Deseierea CIP Bibione Nafonale a Romi HESSE, HERMANN Lapa de sep8/ Hermann ese: tad George Gai. = cure: Ealura RAO, 2011 TSBN 978-606-600-001-9 1. Guy, George (ead) 921.1122-51=155. Grupa Edtozal RAO, ‘eT ne 117-119, Bose, Rosia HERMANN HESS De Seon! (© Copyright 1927 by Hermann Hee te dep rere Subsap Vesag Bea © RAO Intemational Pasig Company, 2010 entre venune nib roma il ISBN 978.606-00-091-9 CUVANT-INAINTE AL EDITORULUL Cartea de fata cuprinde insemnasile unui om pe care Lam rnumit, dupd o expresie folositi in mai multe rinduri chiar de linsusi, up de step’, Nu vreau si mai stirui asupra necesitiit uunui cuvint-inainte la manuscrisul sius in ceea ce ma priveste, {in orice caz simt nevoia si adaug celor crise de lupul de step alte citeva pagini, in care voi incerca si aytem o parte din amintirile mele in legituri cu el. Stiu pusine lueruri despre el; mai cu seama trecutul si originea lui mi-au rimas necunos ‘cute. Trebuie si marturisesc insi cd personalitatea lui mea im- resionat puternice, stirnindumi chiar simpata Lupul de stepa era un birbat de aproape cincizeci de ani care, intro buna zi, acum cffiva ani, sa prezentat in casa ‘mitusii mele, interesindu-se de 0 cameri mobilati. A in- chiriat mansarda si micul dormitor care se afla alaturi si a revenit dupi citeva zile cu dowd geamantane si un cufir mare cu citi, locuind apoi la noi timp de noua sau zece luni. Traia foarte linistt si retras, incit sunt sigur ci nam fi facut ccunostintd niciodatd daca vecinatatea dormitoarelor noastre nu ne-ar fi prilejut, in mod intimplitor, citeva intilniri pe scard si pe coridor, cici omul acesta nu era citusi de putin sociabil, ba chiar era un ursuz cum nu-mi mai fusese dat si vid pand atunci, era intradevar un lup de step, aga cum isi spunea el uneori, o fiinta strdind, silbatica si, pe deasupra, sfioasi, chiar foarte sfioasd, veniti dintro Iume diferiti de aceea in care triiam eu. Dar in ce singuritate extrema seretrisese datorit fir si destinului stu, find content cd asta ii era soarta, am pututs4 afl, de fapt, abia din insemnarile care neau rimas de la el; Intro anumité misuri lam ‘cunoscut {nsi mai Inainte, din scurtele noastre inti gi discus gisese cX imaginea pe care miam ficut- despre el din insemnssil sae corespunde in esenga cu imagines, fireste ‘mai palidi gi mai lacunari, reaultati din contactul mea personal eu el Din intimplare, eram de fatd in momenta in care lupul de stepi pisise pentru prima oar in casa noastra, devenind chiviagul matusii mele. A sosit pe la pring, farfuile nu fuseseristrinse Inca de pe mas, iar eu mai aveam o jumatate de ori lbers pind cind urma s& ma intore la birou. N-am si uit impresia strnie si foarte contradictorie pe care mica produso la prima noastrd intilnie. Intase pe usa cu geamlc, dupi care trisese de clopotel, iar matusa fl Intre- base, in antreul semifntunecos, ce doreste. El ins, Iupal de stepi,isiridicasecapul ager, eu paral tuns scurt, adulmecind cu nitrile nervoate, si spuse, inainte de ai rispande sau de a se recomand ~ 0, ce frumos miroase aici Spusese asta zimbind, iar buna mea matuyd zimbise si ea, in vreme ce eu giseam 4 modul lui de a spune buna 2iua era mai degraba caraghios, incit mi-a fost pe loc antipatic. ~ Ei bine, 2se el, am venit pentru camera pe care veti st inchitigi. Abia cind urcarim tof te sara spre mansarda am reusit 41 privese mai indeaproape. Nu era inalt de staturi, ‘mergea i ii nea capul ca un om inalt, purta un palton modern, comod, find imbrica, de altel, corect si totus cam neglient; era proaspit barber ar parul lui runs foarte scurt {ncarunyise pe alocuri. Mersul sia nivmi plicu la tnceput deloc, cei Lisa o impresie de obosealé si nehotardte, iar asta tu se potrivea nici cu proflul stu dur, bine conturat, nici ca tonul 5 felulsiu temperamental de a vorbi. Abia mai tiziu am bigat de seama gi am aflat ed era bolnav, ceea ce i cea s meargd anevoios. Cu un zimbet aparte, care mica fost la HERMANN Hesse fel de antipatic,cerceta sera, peri, ferestele si dulapurile inalte si vechi aflate in casa scr toate peau si placs, dar fi pareau totodata si cam caraghioase. In general, omul acesta it lisa impresia cd vine dintro lume necunoscut poste din nite fri de dincolo de ocean, incit considera cA tot ceea ce ‘vedea aici la noi era dragut, dar, in acelagi timp, i intru citva cataghior. De altel, trebuie si spun ci era politicos, chiar Prietenos, acceptare de indata totul fra nici o obiectie, 9 casa, si camer, si chira, si costal micului dejun, si cu toate acest, in preajma acestui om domnea o atmosferi distanca $i, cam mi se piu mie, nefreased sau ost Inchirie camera, poi inchirie si dormitorul, cert informatii in legitura cu incalzitea, cu apa, cu servcile si cu regulile casi, ascula totul atent si amabil, le accept pe toate, oferi pe loc un vans pentru chic, si cu toate acestea didea impresia cA nu prea punca suflet, c3 tot ceca ce ficea acum i se parea Caraghios,lipsit de serioritate, de pared era 0 ciudaifenie inchiriei o cameri si s4 vorbesti nemfeste cu cineva, el find, de fapt, preocupat in sinca lui de nigte luerusi cu totul dliferite: Cam aceasta eraimpresia mea si ea nar 6 fost buna deloc, daci alte detalii nar fi contaziso yi nu mar & ‘multe privinge. In special chipul acestui om imi plicuse de la bun inceput; ini placuse in ciuda unei anumite expres de rezerva distant, era un chip poate intra citva deosebit si tris, nsi trea, bintuit de indus, modelat de suferin& si spisitualizat. In afara de aceasta, ma mai imbunars si politejea si amabilitatea lui lipste de orice und de arogantd, chiar dac& pareau sl coste tun oarecare efort ~ dimpotzivi, emanau o duiosie ce aducea cou 0 mug mocnits, fapt pe care mi lam explicat abia mai tarziu gi care mea cistigat de indatd tru edtva de partea lui. Inainte de a se fi terminat vizitarea celor doua camere si inainte de continuarea discutiei, pauza mea de prinz se sfryse, aga Incit a trebuie si mi duc la birou. Miam Tuat Himas-bun, isindul in compania mitusi mele. Sara, cind am intors acasi, matuga mia spus cf striinul inchiriase camercle, urmind si se mute in zilele urmatoare, dar fyi determinat si mi-o corectez Lupul de stepsexprimase doringa ca sositea lui si nu fie anuntaté Ia politic, deoarece formalitjile si ayteptacal pe acolo ar fi de nesu- portat pentru tun om bolnivicios ca el. Imi amintese foarte bine ca am fost surprins si aud asa ceva si ci am avertizato pe mituga mea ca nu cumva si accepte 0 asemenea conditic. Mi se parea ca teama lui fata de autoritti se potrivea mult prea bine cu aura de necunoscut si de ciudafenie care il {nconjura, pentra a nu-mi trezi suspiciunea. Iam explicat itusii ci nu trebuie s8 accepte sub nici o form’ rughmintea si asa destul de ciudatd a unui om total necunoscut, cici Indeplinirea ei ar putea avea uncle consecinte neplicute pentru ea. A trebuit insi 4 constat ci métusa incuviintase deja sii indeplineasca dorinta si cd, in genera, era fascinata de acest striin care o tncintase; cici niciodatd mu primise chiriasi fird 58 fi stabilit cu ei dinainte un raport anume de nnaturd umani, relayii amicale de mitusi sau mai degraba de mama, lucru de care, de altfel, au stiuts& profite din plin unit dintre fositchiriasi. Miam menjinut rezervele faph de rnoul chiriag si in timpul primelor siptiméni, vreme in care smatusa mea i lua apirarea de fiecare data cu multa caldur ‘Cum chestiunea evitiriiautoritijlor politenesti nu imi cera pe plac, am vrut macar s& aflu ce stia matusa despre acest strain, despre provenienta si intentile sale. Iar ea stia deja tunele lucruri cu toate c4, dupa ce plecasem la prinz, nu mai stituse nici el decit foarte putin. li spusese ci intenfioneaz si rimina céteva luni tn orayul nostru, si frecventeze bibliotecle si sa vada vestgile antice ale oragului, De fapt, mitusii nud convenea deloc perioada scurti pe care el voia so petreaca in calitate de chirias, dar se pare cd o castigase deja de partea sa, in ciuda felului cam straniu in care se prezentase. Pe scurt, camercle fuseseri inchiriate, aga ci obiecfile mele erau tardive. = De ce-o fi spus ci la noi miroase aga de frumos? am fntrebat eu. Siratunci matusa, care uneori avea 0 intuitie destul de ‘exact imi zise: HERMANN Hesse ~ Stiu foarte bine de ce. Aici la noi miroase a curafenie sia ordine, s-a trai bun si cuviincios, si asta ia placut. Arata de pared sar fi dezobisnuit de un astfel de tai sitar duce dorul ~ Bi si, ware decit, imi spusei eu, Dar daca nu e obignuit cu un trai ordonat $i cuviincios, ceo si ne facem cu el? Ceai si faci daci nu e deprins si pistreze curitenia, daci face mizerie peste tot sau daca vine beat acasi noaptea tarziu? ~ O si vedern noi, zise ea rizdnd, aga ci eu n-am avut ce s8 mai spun, $i intradevar, temerile mele sau dovedit a fi neinte- ‘meiate. Chiriayul nu ne-2 deranjat si nu nea produs nici un fel de pagube, cu toate ci nu ducea defel 0 viata ordonata gi rezonabilf, iar noi ne mai amintim de el si astizi cu plicere. Inlguntrul nostra, in sufletul nostru insi, omul acesta ne-a tulburat si ne-arivagit foarte mult pe amandoi, pe mine si pe ‘matuga mea, si, ca si fiu drept, nu am reusit nici acum sil {nteleg prea bine. Uneori il visez noaptea, ia simplul fapt ci exist un astfel de om, o asemenea fipturd, imi da un sen- timent de confuzie, nelinistindu-mé, cu toate cd, pind la unm, am indragit La citeva zile dupi aceea, un cirutay aduse lucrurile stefinului, al cdrui nume era Harry Haller. Un geamantan din pele foarte frumos mi-a facut o buna impresie, in vreme ce un altul, mare gi plat, de voiaj, mirturisea despre calatorile pe care se pare ci le ficuse, cici, in orice caz, pe el erau lipite ‘etichete ingilbenite ale firmelor hoteliere si ale societitilor de transporturi din diferite tari printre care si unele de dincolo de ocean. ‘Apoi isi icu el insusi aparitia si astfl incepu perioada in care Fam cunoscut incetul cu incetul pe acest om straniu. Initial, n-am intzeprins nimic in acest scop. Cu toate ci, ined din prima clip in care Lam vizut, Haller imi trezise inte- resul, in primele sapeimini nu am ficut nici un pas ca si-l fntdlnesc sau sf intra in vorba cu el. Trebuie, in schimb, si recunosc ci, de fapt, ined de la bun inceput Lam tinut pe ‘omul acesta oarecum sub observatie, intrind chiar, atunci Lupul de steps10 «and lipsea, in camera lui cind‘-o putin pe spiontl pur gi simplu din curiozitate. Despre felul eum aratalupul de stepa am dat deja citeva derali. Inet de la prima vedere isi fices, fird indoials, impresia unui om de seama, a unui om rar si neobisnuit de talentat; avea un chip spistualizat, iar migciile deoscbie de delicate gi viosie ale chipului su oglindeau o viata sufle- teased interesants, extrem de furtunoasi plina de o wimitoare delicatete gi sensibilitate. Cand stiteai de vorba cu a, iar el ~ lucru rar de altfel ~ depiyea limitele conventionalului, ros- tind de acolo, din depirtarea unde se afla, cwinte personale, proprii,atunei eram nevoit si recunose cf era net superior celor de teapa noasta, cici gindise mai mult a viata Ini decit ceilali oameni, posediind in domeniul spiritual acea precizie vecina cu ceala ace sigurant a gindini si acele cunostinte pe care au le poseda decit oamenii cu adevarat pitrunsi de spirit, lipsti de orice ambit, de orice nazuinta de a striluci sau de ai convinge neapaat pe ceilalti sau dea avea dreptate fntotdeauna. Din ultima perioada a sederi sale in mijlocul nostra imi amintesc de 0 tematcd a lui care, in fond, nici macar nu fusese 0 remarcd, pentru cd totul se rezumase la 0 singura privize. La un moment dat se anunase ci un veste filozof al istoriei si critic de art, un om cu un renume de tale euro peani, va fine 0 conferings intr-un amfiteat, jar ew am reusit st conving pe lupul de step si mergem si audiem conferinja, cx toate ci el n-avea chef de aga ceva. Ne-am dus, deci, impreund, asezindu-ne unul linga altul. In momentul {n care oratorul se ured la wibund, incepindursi discursul, ‘multi dintreascultatori care se asteptaserd la un Soi de profet se aritard decepfionati de felul cam selivsit si ingimfae in care el isi ficuse aparitia, In momentul in care incepu s8 vorbeasci, adresind auditoriuluciteva formule lingugitoare si mullumind pentru faptul ci partciparea era atit de nnumeroasi,lupul de step imi aruned o privie scurta de tot © privire ctiticd Ia adtesa acelor vorbe si la adtesa intregi Persoane a oratorului, ah, privirea accea a lui fusese HERMANN Hesse memorabili si infricosatoar, iar despre tot ceea ce sugera ea ‘ar fi putut scrie 0 carte intreagi! Privirea lui nu numai ca il critica pe orator, nimicindwl pe omul acela vestit, prin ironia ei neierttoare fi totodata calmd, nu, Iucrul acesta era 0 ‘nimica toata! Privitea lui era mai degrabi tristd decat ironies, tristefea ci era dea dreptul abisala gi lipsita de orice licar de speranta; esenta acestei priviti consta iner-o disperare calm, fntra citva statomicita, intra citva devenits obignuinia si regula, Deznadejdea senina din privirea lui nu numai cd ijt arita persoana mandrului orator in adevirata ei lumina, nu ‘numai cd ironiza si bagateliza situatia de moment, asteptirile si disporitia publicului, ca, de altel, si ttlul cam pretentios al discursului anuntat ~ nu, privirea lupului de stepa strd- bbatea toatd epoca noastri, toati falsitatea gildgioasi, oat stridania de parvenire, toati degerticiunea, tot acel joc de suprafata al unei spiritualitati pline de sine, serbede ~ ab, privitea aceea pitrundea din nefericire mult mai adanc, tintind pina dincolo de neajunsurie si lipsa de perspectiva ale cpocii noastre, ale spirituaititii noastre, ale culturit roastre. Ea pitrundea pani in inima a tot ceea ce era ome- ‘nese, exprimind intro singuri secundi intreaga incertitudine a ginditorului, a unui om care, poate sta foarte multe, nein~ crederea fata de demnitatea, faré de rostul existenjei omului {in general. In privirea aceea se putea citi: ,latd ce maimute suntem! Priveste, aga arati omull*, incit toati celebritatea, toati inteligenta, toate cuceririle spiritului, toate incercarile omului de asi dovedi superioritatea, mareyia si puterea de a dainui se destrimau, devenind un simplu joc, 0 maimupireala! ‘Dar iatd ci am anticipat prea mult, contravenind planului si voingei mele si dezvaluind, in fond, esengialul despr Haller, cind intentia mea fusese de fapt sii pun tn lumina imaginea incetul cu incetul, relatind procesul apropierii treptate dintre mine si el. Dupa ce fn felul acesta am anticipat cursul povestri, devine inutil s4 mai vorbese despre enigmatica ,atitudine distanti* a lui Haller si si mai descriu in toate detalille Lupul de steps