Ciolacu Vladut

Elevi:

Coman Mirela

Chirica Cristian
Bold Georgiana

MISCAREA OSCILATORIE

1.De un fir lung si inextensibil, suspendam un

corp(bila) pe care il lovim astfel incat sa nu-i
imprimam o deviatie prea mare fata de pozitia de
repaus.Un astfel de sistem mecanic este numit pendul
gravitational.

2.Fixam o banda de otel

la unul din capete si
apoi o deviem din
pozitia initiala.
Sistemul se numeste
pendul cu arc lamelar.

3.Pe marginea unui disc

fixam intr-o pozitie
oarecare o bila.Rotim
discul cu viteza
unghiulara
constanta.Cu ajutorul
unei lampi de
protectie ,proiectam pe
un ecran miscarea bilei
de pe disc.Vom constata
ca umbra bilei are o
miscare alternativa, dus
intors.

a)
b)

Miscarea oscilatorie prezinta urmatoarele caracteristici:

Dupa intervale de timp egale, procesul individual de miscare, se repeta,
este un proces periodic;
Miscarea are loc de fiecare data simetric fata de o anumita pozitie,
pozitia de repaus sau de echilibru a oscilatorului.
Miscarea unui corp sau a unui sistem material , care se
repeta la intervale de timp egale si care se face simetric fata de o
pozitie de repaus se numeste miscare oscilatorie sau oscilatie
mecanica.
Pentru studiul miscarii oscilatorii se definesc urmatoarele marimi
fizice:
Perioada miscarii oscilatorii T, reprezinta timpul necesar efectuarii
unei oscilatii complete.
Daca notam cu n numarul de oscilatii efectuate de un oscilator in
intervalul de timp t atunci avem :
T=

Unitatea de masura in S.I este:

[T]si = 1s
Frecventa miscarii v este numarul de oscilatii efectuate in unitatea
de timp: v=
Unitatea de masuta pentru fecventa in S.I. este hertzul (Hz): [v]s.i. =1
=1Hz
Din re latiile de definitie ale frecventei si perioadei rezulta relatia:
vT=1
Elongatia miscarii notata cu x sau y reprezinta deplasarea
(departarea) oscilatorului fata de pozitia de repaus la un moment dat.
Din definitia elongatiei rezulta ca ea variaza in timp.Aceasta marime
are o directie, o valoare si un sens, deci poate fi reprezentata printrun vector
In S.I. Unitatea de masura pentru elongatie este metrul:

a)
b)

Amplitudinea miscarii A este elongatia maxima

pe care o poate
avea oscilatorul in cursul oscilatiei.
Daca in experimentele anterioare se lasa sistemele sa oscileze in interval de
timp mai mare, se observa ca amplitudinea miscarii oscilatorii nu ramane
constanta in timp.In experimentul 3, insa, amplitudinea miscarii(a proiectiei
miscarii) ramane neschimbata. Distingem deci doua cazuri:
Miscarea oscilatorie (oscilatia) este neamortizata, amplitudinea ramane
neschimbata de la o oscilatie la alta;
Miscarea oscilatorie(oscilatia) este amortizata, amplitudinea scade de la o
oscilatie la alta.

Oscilatorul liniar armonic.

Sa analizam un resort elastic care are lungimea l in stare nedeformata. Dupa

legea lui Hooke deformarea unui resort elastic este proportionala cu forta
care actioneaza asupra resortului.Forta elastica care ia nastere in resort este
deasemenea proportionala cu deformarea resortului dar de sens opus
acesteia.Avem, deci:
=

sau scalara

= -ky

unde sunt considerate pozitive valorile citite incepand de la punctul

cel mai de jos al resortului netenionat, in jos.
Oscilatorul liniar armonic este un oscilator ideal.
Pentru a stabili legea miscarii oscilatorului armonic,
dependenta elongatiei y de timp, y=y(t), ne vom folosi de miescarea
circulara uniforma a unui punct material si de proiectia acestei
miscari pe unul din diametrele traiectoriei.
Sa urmarim, in acelasi timp, miscarea circulara uniforma cu
viteza unghiulara , pe un cerc de raza R=A, a unui punct material P
de masa m si miscarea proiectie sale P, proiectie ortogonala pe axa
oy. In timp ce P face o rotatie completa plecand din A 1 in sensul
indicat pe figura, proiectia sa P efectueaza o oscilatie cu amplitudine
constanta A, plecand din O. Se observa : ca componenta pe axa y a
deplasarii lui P este totdeauna aceiasi cu deplasarea lui P;
componenta pe axa y a vitezei lui P este totdeauna aceiasi cu viteza
lui P;
componenta pe axa y a acceleratiei lui P este totdeauna aceiasi cu
acceleratia lui P. Deci miscarea oscilatorie a punctului P poate fi
descrisa ca proiectie pe diametrul oy a miscarii circulare uniforme a
punctului P .

Se stie ca miscarea circulara uniforma acceleratia centripeta

cp are valoarea
R.Componenta sa pe diametrul B 1 B2
reprezinta
acceleratia miscarii punctului P si are valoarea:

a=-

R sin

y=R sin
In acest caz relatia devine:
a=
y sau
=
unde semnalul minus semnifica faptul ca acceleratia
au sensuri opuse.

si elongatia

Faza si perioada miscarii oscilatorii armonice.Argumentul functiei y=A sin t ,

=t, se numeste faza miscarii oscilatorii.Faza se masoara in radiani si
este una ddintre marimile de stare ale oscilatorului.Daca in figura oscilatorul P
ar fi fost la momentul initian P0
0 faza la momentul
=0 ar fi fost
.Atunci, la
momentul t faza este
y=A sin (t+
)

+ t.Ecuatia elongatiei se va scrie in acest caz:

Pentru miscarea oscilatorie marimea se numeste pulsatie si reprezinta viteza

de variatie a fazei.Aceasta marime se masoara in S.I. In rad/s.
Ca si la miscarea circulara intre frecventa v, perioada T si pusatia , narimi
caracteristice miscarii oscilatorii, sant valabile relatiile:
=2V
Din relatia k=m
tinand seama de relatie obtinem: k=m X 4
/
:
T=2

Energia mecanica totala a oscilatorului

liniar armonic este:

a)

b)

Din relatie deducem ca energia totala

a oscilatorului liniar armonic este
constanta in timp este un ivariant.
Se folosesc 2 moduri de reprezentare a
energiei unui oscilator :
Se reprezinta grafic energia in functie
de frecventa (energia pe ordonata si
frecventa pe abscisa).Se obtine astfel
un spctru al procesului respectiv.O
oscilatie armonica se reprezinta
printr-o inie spectrala;
Printr-o schema de nivele de
energie.Intr-o schema de nivele de
energie, energia oscilatorului se
reprezinta printr-o dreapta orizontala
situata la o inaltime corespunzatoare
valorii energiei.Se spune ca oscilatorul
se afla pe un anumit nivel de energie.

PENDULUL
GRAVITATIONAL.REZONANTA.
Un pendul gravitational este un corp idealizat redus la un punct material de
masa m, suspendat de un fir inextensibil si de masa neglijabila. Daca pendulul
este deplasat din pozitia sa de exhilibru si este lasat liber, el oscileaza intr-un
plan vertical datorita fortei de greutate.Este reprezentat un pendul de
lungimea l, masa m, care formeaza cu verticala un unghiu numit elongatie
unghiulara.Fortele care actioneaza asupra lui sunt:
=
, forta de
greutate si
tensiunea din
fir.Componenta lui G pe directia razei este Gn =mg cos 0 iar componenta
tangentiala Gt =mg sin 0.Componenta tangentiala este forta de restabilire sau
de revenire care actioneaza asupra pendulului spre al readuce in pozitia de
echilibru.Asadar, forta de restabilire este :
F=Gt=mg sin 0.
Remarcam ca forta F nu este proportionala cu elogatia unghiulara 0 si cu sin
0.Miscarea pendulului nu este deci o miscare oscilatorie armonica.in acest caz
nu se mai poate vorbi de o perioada proprie de oscilatie.Doua oscilatii cu
amplitudinea diferita au perioada diferite, oscilatii nu mai sant izocrone.

Daca unghiurile 0 sant mici atunci sin 0 este foarte apropiata de 0

exprimata in radiani.Analizand tabelul urmator observam ca pentru
unghiuri sub
putem scrie ca sin0 ~0 in radiani.

Daca exprimam unghiul 0 in radiani avem

inlocuind 0 cu

si vom obtine

unde, semnul minus indica faptul ca acesta forta este totdeauna de

sens opus elongatiei.

Asadar pentru unghiuri mici forta de revenire spre pozitia de

eschilibru este aproximativ de tip elastic si miscarea pendulului
gravitational poate fi considerata in acest o miscare oscilatorie
armonica.
Cum

=k, perioada proprie de oscilatie a pendulului devine:

.
Din relatie retinem ca perioada pendulului gravitational este
independent de masa pendului.Deoarece pentru unghiuri mici,
perioada pendulului gravitational este independenta de
amplitudinea, pendulului este folosit ca indicator de timp.
Pendulul gravitational ofera o metoda simpla pentru
determinarea valorii acceleratiei gravitationale g, masurand cu
eroare cat mai mica lungimea l si perioada propriei T a pendulului.