecat pentru
minori.
Factori de risc individual
Factori de risc psihologici i de comportament, includ inteligen sczut,
impulsivitatea sau incapacitatea de a amna satisfacia, agresivitate, empatie, i
nelinitea. Ali factori de risc care pot fi evideni in timpul copilriei si adolescentei
includ, comportament agresiv, ntrzieri sau deficiene lingvistice, lipsa de control
emoional (de nvare pentru a controla furia cuiva), precum i cruzime fa de
animale. Copiii cu inteligen sczut sunt mai susceptibili in a face lucrurile rele la
coal. Acest lucru poate crete ansele de a comite infraciuni, deoarece un nivel
Investim n viitorul tu!
Programul IPA de Cooperare Transfrontalier Romnia Republica Serbia este finanat de Uniunea European
prin Instrumentul de Asisten pentru Preaderare (IPA) i cofinanat de statele partenere n program.
Pentru mai multe informaii v rugm accesai www.romania-serbia.net

sczut de educaie, un ataament sczut la coal, i aspiraii educaionale slabe sunt


factori de risc pentru infracionalitatea n sine. Copiii care stau prost la coal sunt, de
obicei si chiulesc iar aceasta poate duce la noi infraciuni. Impulsivitatea este vzut
de unii ca un aspect cheie al personalitii unui copil care prevede infraciuni. Cu toate
acestea, nu este clar dac aceste aspecte ale personalitii sunt un rezultat al
"deficientelor n funciile executive ale creierului" sau un rezultat al influenelor
parentale sau a altor factori sociali. n orice caz, studii de dezvoltare ale
adolescentului arat c adolescenii sunt mai predispui in a-si asuma de riscuri, care
ar putea explica rata ridicat a infraciunilor n rndul adolescenilor.
Mediul familiar si influenta acestuia
Factorii de familie care pot avea o influen asupra infraciunilor includ: nivelul
de supraveghere al prinilor asupra copilului, modul de disciplina a copilului, uneori
pedeapsa deosebit de dura, conflictul parental sau de separare, prini sau frai
infractori, abuz sau neglijare printeasc, precum i calitatea relaiei printe-copil.
Copiii crescui de prini singuri sunt mult mai susceptibili in a comite infraciuni dect
cei care triesc cu cei doi prini naturali. De asemenea, este mult mai probabil ca
copiii care triesc cu un singur printe, pot tri n srcie, care este puternic asociata
cu delincvena juvenil. Cu toate acestea, daca se simte ataamentul fata de printe
iar nivelul de supraveghere este optim copiii din familiile monoparentale nu mai sunt
susceptibili in a comite infraciuni. Conflictul dintre prinii unui copil este, de
asemenea, mult mai strns legat de delicventa dect sa fie crescut de un printe
singur. Daca un copil este supravegheat mai puin sunt mai mari ansele ca el sa comit
infraciuni. Multe studii au gsit o corelaie puternica intre o lips de supraveghere i
delicventa, i se pare cea mai importanta cauza a mediului familial in comiterea
infraciunilor de ctre tineri. Cnd de obicei prinii nu tiu unde sunt copiii lor, ce
activiti au, sau care sunt prietenii lor, copiii sunt mult mai susceptibili in a chiuli de
la coal i a avea prieteni delicveni, aceste lucruri fiind legate de delicventa. O lipsa
de supraveghere este, de asemenea, corelata cu relaiile dificile dintre copii i prini.
Copiii care sunt adesea n conflict cu prinii lor pot fi mai puin dispui s discute
activitile lor cu ei.
Prevenire
Prevenirea delincvenei este un termen general pentru toate eforturile menite
s previn tinerii s devin implicai n fapte antisociale si penale, sau activiti de
alt natur. Deoarece dezvoltarea delincvenei n rndul tinerilor este influenata de
numeroi factori, eforturile de prevenire trebuie s fie complete. Serviciile de
prevenire pot include activiti cum ar fi educaia cu privire la abuzul de substane,
consiliere familial, consiliere pentru tineri, educaie parental, suport educaional.
Creterea disponibilitii i a utilizrii serviciilor de planificare familial, inclusiv
educaie i contracepie ajut la reducerea sarcinii nedorite i a nateri nedorite, care

Investim n viitorul tu!


Programul IPA de Cooperare Transfrontalier Romnia Republica Serbia este finanat de Uniunea European
prin Instrumentul de Asisten pentru Preaderare (IPA) i cofinanat de statele partenere n program.
Pentru mai multe informaii v rugm accesai www.romania-serbia.net

sunt factori de risc pentru delincven. S-a observat ca de cele mai multe ori ,
interveniile la copiii in situaii de risc pot duce la o mai mica rata de infracionalitate
in rndul acestora. Adolescenii rai se reunesc pentru a vorbi despre lucrurile rele
pe care le-au fcut, i aceasta este privit de ctre colegii lor, ntr-o lumin pozitiv,
consolidnd promovarea comportamentului n rndul acestora. Aa cum s-a specificat
mai devreme apartenenta la un astfel de grup poate conduce la un nivel ridicat de
infracionalitate. Cele mai eficiente intervenii sunt acelea care nu numai separa
tinerii de grupurile antisociale si ii plaseaz in grupuri prosociale, dar si in acelai timp
mbuntesc mediul familial prin consilierea prinilor in dezvoltarea abilitilor
printeti.

Investim n viitorul tu!


Programul IPA de Cooperare Transfrontalier Romnia Republica Serbia este finanat de Uniunea European
prin Instrumentul de Asisten pentru Preaderare (IPA) i cofinanat de statele partenere n program.
Pentru mai multe informaii v rugm accesai www.romania-serbia.net

Vous aimerez peut-être aussi