Universitatea Petrol - Gaze Ploieti

Facultatea Siinte Economice

Specializarea MMC

Echipa de proiect:
Manager de proiect:Florea Alexandra
Grupa 50204

Coordonator:
Conf. Univ. Buzoianu Daniela
Lect.Univ. Dct. Mihai Valia

2015-2016

Introducere

1. Scurt istoric al ntreprinderii 4

1.1. Obiectivele i activitile ntreprinderii
2.

Surse de poluare

2.1. Surse naturale de poluare 7

2.2. Sursele de poluare caracteristice activitii umane
3.

Strategii i politici de protecie a mediului 11

3.1. Strategii de protecie a mediului aplicate de Cotnari SA

11

3.2. Obiective strategice, planuri i direcii de aciune pentru reducerea

i prevenirea polurii n domeniul industrial din Romnia 15
4.

Costuri n domeniul proteciei mediului

4.1. Costurile de mediu la nivelul Romniei

17

4.2. Costurile de mediu n cadrul Cotnari SA

19

Concluzii i propuneri
Bibliografie: 21

17

20

Argument

1.Prezentarea ntreprinderii
Dac ne-am putea ntoarce cu aproximativ 2.500 de ani n urm, am gsi pe
dealul Ctlinei o cetate traco-getic, puternic, care struia mprejurimile. n
interiorul cetii, pe o suprafa de 5 hectare se aflau locuinele conductorului
cetii i ale celor apropiai lui, iar jos, la poale, erau aezrile celorlali, ale
oamenilor de rnd care cultivau pmnturile. Descoperirile din interiorul cetii
Ctlina au adus argumente convingtoare despre cultura viei de vie la Cotnari,
tocmai din timpurile lui Burebista (82-44 i.Hr).
Se spune c numele de Cotnari este dat de meteugul cotitului butoaielor
(cot a coti, a msura i ar meter). La 1599 Cotnariul (cu 3.500 de fumuri) era
unul dintre cele mai mari trguri ale Moldovei, dup Suceava i Bacu.
Primele meniuni istorice ale podgoriei de la Cotnari dateaz din secolul al
XVIII-lea. Nicolaie Costin scrie c viile Cotnarilor erau cunoscute nainte de
ntemeierea Moldovei, la 1359, iar A. D. Xenopol menioneaz existena viilor de
aici la 1288. Radu Rosetti merge mai departe i menioneaz podgoria la 1250. O
dat cu nceputul sec. al XV-lea relatrile despre podgoria de la Cotnari devin
substaniale, din perioada domniilor lui Petru al II-lea (1444-1449), tefan Cel
Mare (1457-1504) i Despot-Vod (1561-1563), cnd podgoria a atins o cot
maxim att prin mrimea ariei cultivate cu vi de vie, ct i prin calitatea vinului
obinut.
Primele evidene cu privire la suprafaa de vie pe totalul podgoriei dateaz din
1830 cnd 500 de pogoane din cele 720 de la Cotnari aparineau localnicilor.

INIMA COTNARIULUI
Compania COTNARI este inima podgoriei Cotnari din anul 1948. Dragostea
localnicilor pentru creterea i rodul viei de vie ne-a nvat s preuim fiecare
boab purttoare de soare i s mprtim cu ceilali bucuria vieii.
Drumul vinului este lung, dar plin de recompense. Avem permanent grij de
cele peste 1.700 de hectare cu plantaii de vie prin lucrri agricole performante.
Specialitii notri lucreaz n laboratoarele combinatului sau n vii, pentru
obinerea unor noi soiuri de vi de vie i a unor noi cupaje de vinuri.
Vinurile de Cotnari prezint caliti excepionale obinute prin limitarea
produciei medii de struguri la un hectar la doar 70-80% fa de celelalte podgorii
ale Romniei sau din rile viticole. Compania noastr va alege ntotdeauna
calitatea n detrimentul cantitii. n vinoteca noastr, organizat pe criterii
tiinifice, pstrm cele mai reuite colecii, ncepnd din anul 1957.
PODGORIE
Podgoriile sfinte de la Cotnari, cum le-a numit Dimitrie Cantemir, sunt
rodul unei ndeletniciri strvechi viti-vinicole. Din antichitate i pn astzi, via de
vie a mbriat nentrerupt dealurile molcome ale zonei, profitnd din plin de
particularitile acestora.
Podgoria este adpostit de vnturi i de curenii locali reci, datorit
fenomenului de phoenizare a maselor de aer, ce determin un proces de nclzire.
Perioada mai septembrie este caracterizat de o nebulozitate cu valori reduse,
favoriznd insolaia, creterea strugurilor i acumularea zahrului. Solurile sunt
extrem de favorabile culturii de vi de vie, cu o textura luto-nisipoas, bogate n
humus i baze schimbabile.

1.1. Obiectivele si activitatile intreprinderii

Dei, n ultimii ani, piaa vinului a cunoscut o scdere, cu o revenire uoar
ncepnd din 2012, rezultatele "Cotnari" au crescut constant, an de an. Creterea
anual presupune, ns, i cheltuieli mai mari dect cele realizate nainte de 2008 ncepnd de la discounturile distribuitorilor, bonusurile acestora i ale echipelor de
vnzri, campaniile pentru clientul final, mpachetrile speciale i promoiile n
anumite perioade din an, investiiile n parcurile auto i n excursiile anuale pentru
partenerii de distribuie, dar i investiiile n vie i tehnologia de ultima generaie, n
utilaje i maini agricole, n spaii de depozitare i pstrare. Toate acestea nseamn
cheltuieli mari, dar noi le privim ca pe investiii pe termen mediu i lung, fr de
care nu putem face performan. Am ajuns aici datorit convingerii c se poate,
datorit oamenilor implicai, contieni c fr a asigura calitatea produselor la
preuri competitive nu se poate rezista pe pia timp ndelungat. Ca dovad, anul
trecut am obinut i medalia "Best Bay Awards", pentru vinul alb numrul unu cu
cel mai bun raport calitate-pre din Romnia.

Anul acesta a nceput promitor i din punct de vedere al condiiilor meteo,

pn acum se arat a fi unul foarte bun. Dei este nc prematur s facem afirmaii,
putem spune c, deocamdat, nu am avut geruri sau alte condiii meteo care s
afecteze plantele.
Dup un an 2013 cu o producie record, datorit att condiiilor climatice
favorabile, dar i intrrii pe rod a noii suprafee cu vi de vie, "Cotnari" i propune
ca 2014 s fie un nou an de referin pentru companie. Ne ateptm la o
supraproducie de vin, n contextul n care majoritatea productorilor spun c anul
2013 a fost foarte bun, din punct de vedere viticol. n aceste condiii, estimm o
cretere cu 10 % a vnzrilor, fa de anul 2013.
Circa 10-15% din vnzrile care vor fi realizate n acest an vor fi dedicate
exportului. n 2014, abordm piaa Belgiei i a rilor nordice. Este un proces mai
anevoios, cel puin n ceea ce privete ptrunderea pe piaa din rile nordice, unde
exist un monopol de stat i o ntreag procedur de acceptare a mostrelor. Avem,
ns, cteva negocieri n derulare i ateptm s vedem cum se finalizeaz acestea.

2. Surse de poluare
2.1. Surse naturale de poluare
Problema calitii i proteciei mediului nconjurtor este una dintre cele mai
importante probleme cu care se confrunt societatea contemporan.
Sursele de poluare ale mediului pot fi categorisite n: surse
naturale i surse generate de prezena i activitatea uman.
Surse naturale:
Dioxidul de carbon (CO2)
Energia necesar susinerii proceselor vitale este procurat, de marea
majoritate a organismelor, prin oxidarea substanei organice, a hidranilor de
carbon, n procesul respiraiei. Astfel, fiecare organism aeron se constituie
ntr-o surs de CO2, iar biosfera, n ansamblul ei, i aduce o contribuie de
55 % la emisiile totale de CO2 n atmosfer. De altfel, concentraia acestui
gaz, incolor, inodor i netoxic, n atmosfer este semnificativ (340 ppm).n
acelai timp, CO2 este absorbit de plantele verzi, iar prin procesul de
fotosintez carbonul intr din nou n componena materiei organice. Un
astfel de parcurs face ca, n atmosfer, s existe o variabilitate destul de
redus a concentraiei acestui gaz.
Pulberi n suspensie
Sursele naturale au o contribuie important la poluarea aerului cu
pulberi n suspensie. Se apreciaz c, n fiecare an, atmosfera poart peste
30 mil. tone de praf. Fenomenul polurii cu praf adus de curenii de aer din
regiunile deertice se manifest i pe teritoriul rii noastre, sub forma
ploilor de snge, denumite astfel datorit culorii roietice pe care o
imprim oxidul de fier, prezent n particulele solide transportate de curenii
de aer.

nrudit cu praful este i fumul din atmosfer, produs prin focuri

iscate din senin n savane i pdurile de conifere a cror rin i terebentin
nlesnete mult propagarea incendiilor.
Un exemplu, n acest sens, l constituie recentele incendii din pdurile
Australiei, ce au determinat arderea a nsemnate suprafee de pdure.
Incendiile elibereaz n atmosfer peste 34 mil. tone fum i
cenu i 340 mii tone hidrocarburi provenite din distilarea pe loc a
lemnului, aceste hidrocarburi fiind un agent poluant foarte periculos.
Apele subterane
O alt surs natural o constituie

apele subterane acide i saline

(srate). Risc mare de poluare prezint apele subterane care stau n contact
cu masivele de sare i alte minerale, ncrcndu-se astfel cu substane
impurificatoare sau toxice, ele devin periculoase cnd, prin foraj, se
perforeaz stratul mineral. Astfel s-a constatat c apele de min din S.U.A.
polueaz peste 20 mii km/curs de ap. n Pennsylvania, se scot zilnic 20 mld.
litri de ap acid din cauza trecerii ei prin zcmintele mineraliere adiacente
straturilor de crbuni.

2.2. Sursele de poluare caracteristice activitii umane

Omul, ca fiin vie, produce deeuri proprii existenei sale i

activitii depuse. Multe dintre aceste deeuri nu sunt biodegradabile, iar
unele sunt direct toxice, cum ar fi insecticidele.Din statisticile fcute, rezult
c populaia planetei este n continu cretere, deci problemele de poluare
vor cpta o importan crescnd.
O clasificare a deeurilor se poate face n deeuri solide i
deeuri lichide. n privina deeurilor solide care se colecteaz de ctre
serviciile de salubritate urbane, situaia se prezint, dup datele obinute n
marile metropole occidentale, astfel:
Hrtie, plastice, textile
9

38,0%

Metale
Substane amorfe

5,0%
22,0%

Sticl ceramic
Materii organice
Diverse
TOTAL

6,0%
20,0%
9,0%
100%

Transporturile
n funcie de tipul de transport, exist un specific al polurii
generate, att sub raportul poluanilor, ct i n ceea ce privete mediile
afectate.
Motoarele cu explozie pe lng gaze de ardere (dioxid de carbon,
vapori de ap, bioxid de azot, bioxid de sulf) polueaz i cu produi de
ardere incomplet (monoxid de carbon, aldehide, monoxid de azot etc.).
Poluarea produs de mijloacele de transport capt un nou efect prin
extinderea transporturilor aeriene n atmosfer.
Din cauza efectului negativ ce-l produc noxele emise de automobile
pentru sntate, n rile dezvoltate mainile au fost echipate cu convertori
catalitici care nu pot tolera combustibilul mbuntit cu plumb.
La nivelul Romniei, poluarea cu metale grele se situeaz nc peste
limitele maxime admisibile, stabilite prin legislaia n vigoare. Astfel, pentru
plumb, concentraiile maxim admisibile, la nivelul solului, de 20 1000
ppm, sunt depite spre exemplu la Baia Mare (3170 ppm), iar la Copa
Mic (3000 ppm) etc.
Agricultira, silvicultura i zootehnia
Sunt activiti economice care se bazeaz cel mai mult pe
relaiile cu mediul, dar reprezint i surse de poluare, ele devenind elemente
de deteriorare ale mediului.
10

Eroziunea declanat de ap este puternic influenat de

defriarea pdurilor. Aceasta n contextul agriculturii extensive. Fenomenul
se manifest ns i n cazul agriculturii intensive, suprafaa de teren agricol
afectat n Romnia, fiind de circa

7 mil. ha. Se consider c se pierd,

anual, prin eroziune, aproximativ 10 mil. tone de sol, ce conin 1,5 mil. tone
de humus.
n ceea ce privete unele animale, chiar domestice, cum ar fi
caprele, distrug iremediabil vegetaia arborescent n dezvoltare i mpiedic
regenerarea pdurilor. n savan, turmele de elefani distrug culturi i copaci,
favoriznd extinderea deertului. Cu toate acestea, responsabilitatea nu apas
pe umerii faunei, ci revine tot omului, care a exilat aceast specie, prin
diminuarea suprafeelor sale de punat, ca o consecin a agriculturii
extensive.
Refacerea fertilitii solului este o cerin intrinsec agriculturii,
care contracareaz exportul de biomas, reprezentat de recolt. Nu acelai
lucru se poate spune de multe dintre modalitile adoptate pentru meninerea
echilibrului. Astfel, ngrmintele chimice, n general uor solubile, mai
ales cele azotate, contrar aparenelor, nu refac potenialul de fertilitate a
solului, ci dimpotriv, l diminueaz.

Aplicarea

excesiv

contamineaz

apa freatic, solul, produsele cu nitrai, care pot depi concentraiile

maxime admise. Astfel, 36,3% din fntnile investigate (situate n 92% din
totalul comunelor din Romnia) la nivelul anului 1995, coninutul de nitrai
depea concentraia maxim admisibil pentru apa de but (45 mg/l).
Salinizarea i nmltinirea secundar a solului sunt fenomene ce
nsoesc irigarea neraional a terenurilor agricole. Mecanizarea lucrrilor
agricole determin trasarea solului. n Romnia, 6 mil. ha sunt afectate de
acest proces.
De asemenea, complexele supradimensionate de cretere a animalelor,
prin volumul mare al dejeciilor deversate n ape sau depozitate
necorespunztor, contribuie la degradarea mediului nconjurtor.
11

Industria
Este considerat la ora actual drept cea mai important surs de
poluare. Poluarea industrial pornete de la problema polurii la locul de
munc i pn la consecinele ecologice ce intereseaz globul terestru n
ntregime.
Poluarea la locul de munc se caracterizeaz prin prezena
substanelor sau factorilor fizici vtmtori n zona locului de munc i
poate avea ca urmri boli profesionale.Poluarea industrial a mediului
ambiant se propag mai ales pe calea aerului i apei. Pentru poluarea aerului
este vinovat att industria productoare de energie electric, prin gazele
evacuate de la centralele termoelectrice, ct i alte ramuri industriale:
metalurgia feroas i neferoas, chimic i a materialelor de construcii.
Majoritatea oamenilor de tiin cred c un amestec complex de
poluani incluznd depunerile acide, ozonul i metalele grele fac ca
arborii s devin sensibili la unele stresuri naturale, cum ar fi seceta, cldura
i gerurile excesive, atacurile de boli i duntori, care mpreun sporesc
riscul apariiei incendiilor.
Preul polurii pdurilor este pltit nu numai de industria forestier
(Polonia a pltit 1,5 mild. USD), ci i de turism (ex. Muntele Fichtellberg
situat la grania dintre Germania i Republica Ceh i Slovacia este o imens
ntindere cu copaci mori i rmie de culoare cafenie).
Tot din cauza polurii, monumentele istorice sufer modificri n
timp, poluarea accentund destul de mult procesul degradrii. Este vorba de
monumentele atheniene, unde coroziunea acid a dus la deteriorarea lor n
ultimii 20-25 ani mai mult dect n cei 2400 de ani precedeni.

12

3. Strategii si politici de protectie a mediului

3.1. Strategii de protectie a mediului aplicate de Cotnari SA

Intreprindem actiuni prin care sa minimizam impactul activitatilor noastre

asupra mediului inconjurator.
Eforturile firmei dedicate mediului sunt axate pe trei domenii in care are cel mai
mare impact si in care poate avea o contributie semnificativa. Acestea sunt:
Excelenta in protectia resurselor de apa
Protectia climei si reducerea consumului de energie
Ambalaje si reciclare
Ne-am stabilim tinte de performanta pentru fiecare din aceste trei domenii si
ne raportam progresul ca parte a Grupului, in cadrul raportului de responsabilitate
sociala corporativa. Fabricile noastre de imbuteliere sunt audidate cu regularitate cu
privire la standardele de mediu. Pe langa reducerea impactului operatiunilor
noastre, lucram impreuna cu partenerii nostri pentru a putea adresa probleme mai
vaste de dezvoltare durabila.Colaboram cu agentii guvernamentale, ONG-uri si cu
alte entitati pentru a sprijini conservarea mediului si educarea populatiei cu privire
la aceasta. Ne concentram in special pe protectia resurselor locale de apa si pe
promovarea reciclarii.
Protejarea resurselor de apa
Cererea de apa potabila este in continua crestere iar schimbarile cliamaterice
au un puternic impact asupra ploilor naturale. O data cu cresterea populatiei, creste
rapid si cererea de apa potabila. Dezvoltarea firmei este strans legata de accesul si

13

calitatea resurselor locale de apa. Prin urmare, acorda un interes deosebit protejarii
resurselor de apa si are o abordare unitara a acestor resurse:
stabileste obiective stricte prin care sa reduca cantitatea de apa necesara
imbutelierii produselor noastre
lucreaza in parteneriate cu scopul protejarii surselor de apa si al promovarii unui
sistem durabil de management al apei .

Imbunatatirea eficientei utilizarii apei

In fabricile de imbuteliere sunt monitorizate indeaproape sursele de apa pentru
a reduce cantitatea de apa. A reusit sa imbunatateasca eficienta utilizarii apei prin
introducerea pe liniile de productie de tehnologii avansate, ce reduc cantitatea de
apa folosita. De exemplu, in Romania in ultimii ani a introdus doua noi tehnologii:
tehnologia de lubrifiere uscata, ce elimina consumul substantial de apa prin
folosirea
unui gel pentru transportarea PET-urilor pe liniile noastre de imbuteliere
tehnologia cu aer ionizat pentru spalarea PET-urilor
In plus, interesul companiei de a folosi eficient apa se reflecta in diverse proiecte in
derulare, precum: recuperarea apei utilizate si refolosirea acesteia in alte etape ale
procesului de imbuteliere si testarea introducerii unor tehnologii revolutionare.
Toate fabricile firmei isi evalueaza periodic riscurile. Analizeaza cantitatea si
calitatea surselor locale de apa, precum si alte aspecte legate de protectia mediului
si modificari de legislatie. Pe baza acestor evaluari stabileste planuri de actiuni
pentru atenuarea riscurilor.
Se asigura ca, dupa epurare, apa rezultata in urma procesului de productie este atat
de curata incat permite viata acvatica. Apa epurata care se intoarce in natura este
14

potrivita atat pentru folosirea in agricultura cat si pentru dezvoltarea plantelor si a

pestilor.

Protectia climei si reducerea consumului de energie

Schimbarea climei este cea mai mare si cea mai urgenta provocare de mediu
cu care se confrunta planeta noastra. Pentru ca societatea noastra sa se indrepte
catre reducerea emisiilor de CO2, sunt necesare actiuni decisive si imediate.
Datorita inovatiilor si investitiilor lor, firmele joaca un rol critic in aceasta
transformare.
Si-a propus sa ocupe o pozitie de lider, adaptand afacerea la cerintele si
oportunitatile unei economii ce produce un nivel sczut de emisii de CO2. Astfel, se
concentreaza eforturile pe domeniile ce utilizeaza cel mai mare volum de energie
din activitatea firmei: fabricile noastre de imbuteliere, flota si echipamentele de
racire.
In fabricile de imbuteliere, se construiesc centrale de co-generare (CHP), care
genereaza caldura si energie simultan. De asemenea, sunt dezvoltate si programe de
economisire a energiei.
In cadrul flotei noastre, exploram si extindem utilizarea vehiculelor hibride si
folosirea de combustibili alternativi. Prin programul intern de condus ecologic si
responsabil Grija fata de mediu incepe din masina ta schimba comportamentul
soferilor din randul angajatilor.
Noile echipamente de racire plasate pe piata sunt eficiente din punct de vedere
energetic si reduc cu aproape 50% emisiile de CO2 fata de 2004.

15

Programe de economisire a energiei

Implementeaza in cadrul fabricilor programe de economisire a energiei cu
scopul de a reduce emisiile de CO2 pe fiecare litru de bautura imbuteliata. Incerca
sa reduca emisiile de CO2 din birourile noastre sau alte unitati. De exemplu, prin
programul IT Verde, schimba echipamentul IT si cu modul in care il utilizeaza.
Apeland la conferinte audio, video si online reducem semnificativ calatoriile in
interes de serviciu si odata cu acestea emisiile CO2 asociate.

Vehicule hibride si combustibili alternative

Evalueaza si extinde utilizarea combustibililor alternativi si a vehiculelor
hibride din cadrul flotei. n plus, toi angajaii sunt instruii sa sofeze eficient din
punct de vedere al combustibilului prin programul intern Grija fata de mediu
incepe din masina ta. Inca din primul an al implementarii, acest program a redus
semnificativ ale emisiile de CO2 n cadrul companiei.
A inceput sa testeze camioane hibrid in Europa, desi tehnologia nu este inca
disponibila in mod comercial. Avand in vedere ca aceste initiative sunt intr-un
stadiu incipient, continua sa reducem si impactul flotei noastre conventionale. De
exemplu, micsoreaza capacitatea motoarelor, monitorizeaza consumul de
combustibil si emisiile de CO2 si optimizeaza impreuna cu partenerii de distributie
incarcarea camioanelor si rutele de transport.

Echipamente de racire eficiente din punct de vedere energetic

Consumatorii se asteapta ca produsele sa fie disponibile si la temperatura

optima, atunci cand sunt insetati. Astfel, alocarea de vitrine frigorifice si a altor
16

echipamente pentru racirea bauturilor in locatiile clientilor este o parte importanta a

strategiei noastre de afaceri.
De aceea, colaboreaza cu furnizorii ei pentru a imbunatati eficienta
energetica a echipamentelor. Dezvoltand noi modele de vitrine frigorifice cat si
dispozitive de management al energiei achizitioneaza vitrine frigorifice cu aproape
50% mai eficiente din punct de vedere energetic decat in anul 2004. Totodata
instruieste angajatii sa se asigure ca echipamentele de racire existente in piata
functioneaza cu o eficienta maxima.
In plus, isi propunem sa elimine gazele cu efect de sera utilizate pe scara
larga in refrigerarea comerciala si casnica. In prezent, nu foloseste
hidrofluorocarboni (HFC) in spuma de izolare si testam gaze alternative de
refrigerare. Clorofluorocarbonii (CFC) au fost aproape complet eliminati din
echipamentele prin intermediul unui program de inlocuire, colectare si recuperare
de pe piata.

Ambalaje si reciclare
Ambalajele joaca un rol vital in livrarea produselor firmei catre clienti si
consumatori in conditii de siguranta. Dupa ce bautura din interior a fost consumata,
ambalajul poate deveni fie material valoros pentru reciclare sau pentru valorificare
in incineratoarele cu captare a energiei, fie poate deveni deseu, fiind depozitat in
gropile de gunoi.
Face eforturi pentru reducerea impactului ambalajelor noastre asupra
mediului, in fiecare etapa a ciclului lor de viata, printr-o abordare integrata care
include:
Reducerea cantitatii de ambalaj pe care o utilizam
Cresterea continutului de material reciclat in ambalaje
Promovarea reciclarii si valorificarii
17

3.2. Obiective strategice, planuri si directii de actiune pentru reducerea si prevenirea

poluarii in domeniul industrial din Romania

18

Guvernul Romniei, ntrunit n edin la 12 noiembrie 2008, a dezbtut i

aprobat Strategia Naional pentru Dezvoltare Durabil la orizontul anilor 2013
20202030.
Documentul urmeaz prescripiile metodologice ale Comisiei Europene i
reprezint un proiect comun al Guvernului Romniei, prin Ministerul Mediului i
Dezvoltrii Durabile, i al Programului Naiunilor Unite pentru Dezvoltare, prin
Centrul Naional pentru Dezvoltare Durabil.
Strategia stabilete obiective concrete pentru trecerea, ntr-un interval de
timp rezonabil i realist, la un nou model de dezvoltare propriu Uniunii Europene i
larg mprtit pe plan mondial cel al dezvoltrii durabile, orientat spre
mbuntirea continu a vieii oamenilor i a relaiilor dintre ei n armonie cu
mediul natural.
Elaborarea Strategiei este rezultatul obligaiei asumate de Romnia n calitate
de stat membru al Uniunii Europene conform obiectivelor convenite la nivel
comunitar, n special cele statuate n Tratatul de aderare, n Strategia Lisabona
pentru cretere i locuri de munc i n strategia rennoit a UE pentru Dezvoltare
Durabil din 2006.
n urma dezbaterii proiectului la nivel naional i regional, cu implicarea
activ a factorilor interesai i cu sprijinul conceptual al Academiei Romne,
Strategia propune o viziune a dezvoltrii Romniei n perspectiva urmtoarelor
dou decenii, cu obiective care transced dur ciclurilor electorale i preferinele
politice conjuncturale:
Orizont 2013:
ncorporarea organic a principiilor i practicilor dezvoltrii durabile n ansamblul
programelor i politicilor publice ale Romniei;
Orizont 2020:
Atingerea nivelului mediu actual al rilor Uniunii Europene la principalii indicatori
ai
dezvoltrii durabile;
19

Orizont 2030:
Apropierea semnificativ a Romniei de nivelul mediu din acel an al rilor UE.
ndeplinirea acestor obiective strategice va asigura, pe termen mediu i lung, o
cretere economic ridicat i, n consecin, o reducere substanial a decalajelor
economico-sociale dintre Romnia i celelalte state membre ale UE.
Prin prisma indicatorului sintetic prin care se masoar procesul de
convergena real, se creeaz astfel condiiile ca produsul intern brut pe cap de
locuitor al Romniei s depeasc n anul 2013 media UE din acel moment, s se
apropie de media UE n anul 2020 i s fie uor superior nivelului mediu european
n anul 2030.
Direciile principale de aciune, detaliate pe sectoare i orizonturi de timp sunt:
Corelarea raional a obiectivelor de dezvoltare, inclusiv a programelor
investiionale n
profil inter-sectorial i regional, cu potenialul i capacitatea de susinere a
capitalului natural;
Modernizarea accelerat a sistemelor de educaie i formare profesional, sntate
public
i servicii sociale, innd seama de evoluiile demografice i de impactul acestora
pe piaa muncii;
Folosirea generalizat a celor mai bune tehnologii existente, din punct de vedere
economic i ecologic, n deciziile investiionale; introducerea ferm a criteriilor de
eco-eficien n toate activitile de producie i servicii;
Anticiparea efectelor schimbrilor climatice i elaborarea din timp a unor planuri
de
msuri pentru situaii de criz generate de fenomene naturale sau antropice;
Asigurarea securitii i siguranei alimentare prin valorificarea avantajelor
comparative
ale Romniei, fr a face rabat de la exigenele privind meninerea fertilitii
solului, conservarea biodiversitii i protejarea mediului;
Identificarea unor surse suplimentare de finanare pentru realizarea unor proiecte i
20

programe de anvergur, n special n domeniile infrastructurii, energiei, proteciei

mediului, siguranei alimentare, educaiei, sntii i serviciilor sociale;
Protecia i punerea n valoare a patrimoniului cultural i natural naional;
racordarea la
normele i standardele europene privind calitatea vieii.

4. Costuri in domeniul protectiei mediului

4.1. Costurile de mediu la nivelul Romaniei

Cheltuielile pentru protecia mediului au nsumat in anul 2014 18,6 miliarde

lei, reprezentnd 3,2% din PIB, comparativ cu 3% n 2012, potrivit datelor anunate
de Institutul Naional de Statistic (INS).
La nivel naional, ponderea investiiilor administraiei publice a reprezentat
46,6% din totalul investiiilor pentru protecia mediului, urmat de cea a
productorilor specializai (27,5%) i a productorilor nespecializai (25,9%). n
industria prelucrtoare s-au realizat 56,7% din cheltuielile pentru protecia mediului
a productorilor nespecializai, n timp ce industria extractiv a absorbit 16,9%, iar
sectorul producia i furnizarea de energie electric i termic, gaze i ap cald
14,7%, se arat ntr-un comunicat al INS.
Pe domenii, cele mai mari cheltuieli s-au nregistrat pentru managementul
deeurilor (51,9% din total), urmate de cheltuielile pentru protectia apei (23,5%).
Suma de 18,6 miliarde lei include investiiile, cheltuielile curente interne i
alte cheltuieli ale administraiei publice (subvenii acordate, transferuri), nefiind
cuprinse cheltuielile curente externe, precum cumprarea de servicii de protecia
mediului de la teri.
21

Cheltuieli pentru protectia mediului pe sectoare de activitate si categorii de

cheltuieli in anul 2014
mii lei preturi curente

Productori nespecializai
Silvicultur, exploatare

din care

Cheltuieli curente
Alte
Total
interne
externe
Investiii
cheltuieli
7.054.426
cheltuieli 2.353.193 3.495.240 1.205.993 -

forestier
i servicii anexe
Industria extractiv
Industria prelucrtoare
Producia i furnizarea de

676.606 403.769 120.565

152.272
3.354.904 389.913 2.591.272 373.719

energie
electric
Captarea,
tratareaisitermic,
distributia
Construcii
Transporturi
Productori specializai
Administraie public**)

1.481.594 899.645 486.235

83.127 5.228
37.248
89.876 50.844 4.056
10.208.96 499.699 8.597.637
3.571.218 1.263.309 1.049.767

300.774

95.714
40.651
34.976
1.111.629
957.368

Cheltuielile pentru protecia mediului pe domenii de mediu i categorii de

productori, n anul 2014
Productori
mii lei preturi curente
Domenii de mediu Total
nespecializai
Protecia aerului
1.197.834 943.819
Protecia apei
3.251.824 1.747.081
Managementul
10.080.456378.849
Protecia solului i a
apelor
subterane
Protecia
resurselor
naturale i
Alte domenii de
mediu

Sursa datelor:
22

Productori

Administraie

specializai
85.676
88.415
8.751.153

Public
168.339
1.416.328
950.454

- cercetarea statistic anual privind Cheltuielile pentru protecia mediului.

- Surse administrative Ministerul Finanelor Contul de execuie al bugetelor
locale -2014
4.2. Costurile de mediu in cadrul Cotnari SA

23

"Casa de Vinuri Cotnari" i-a propus creterea vnzrilor cu 100%, dupa

spusele lui Ctlin Grecu, menionnd c vnzrile de pn acum nu pot
reprezenta un punct de referin, avnd n vedere c noua companie a fost
nfiinat n urm cu doar civa ani.
Investiiile preconizate de societate pentru acest an nsumeaz 2 milioane
de euro, proiectele investiionale constnd n achiziia de utilaje i capaciti
de stocare i prelucrare i n modernizarea cramelor.
"Casa de Vinuri Cotnari" este un proiect nceput n anul 2007, prin
nfiinarea de noi plantaii, cultivate cu "Busuioac de Bohotin" i "Feteasc
Neagr". Fondatorii "Casei de Vinuri Cotnari" sunt acionarii principali de la
SC "Cotnari" SA, ns n proiect sunt implicai copiii acestora, dup cum
menioneaz reprezentanii companiei, subliniind: "Casa de Vinuri Cotnari
este un proiect cu sediu separat, cram nou din toamna anului 2013, echip
de vnzri diferit i, n principal, ali distribuitori, cu o bun execuie pe
segmentul HoReCa".
Noul productor de vinuri administreaz 350 de hectare de vie (100 ha
de "Feteasc Neagr", 75 ha de "Busuioac de Bohotin", 75 ha de
"Tmioas Romneasc", 50 ha de "Gras de Cotnari" i 50 ha de "Feteasc
Alb").
n toamna anului trecut, "Feteasca Neagr" a fost vinificat pentru prima dat
la Crama Vldoianu, ca urmare a unei prime investiii de aproximativ un
milion de euro, dintr-un proiect estimat la 2,5 milioane de euro.
Construit n anul 1901, castelul Vldoianu a fost utilizat pe post de
spital, n timpul celui de-al doilea rzboi mondial, ntre anii 1945-1950 n
castel funcionnd un orfelinat. Dup 1950, acesta a fost preluat de CAP, apoi
de IAS Cotnari. n 2000, castelul Vldoianu a fost retrocedat motenitorilor
de drept de la care a fost cumprat, n 2002. n prezent, este folosit ca sediu
al "Casei de Vinuri Cotnari".

24

n luna septembrie a anului trecut, "Casa de Vinuri Cotnari" a achiziionat,

contra valorii de 1,5 milioane de euro, Crama "Axinte", ridicat n anii '30.
Noua cram va fi modernizat, urmnd ca, la finalizarea unei investiii de 3,5
milioane de euro, s fie produse, n cadrul acesteia, vinuri albe i rose, dar i
buturi spumante i distilate din vin.
Reprezentanii "Casei de Vinuri Cotnari" apreciaz: "Dezvoltarea
segmentului de consumatori premium a avut un efect n lan, conducnd
inclusiv la apariia unui numr tot mai mare de productori de vinuri
premium. Producia de vinuri premium reprezint doar 10% din producia de
vinuri din Romnia, dar se afl pe un trend ascendent, ca urmare a
investiiilor generate n ultimii ani".

Concluzii si propuneri
Evaluarea potentialului angro-productiv al diferitelor soiuri de vita de vie,
cultivate in zona de nord-est a tarii,in conditiile schimbarilor climatic,
Evaluarea conditiilor ecoclimatice din principalele podgorii ale regiunii viticole
Dealurile Moldovei, respectiv Iasi si Cotnari.
Monitorizarea factorilor climatic viticoli anuali.
Determinarea potentialului biologic al soiurilor cultivate in podgoriile Iasi si
Cotnari.
25

Evaluarea impactului schimbarilor climatic asupra productiei cantitative si

calitative a soiurilor de vita de vie.
Conducerea proiectului urmreste realizarea obiectivelor stiintifice si tehnice ale
proiectului in concordant cu stadiul acutual pe plan national si international la
nivelul domeniului si tematicii propuse.Sistemul de management conceput printr-o
etapa de lucru si finantare pe o durata de 12 luni,este destinat rezolvarii unor
problem complexe dar prcis definite prin obiectivele proiectului.In derularea
activitatilor proiectului este implicata o gama larga de specialisti in domenii
diferite.
Protecia mediului reprezint astzi n Uniunea European o politic orizontal,
cu rol de principiu n elaborarea i aplicarea tuturor politicilor Comunitii i
statelor membre. Abordarea integrat ine de evoluiile la nivelul strategiilor
generale de integrare din ultimul deceniu al secolului trecut care s-au adaptat treptat
modelului dezvoltrii durabile. Tratatul de la Maastricht ridic protecia mediului la
rangul de politic comunitar, iar Tratatul de la Amsterdam include principiul
dezvoltrii durabile ca unul dintre obiectivele comunitare i stabilete aplicarea
principiului integrrii mediului n politicile sectoriale. n cei peste 30 de ani de
aciune comunitar n domeniul proteciei mediului, Comisia apreciaz c
principalele rezultate obinute sunt: diminuarea reziduurilor industriale, limitarea
sau interzicerea utilizrii unor substane toxice, cu riscuri ridicate pentru mediu i
sntate, diminuarea acidificrii apelor, ameliorarea gestionrii deeurilor,
ameliorarea calitii apelor, aerului i solului. Pentru ameliorarea impactului PEM,
anii urmtori vor acorda prioritate acelor strategii i instrumente care vor promova
o mai bun corelare ntre obiectivele de mediu i cele ale pieei libere (n special
prin modificarea comportamentelor de producie i de consum) i se va urmri o
integrare mai eficace i mai coerent a mediului n politicile sectoriale. n plus, una
dintre marile provocri o va constitui i aplicarea politicii de mediu n noile ri
membre.

26

Tinand cont de toate acestea, Cotnari SA isi propune in continuare ca

activitatea pe care o realizeaza sa afecteze cat mai putin mediul inconjurator
ajutand astfel la pastrarea sanatatii naturii.

Bibliografie

27

1.Buzoianu Daniela,Economia si gestiunea intreprinderii,editura Universitatea

Petrol Gaze,Ploiesti,an aparitie 2013
2. Petrescu Mag R. M., Protecia mediului n contextul dezvoltrii durabile.
Legislaie i instituii, Edit. Bioflux, Cluj Napoca, 2011.
3. Drago D.C., Velicu R., Introducere n Politica de Mediu a Uniunii Europene,
Edit. Accent, Cluj-Napoca, 2004
4. Rojanschi V., Bran F., Politici i Strategii de Mediu, Edit. Economic,
Bucureti,2002.
5.http://www.heidelbergcement.ro/studii-de-caz/protectia-mediului/cum-reducempoluarea-folosind-combustibili-alternativi.html.
6.http://www.ecoeficienta.ro/Suport_EMA_scurt.pdf
7.http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=272&idb=
8.http://www.scritube.com/geografie/Poluarea-mediului-nconjurtor1232222116.php
9.http://www.high-health.info/aer/poluarea/principalele-surse-de-poluare.htm
10.http://www.cpnt.ro/download/Poluarea%20Aerului.pdf
11.http://www.mmediu.ro/beta/domenii/dezvoltare-durabila/strategia-nationala-aromaniei-2013-2020-2030/

28